InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Patarlagele

CIVIL. Revizuirea hotararilor judecatoresti in temeiul art.322 pct.4 din Codul de procedura civila. Neindeplinirea conditiilor prevazute de lege

(Sentinta civila nr. 1477 din data de 21.10.2013 pronuntata de Judecatoria Patarlagele)

Domeniu Cereri | Dosare Judecatoria Patarlagele | Jurisprudenta Judecatoria Patarlagele

J U D E C A T A,
Asupra actiunii civile de fata.
Pe rolul acestei instante a fost  inregistrata sub nr.1215/277/2012  cererea de revizuire formulata de  C.L.S. ,C.L.G.T. , C.O.N.   ,in contradictoriu cu intimata A.R. ,a sentintei civile nr.826/21.06.2007 pronuntata de Judecatoria Patarlagele, in  dosarul cu nr. 1534/2006, solicitand  desfiintarea totala a raportului de expertiza, precum si a completarii la raportul de expertiza, intocmit de expert *******, ca fiind false, admiterea cererii de revizuire astfel cum este formulata si modificarea sentintei civile nr.826/21.06.2007 pronuntata de Judecatoria Patarlagele, in dosarul cu nr. 1534/2006, in sensul respingerii actiunii formulata de A.R. ca neintemeiata.
In fapt, prin incheierea de sedinta din 05.04.2007, pronuntata de Judecatoria Patarlagele in  dosarul nr. 1534/2006, la cererea A.R., instanta de judecata a incuviintat efectuarea unei expertize topografice de catre expertul *********, expertiza avand urmatoarele obiective: sa precizeze limitele naturale, suprafata totala, suprafata impadurita, structura pe specii de arbori a suprafetelor impadurite si structura pe varste a arborilor ce compun suprafetele impadurite din urmatorii munti: Muntele Cernatu-Viforata, Dealul Corbului, Muntele Ivanetu, Muntele Casoca (Casauca), Muntele Tega, Muntii Spidusu si Arsele, Poiana din Cale, Podul Calului, Sfoara Boranescu si Soldatii Barzoi, Valea Dracului, Piscul Lung, Izvor Copaceilor si Plaiul Pitulatul, Valea Copacei, Vadul Cornului si Zanoaga;sa delimiteze in muntii susmentionati, suprafetele de padure care au apartinut familiei Maican, pe baza MUF-urilor si Amenajamentelor Silvice, de la nivelul anului 1948, cand padurile au trecut in proprietatea statului".
In data de 10.05.2007, expertul ******* a depus la dosarul cauzei (fila 393 dosar nr.1534/2006 Judecatoria Patarlagele), raportul de expertiza. Prin incheierea de sedinta din 24.05.2007, pronuntata de Judecatoria Patarlagele , la cererea A.R. si a C.L.G.T. instanta de judecata a admis obiectiunile la raportul de expertiza si a dispus:"Se va emite adresa catre dl.expert *******in sensul de a insuma suprafetele din tabelul anului 1945 in ce privesc punctele Cernatu-Viforata si Spidisu si sa faca corectari fata de adresa nr.100/14.03.2007 a Directiei Silvice Buzau si de asemenea sa stabileasca pe fiecare comisie locala suprafetele arondate acestora".
In data de 07.06.2007 expertul ******* a depus la dosarul cauzei completarea la raportul de expertiza solicitata.
Luand   in   considerare   aceste   inscrisuri,   Judecatoria   Patarlagele   prin   sentinta  civila nr.826/21.06.2007, pronuntata in dosar cu nr.1534/2006, a admis actiunea formulata de F.P.A.R., si pe cale  de consecinta a dispus "In temeiul art.24 alin.l din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata si republicata in conformitate cu Legea nr.247/2005, reconstituie dreptul de proprietate petentei FPAR asupra terenurilor cu vegetatie forestiera pe vechile amplasamente, pentru suprafata totala de 18.023,3 Ha",, precum si "obliga C.J.B. ca, in conformitate cu dispozitiile art.75 din H.G. nr.890/2005, sa elibereze un singur titlu de proprietate, pentru suprafata totala de teren cu vegetatie forestiera reconstituita, respectiv 18.023,3 Ha, aflata pe raza orasului N. (714,3 Ha), comunei G. T (12.203,9 Ha) si comunei S. (5.105,1 Ha), pe amplasamentele mentionate in raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de ing. Velicu Tudorel".
S-a mai aratat ca luand in considerare acelasi acte procedurale, Tribunalul Arges prin decizia civila nr.2208/R din 8.12.2008 pronuntata in dosarul cu nr.5126/114/2007 a respins toate recursurile declarate impotriva sentintei Judecatoriei Patarlagele.
La data de 14.01.2009 O.M.B. a formulat plangere penala impotriva expertului Velicu Tudorel, cu privire la savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen., constand in faptul ca acesta in calitate de expert tehnic, a intocmit raportul de expertiza si completarea la acesta, mentionate mai sus, cu inserarea unor date contrare realitatii, iar aceste acte procedurale au stat la baza pronuntarii hotararilor judecatoresti mai sus mentionate.
In urma verificarilor efectuate, in cadrul dosarului cu nr.60/P/2009 aflat pe rolul Parchetului de pe langa  Judecatoria Patarlagele, la data de 27.03.2009 s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva invinuitului  ******* pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen.
Ulterior, la data de 05.11.2009, prin ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Patarlagele s-a dispus in baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 alin.l lit.a si b/1 C.p.p., scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului *******, solutie impotriva careia  s-a formulat plangere de catre  O.M.B. intemeiata pe disp.art.278 C.p.p. fiind respinsa prin  Ordonanta Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau.
Plangerea O.M.B. intemeiata pe disp.art.278 C.p.p. a fost admisa prin sentinta penala nr.2948/02.12.2010 pronuntata de Judecatoria Craiova, in cadrul dosarului nr. 108/277/2010, dispunandu-se desfiintarea in parte a ordonantei nr.60/P/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Patarlagele si retinerea cauzei spre judecare cu privire la infractiunea prev.de art.260 alin.1 si 4 cod penal .In urma  judecarii cauzei pe fond, Judecatoria Craiova, Sectia Penala a dispus prin sentinta penala  nr.1511/02.06.2011, pronuntata in cadrul dosarului cu nr. 108/277/2010, in baza art.ll pct.2 lit.a rap.la art.10  lit.d C.p.p achitarea inculpatului ******* si a respins actiunea civila formulata de O.M.B.  Impotriva sentintei pronuntata de Judecatoria Craiova au fost formulate recursuri de catre O.M.B., CL.G.T., C.L.S. si  C.L.N..
Prin Decizia penala din 28.05.2012, pronuntata in dosarul nr. 108/277/2010, Curtea de Apel Craiova-sectia penala a  admis recursul formulat de  O.M.B. si a  casat integral hotararea pronuntata de Judecatoria Craiova, dispunand achitarea inculpatului ******* pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art.260 alin.1 si 4 C.pen. constatand incidenta prevederilor art.18 indice 1 cod penal fiindu-i aplicata inculpatului ******* o sanctiune administrativa de 800 lei, iar  cererea de anulare a raportului de expertiza si a completarii la acesta in cadrul procesului penal a fost respinsa.
In ceea ce priveste admisibilitatea prezentei cereri de revizuire potrivit art.322 pct.4 C.proc.civ., revizuirea unei hotarari judecatoresti poate fi solicitata in situatia  in care a fost data in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii.
Totodata potrivit art.184 C.proc.civ., cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica  s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila. Normele juridice mai sus mentionate au fost si sunt interpretate de practica judiciara a instantelor nationale in sensul ca: in ipoteza in care inscrisul nu mai poate fi desfiintat de instanta penala, in cadrul procesului penal, acesta poate fi desfiintat de instanta civila sesizata cu cererea de revizuire, instanta verificand  pe cale incidentala daca inscrisul este sau nu fals.
In acest sens sunt  invocate mai multe decizii de speta.
S-a mai aratat ca raportul de expertiza si completarea la acesta nu mai pot fi desfiintate de instanta penala intrucat aceasta s-a dezinvestit in mod definitiv si irevocabil.
Raportul de expertiza si completarea la acesta intocmite de expertul ******* sunt false, cuprinzand date contrare realitatii, aspect care urmeaza a fi verificat de instanta de revizuire pe cale incidentala.
Expertul ******* a facut afirmatii mincinoase in fata Judecatoriei Patarlagele, si nu o data, ci de  doua ori, atunci cand a afirmat ca datele au fost obtinute prin efectuarea masuratorilor in teren, intrucat acesta nu s-a deplasat niciodata la fata locului si nu a efectuat nici un fel de masuratori.
Acest aspect rezulta din declaratia expertului  ******* din 12.03.2009 (fila 21 dosar ) prin care acesta isi recunoaste in mod expres fapta, aceasta declaratie  coroborandu-se cu declaratia din  13.08.2009 , prin care acesta isi mentine declaratiile in sensul recunoasterii faptei.
Mai mult, aceste recunoasteri ale faptei se coroboreaza cu MUF-urile de care face vorbire, intrucat din continutul acestora rezulta ca proprietarul padurilor la nivelul anului 1948 era O.M.B., iar nu familia M. sau A.R.,prezentand si un tabel comparativ cuprinzand date cu privire la suprafetele de padure reconstituite.
Revizuientele mai mentioneaza faptul ca  raportul de expertiza si completarea la acesta intocmite de expertul ******* au fost determinante pentru pronuntarea hotararii a carei revizuire o solicita.
Din cele expuse mai sus rezulta ca raportul de expertiza a fost un inscris determinant pentru pronuntarea sentintei civile nr.826/2007 de Judecatoria Patarlagele, intrucat aceasta hotarare cuprinde atat in considerente cat si in dispozitiv referiri directe la raportul  de expertiza si completare.
In drept, si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art.322 pct.4 C.proc.civ.
Instanta prin rezolutie a dispus atasarea dosarului 1534/2006 al Judecatoriei Patarlagele , ulterior constatandu-se ca acesta se afla la Judecatoria Craiova a emis adresa in vederea comunicarii impreuna cu dosarul nr.108/277/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Craiova.
La dosarul cauzei a fost depusa copia Deciziei penale nr.1232/28.05.2012 a Curtii de Apel Craiova.
Intimata Academia Romana, a formulat  intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire .
In cuprinsul intampinarii a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a tertilor a comisiilor  locale sus mentionate, prevazuta de art. 32 alin 2 din Legea nr. 18/1991, deoarece acestea nu justifica un interes legitim in constatarea nulitatii absolute a expertizei efectuate in dosarul 1534/2006 al Judecatoriei Patarlagele.
Intr-adevar, asa cum s-a statuat in mod constant si in jurisprudenta, constatarea nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre Primar, Prefectura, Procuror precum si de orice persoana interesata, cu conditia insa ca respectivele persoane sa justifice un interes legitim. In acest sens  a fost  invocata  Decizia nr. 1092,a Curtii de Apel Oradea - Sectia Civila.
Astfel constatarea nulitatii absolute a unei expertize, cu atat mai mult nu ar justifica un interes legitim din partea celor trei comisii deoarece terenurile nu s-
ar intoarce in proprietatea lor, ci eventual in proprietatea statului roman care le-a detinut prin nationalizare din anul 1948 si le-a administrat prin RNP Romsilva , respectiv D.S.B.,ori aceste institutii nu figureaza ca reclamante in actiunea de chemare in judecata.
Legat de exceptia lipsei calitatii procesuale active derivand din nejustificarea unui interes legitim in constatarea nulitatii absolute a expertizei si pe cale de consecinta admiterea cererii de revizuire pe temeiul legal invocat, art. 322 pt. 4 Cod procedura civila, se impune a se invoca si inadmisibilitatea caii de atac a revizuirii deoarece hotararea nu a ramas definitiva in instanta de apel sau in calea de atac a recursului in care s-a invocat fondul.
In acest caz procesul nu a urmat calea de atac a apelului, iar pe de alta parte in calea de atac a recursului solutionata prin decizia 2208/R/18.12.2008 s-a decis: "respinge recursurile declarate de intimatele C.L.N., C.L.S., C.L.G.T., C.J.B. si de intervenientii N.T. si O.M.B." sau cu alte cuvinte nu s-a decis evocarea fondului.
S-a mai aratat ca  inadmisibilitatea cererii de revizuire decurgand din imprejurarea ca in procesul penal care a format obiectul dosarului nr. 108/277/2010, Curtea de Apel Craiova a decis:  "respinge ca inadmisibile recursurile formulate de C.L.G.T. ,C.L.S. , C.L.N. si comuna G.T. , ori procesul penal care a format obiectul dosarului nr.108/277/2010 a avut ca obiect direct solutionarea plangerii penale formulate impotriva expertului *******care, s-a pretins, a intocmi un raport de expertiza necorespunzator adevarului. Respingand ca inadmisibile recursurile celor trei comisii, in procesul penal, Curtea de Apel Craiova a apreciat pe de o parte ca acestea nu au calitate procesuala activa, iar pe de alta parte, ca recursurile lor care vizau anularea raportului de expertiza si declararea lui ca fiind fals, nu au nici un suport legal.
Totodata  intimata invoca inadmisibilitatea cererii de revizuire decurgand din imprejurarea ca  desi a existat o actiune penala pe rolul Curtii de Apel Craiova aceasta a decis in mod definitiv: "respinge cererea privind anularea in procesul penal a raportului de expertiza" desi era obligata potrivit art. 348 Cod procedura penala cu indicatia marginala rezolvarea separata a actiunii civile, sa procedeze la "desfiintarea totala sau partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii" .
Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Craiova trebuia sa rezolve si latura civila asa cum a rezolvat latura penala prin aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, precizand ca  trebuie recunoscut  ca potrivit dispozitiile art. 348 desfiintarea totala sau partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare se face numai in cazul savarsirii unei infractiuni, in speta fiind  aplicata o sanctiune
administrativa ,neretinandu-se savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prin intocmirea raportului de expertiza.
      Cu privire la  fondul cauzei ,intimata  arata ca este adevarat  ca in literatura juridica si in practica judiciara s-a statuat in mod constant ca instanta civila poate primi o astfel de actiune, dar trebuie ca  ea insasi sa  verifice daca inscrisul pe baza caruia se cere revizuirea, este fals si nu in ultimul rand daca respectivul inscris a servit exclusiv la fundamentarea hotararii, in cazul nostru Sentinta Civila nr. 826/21.06.2007 a Judecatoriei Patarlagele pronuntata in dosarul 1534/2006.
      Relativ la primul aspect privitor la "falsitatea" raportului de expertiza instanta trebuie sa porneasca de la urmatoarele premize: cu privire la obiective de expertiza fixate de instanta de judecata, nici  Ordonanta Prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Patarlagele, Judetul Buzau, si nici instantele de judecata nu au preluat obiectivele de expertiza astfel cum au fost formulate de A.R. nota de probe si cum au fost retinute de instanta civila prin incheierea din 05.04.2007, preferand o enuntare trunchiata a acestora, potrivit scopului, dinainte fixat, de a declara expertiza ca fiind necorespunzatoare adevarului, pentru a se putea retine o pretinsa infractiune de marturie mincinoasa si a se aplica o amenda cu caracter administrativ.
 Obiectivele de expertiza din nota de probe  depusa la data de 30.03.2007, retinute de instanta prin incheierea din 05.04.2007, cu care expertul a fost investit sunt urmatoarele: "sa se precizeze limitele naturale, suprafata totala, suprafata impadurita, structura pe specii de arbori a suprafetelor impadurite si structura pe varste a arborilor ce compun suprafetele impadurite ale urmatorilor munti: Muntele Cernatu -Viforata, Dealul Corbului, Muntele Ivanetu, Muntele Casoca (Casauca), Muntele Tega, Muntii Spidisu si Arsele, Poiana din Cale, Podul Calului, Sfoara Boranescu si Soldatii Barzoi, Valea Dracului, Piscul Lung, Izvorul Copaceilor si Plaiul Pitulatul, Valea Copacei, Valea Cornului si Zanoaga; sa se delimiteze, in muntii sus mentionati, suprafetele de padure care au apartinut Familiei M., pe baza MUF-urilor si Amenajamentelor Silvice de la nivelul anului 1948, cand padurile au trecut in proprietatea statului".
Atat prin nota de probe cat si prin incheiere, expertului i s-au pus la dispozitie ca material documentar: Memoriul asupra activitatii O.S.P. din anul 1946, intocmit de specialisti ai Domeniului Penteleu, donat A.R., Tabelul Padurilor si al Proprietarilor, intocmit la nivelul anului 1923 (din eroare s-a scris 1945), din care rezulta muntii, padurile si proprietatile detinute de mostenitorii M., hartile Marelui Stat Major al Armatei Romane, intocmite in perioada 1880-1895, din care de asemenea rezultau muntii si proprietatile detinute de Familia M. in acesti munti, Documentele de proprietate ale Familiei Gh., de la care s-au cumparat padurile de Familia M. si alte documente originale.
In capitolul  I - introducere, la punctul 4, expertul a precizat in mod expres materialul studiat si anume: dosarul in cauza, dar in declaratia sa va recunoaste ca din eroare, preluand cu copy-paste-ul din alta expertiza, ca s-au facut si masuratori in teren, aspect precizat in declaratia de la urmarire penala, dar retractat in declaratiile de la Judecatoria Craiova.
      Cu privire la deplasarea in teren si efectuarea masuratorilor necesare delimitarii suprafetelor de padure care au apartinut familiei M., lectura obiectivelor de expertiza atesta, fara putinta de tagada, ca nu i s-a cerut expertului sa se deplaseze in teren si sa efectueze masuratorile necesare delimitarii suprafetelor de padure, care au apartinut Familiei M., de celelalte suprafete.
Este logic ca daca i s-ar fi cerut sa masoare suprafetele de padure care au apartinut Familiei M., i s-ar fi cerut explicit sa intocmeasca o lucrare cadastrala si nu topo, care ar fi durat peste 2 ani de zile si ar fi necesitat resurse materiale si umane cu costuri infinit mai mari decat onorariul de expertiza care s-a fixat de catre instanta la suma de 500 de lei.
In acest sens se mentioneaza ca ,concluzia ordonantei Procurorului si a Curtii de Apel Craiova este ilogica si nefundamentata, deoarece instanta civila care a solutionat dosarul 1534/2006 nu i-a cerut expertului sa se deplaseze in teren si nici sa efectueze masuratori, cu atat mai mult cu cat, potrivit datelor Cadastrului Silvic (UP-uri si UA-uri), pe care le-a avut la dispozitie, prin documentele existente la dosar si care i-au fost furnizate de A.R. si de  D.S.B., unitatile amenajistice din cadrul fiecarei unitati de productie, erau masurate de specialistii silvici inca din anul 1948, cand s-au intocmit amenajamentele silvice din cadrul Marii Unitati Forestiere (MUF) a Vaii Superioare a Buzaului, sau, cu alte cuvinte, nu mai era necesar sa se masoare ceea ce era deja masurat.
In ceea ce priveste intocmirea raportului de expertiza pe baza datelor continute in MUF-uri se pare ca nici Parchetul si nici Curtea de Apel Craiova nu au analizat dosarul cauzei (1534/2006), deoarece in dosarul nr. 5, depus de A.R., intitulat documentatie tehnica pentru proprietatile M., se afla atasate urmatoarele documente opisate : adrese emise de Lucian ****** - Cabinet de avocat, LPCA/LP/ACD-123/160207, pentru furnizarea de date tehnice in legatura cu proprietatile donate A.R. de mostenitorii M. si  pentru completarea informatiilor cu terenurile detinute de mostenitorii M. in muntii Giurca, Picioru Caprei, Lunca Mare (cu Varful Alunis) si muntii Cursele, adresa RNP- D.S.B., raspuns la solicitarea Cabinetului din 16.02.2007 si 15.03.2007, Anexa la raspunsul D.S., cuprinzand muntii, trupurile de padure, ocoalele silvice, unitatile de productie, unitatile amenajistice, limitele naturale si suprafetele in hectare, foste proprietate M., anexa - Harta O.S.N. pentru parte din proprietatea Maican, Padurea Hartagu, Muntele Poiana din Cale, donat A.R., anexa - Harta O.S.N. pentru proprietatile M. detinute in muntii Poiana din Cale, Giurca Balabon, spidisul si arsele, Podu calului, Cernatu-Viforata, Piciorul Caprei, Cursele, Dogari, Sfoara Boranescu, Saldatii Barzoi, Piscul Lung, Valea Dracului, Vadul Cornului, Tega, Dealul Corbului si Lunca Mare cu Varful Alunis, anexa - Harta Ocolul Silvic Gura Teghii, proprietatile Zanoaga si Ivanetul Mic, Academia Romana - Harta Complexului Penteleu, proprietatea A.R., fost proprietatea mosnenilor D. D. M., eliberata de D.J.B. a Arhivelor Nationale, Marea Unitate Forestiera Bazinul Bascele, unitatile de productie Tega, Saldatii Barzoi, amenajamentul unitatii de productie XIII Cernatu-Viforata, Jud. Buzau, 1949, amenajamentul MUF B. Bascele, amenajamentul unitatii de productie X Arsele, amenajamentul unitatii de productie IX Casoca, amenajamentul unitatii de productie XIB, Dealul Lung, tabelul proprietatilor D. D. M. de la 1946,referatul Directiei Regimului Silvic nr. 012251/18 mai 1946, privind situatia generala a bazinului forestier Penteleu, proprietatea Academiei Romane, tabel Arhivele Nationale Buzau, Directia a IV-a Silvica, Dosar 55/1943-1944, filele 10-11, cuprinzand proprietatile din nordul judetului Buzau.
Este evident insa ca in afara de copiile MUF-urilor atasate la dosar, delimitarea proprietatilor M. s-a facut pe baza tabelului padurilor  si proprietarilor, intocmite in anul 1923 (copii extrase din volumul statistica padurilor din Romania reintregita, volum aflat la I.C.A.S. (institut din cadrul RNP - Romsilva) precum si prin folosirea datelor inscrise in anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007 a D.S.B., in care sunt mentionate muntii, localizarile parcelare (Ocoale silvice, up-uri si ua-uri), limite naturale (culmi, vai ,etc), precum si suprafata in hectare.
Intimata mai arata ca la  punctul B din cuprinsul expertizei initiale (pagina a II-a jos), expertul a mentionat in mod expres urmatoarele: "suprafetele de padure care au apartinut Familiei M., le-am luat din Anexa intocmita de Regia Nationala a Padurilor, Directia Silvica Buzau. Aceasta Anexa a rezultat in urma suprapunerii hartilor amenajistice din anii 1982, 1989, aflate in dotarea Ocoalelor Silvice, cu planul Muntelui Penteleu din anul 1945, eliberat de Directia Judeteana Buzau a Arhivelor Nationale, nr. 3094/27.09.2005, ce reprezenta proprietatea A.R., fosta proprietate a mostenitorilor D. D. M..
In urma acestor suprapuneri au rezultat: limitele naturale si suprafetele de fond forestier (padure) determinate prin insumarea suprafetelor din actualele
amenajamente silvice, localizarea parcelara si limitele naturale pentru muntii din planul Muntelui Penteleu din anul 1945. Aceste suprafete le-am comparat cu suprafetele totale ale Familiei M., din tabelele cu padurile si proprietarii acestora".
In concluzie expertul nu a pretins niciodata ca s-a deplasat in teren si ca a efectuat masuratori, dupa cum nu i s-a cerut de instanta sa se deplaseze in teren si sa efectueze masuratori necesare delimitarii suprafetelor de padure care au apartinut familiei M.
 Relativ la cel de-al doilea aspect cu privire la pretinsa fundamentare a hotararii in mod exclusiv pe concluziile expertizei tehnice, se mentioneaza ca  sentinta civila nr. 826/21.06.2007, pronuntata de Judecatoria Patarlagele in dosarul nr. 1534/2006, nu se fundamenteaza exclusiv pe concluziile expertizei, pentru a fi indeplinita cel putin formal varianta normativa din art. 260 alin. 2 Cod penal, citam: "sa se fi dat o solutie ca urmare a marturiei mincinoase".
Se mai mentioneaza ca  in cuprinsul hotararii nr. 826/2007, incepand cu pagina a 9-a, instanta retine toate dosarele depuse in probatiune de A.R. anume:Dosarul nr. 1 cuprinzand  acte de proprietate D. D. M., documente originale; Dosarul nr. 2 - acte de donatie ale surorilor M. catre A.R.; Dosarul nr. 3 - actele de administrare ale O.S.P., pentru padurile donate academiei de surorile M.;Dosarul nr. 4 - documente privitoare la procesul din anul 1946;Dosarul nr. 5 - documentatie tehnica pentru proprietatile M.;Dosarul nr. 6 - cuprinzand hartile Marelui Stat Major la care s-a atasat un tub continand hartile asamblate;Dosarul nr. 7 - privind documente ale proceselor lui de la Siriu si Dosarul nr. 8 - cuprinzand legislatie necesara solutionarii cauzei.
 Fata de aceasta documentatie vasta, enuntata in mod detaliat si in nota de probe depusa de A.R. la data de 30.03.2007, documentatie pe care expertul a studiat-o, retinand ceea ce era important pentru intocmirea expertizei, este greu sa se sustina teza fundamentarii hotararii numai pe baza raportului de expertiza, asa cum se retine, sau cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de o hotarare care sa se fi dat pe o pretinsa marturie mincinoasa.
Avand in vedere toate aceste aspecte solicita respingerea cererii, in principal , pe baza exceptiilor formulate si in  secundar pe fond.
In sedinta publica de la data de 11.10.2012 avand in vedere faptul ca sentinta civila  nr.826/2007 a carei  revizuire se solicita a fost pronuntata in contradictoriu  si cu C.L.B. si C.J.B. s-a dispus introducerea acestora in cauza fiind citate cu copia  cererii de revizuire.
C.O.N. a formulat o cerere precizatoare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire  si modificarea sentintei civile nr.826/2007 in sensul respingerii actiunii  formulate de catre  A.R,in esenta fiind reiterate aceleasi aspecte din cererea de revizuire .
La dosarul cauzei a fost depusa de catre aparatorul intimatei o decizie de speta pronuntata de Curtea de Apel Oradea - sectia civila.
Instanta  a pus in discutia partilor exceptiile invocate de catre intimata,prin intampinare, respectiv exceptia inadmisibilitatii cererii de revizuire,precum si  exceptiile lipsei calitatii procesuale active a revizuientelor si a lipsei de interes a acestora in ceea ce priveste promovarea cererii de revizuire.
         Analizand exceptiile invocate in raport de actele si lucrarile dosarului  si cu prioritate conf.art.137 alin.1 c.p.civila care arata ca "  instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra  celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii" instanta  apreciaza  ca sunt neintemeiate urmand a fi respinse .
In doctrina s-a apreciat ca indamisibilitatile ar constitui mijloace de aparare specifice caracterizate prin trasaturi ce le apropie si ,in acelasi timp,le deosebesc atat de apararile de fond, cat si de exceptiile de procedura. Prin intermediul lor,paratul ,fara a contesta direct dreptul invocat de adversarul sau ,se opune actiunii acestuia ,declarand-o inacceptabila,sustinand ca instanta nu poate examina cererea cu care a fost investita.
Inadmisibilitatile   sunt exemple de exceptii procesuale ce au ca punct comun o anumita solutie pe care o va pronunta instanta, in cazul admiterii lor, anume de a respinge cererea ca inadmisibila. Notiunea de inadmisibilitate vizeaza nu exceptia ,ci efectul spre care tinde aceasta, o anumita modalitate de respingere a cererii. De altfel, din art.137 alin.1 c.p.civila rezulta o clasificare a exceptiilor procesuale in exceptii de procedura  si exceptii de fond, iar nu  in exceptii de procedura si inadmisibilitati.
         In cauza dedusa judecatii  cererea de revizuire promovata de revizuiente este admisibila in principiu,pe de o parte  pe considerentul ca sentinta civila nr.826/21.06.2007 poate fi supusa caii extraordinare de atac a revizuirii, iar, pe de alta parte  elementele de admisibilitate a cererii de revizuire vor fi analizate  punctual si in raport cu aceasta analiza hotararea va fi de admitere sau respingere a acesteia.
Intimata si-a mai motivat exceptia inadmisibilitatii cererii de revizuire decurgand din imprejurarea ca in procesul penal care a format obiectul dosarului nr.108/277/2010 al Curtii de Apel Craiova au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate impotriva sentintei penale din acea cauza, apreciindu-se ca acestea nu au calitate procesuala ,iar pe de alta parte  aceste cereri nu au nici un suport legal.
Instanta apreciaza ca , desi au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate   de    revizuiente , in   conditiile    in    care,   asa   cum s-a retinut in
considerentele Deciziei penale nr.1232/28.05.2012 , acestea nu au formulat denunt  penal impotriva inculpatului-expert tehnic judiciar, cererea de revizuire este admisibila intrucat,in cazul infractiunii de marturie mincinoasa, organele de urmarire penala se pot sesiza si din oficiu.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a revizuientelor, instanta apreciaza ca  poate fi revizuient orice parte care a figurat in procesul finalizat cu pronuntarea hotararii ce se ataca , indiferent de pozitia procesuala avuta. In dosarul nr. 1534/2006 in care a fost pronuntata  sentinta  civila nr.826/21.06.2007 revizuientele au avut calitatea de intimate , in conditiile in care obiectul cauzei l-a constituit plangere impotriva hotararii C.J.B. In aceste conditii ,acestea isi justifica ,calitatea procesuala activa,  motiv pentru care va fi respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active  a acestora ,ca fiind neintemeiata.
In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a revizuientelor , intimata  motiveaza prin   faptul ca acestea nu ar justifica un interes legitim intrucat  daca s-ar constata nulitatea absoluta a expertizei, terenurile nu s-ar intoarce in proprietatea lor,ci in proprietatea statului roman care le-a detinut prin nationalizare din anul 1948 si le-a administrat prin RNP Romsilva , respectiv D.S.B., insa aceste institutii nu figureaza ca reclamante in cererea de chemare in judecata. Simpla calitate de parte in procesul respectiv nu este suficienta pentru a introduce o cerere de revizuire, cel nemultumit de hotarare trebuind sa justifice si un interes in promovarea cererii. Prin interes se intelege folosul practic urmarit de cel ce a pus in miscare actiunea civila,respectiv oricare din formele procedurale ce intra in continutul acesteia. Asa cum  s-a statuat in jurisprudenta si doctrina, interesul vizeaza  mai putin exercitiul dreptului la actiune, ci mai degraba priveste temeinicia sau netemeinicia  pretentiei formulate , deoarece , pentru a afla daca un interes este sau nu in conflict cu legea, este necesar sa se dezbata fondul pretentiei. Asadar , vom intelege prin aceasta cerinta faptul ca interesul trebuie sa fie in legatura cu pretentia formulata, deci cu dreptul subiectiv civil afirmat, ori,cu situatia juridica legala  pentru a carei realizare,calea justitiei este obligatorie. Totodata  calitatea procesuala nu trebuie  confundata cu interesul, desi uneori delimitarea dintre aceste doua conditii de exercitiu ale dreptului la actiune nu este usor de facut. S-ar putea spune ca legea  atribuie calitatea procesuala celui care are interes,iar din aceasta perspectiva, interesul ar fi principala  conditie de exercitiu a dreptului la actiune. Exista insa numeroase situatii in care dreptul la actiune nu poate fi exercitat de unele persoane , desi acestea ar justifica un interes personal, ori poate fi exercitat de cineva  care nu are un interes personal si /sau direct.
Fiind o cale extraordinara de atac ,iar motivele pentru care poate fi introdusa  o cerere de revizuire sunt prevazute limitativ de lege, nepunandu-se problema  realizarii unui control judiciar, ci a unei noi judecati, pe  temeiul unor
elemente ce nu au format obiectul judecatii finalizata  cu pronuntarea hotararii a carei revizuire se solicita, la care se adauga obiectul dosarului a carui revizuire se solicita , instanta apreciaza ca exista interes legitim al revizuientelor, prin prisma calitatii procesuale a acestora , respectiv  entitati  constituite in baza legilor fondului funciar,cu atributii specifice in realizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate.
Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire pentru analiza acesteia trebuie sa avem in vedere faptul ca revizuirea este o cale extraordinara de atac reglementata de dispozitii legale de stricta interpretare, astfel ca nu poate fi exercitata decat in cazurile si in conditiile prevazute in mod expres de lege.
Pentru a fi incident  acest caz de revizuire trebuie indeplinite cumulativ  doua conditii :expertul tehnic judiciar care a efectuat raportul de expertiza sa fi fost condamnat definitiv pentru o fapta in legatura cu pricina si raportul de expertiza intocmit in cauza sa  fi fost determinant pentru pronuntarea hotararii.
Revizuientele  solicita instantei  admiterea acesteia , desfiintarea totala a raportului de expertiza ,precum si a completarii raportului de expertiza  intocmite de expert Velicu Tudorel,in cadrul dosarului 1536/2006 in sensul respingerii actiunii formulate de A.R.,ca neintemeiata.
Motivul de drept invocat de catre revizuiente il constituie dispoz.art.322 pct.4 c.p.civila , precizat ulterior ca fiind  art.322 pct.4 teza I c.p.civila.In concret  revizuientele  invoca  faptul ca  in dosarul nr.1534/2006 al Judecatoriei Patarlagele ,cu ocazia solutionarii plangerii formulata de catre  intimata A.R. impotriva hotararilor nr.350,351 si 353/2006 ale C.J.B. ,expertul tehnic judiciar ******* a intocmit o expertiza tehnica judiciara completata de un supliment prin care s-au identificat pe unitati administrativ teritoriale suprafetele  de teren  solicitate a fi reconstituite  .
 Din analiza actelor si lucrarilor dosarului se retine ca in urma plangerii formulata de catre numita O.M.B., impotriva expertului tehnic judiciar , prin Ordonanta nr.60/P/2009 din 5.11.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Patarlagele s-a dispus  scoaterea de sub urmarire penala a expertului judiciar ******* pentru savarsirea infr.prev. si ped.de art.260 alin. 1 si 4  din codul penal si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ in suma de 800 lei. Impotriva acestei solutii s-a formulat plangere inregistrata pe rolul Judecatoriei Patarlagele sub nr.108/277/2010 fiind conexate si dosarele nr.26/277/2010 si 57/277/2010.
Cauza a fost stramutata la Judecatoria Craiova , aceasta instanta prin sentinta penala  nr.2984/02.12.2010 a dispus respingerea exceptiei tardivitatii formulata de  O.M.B.,cu privire la plangerea formulata de intimatul Velicu Tudorel, in baza art.278 indice 1,alin.8 ,lit.a  c.p.penal s-a respins ca inadmisibila plangerea formulata de A.R.  impotriva  Ordonantei   60/P/2009,   in   baza   art.278   indice 1  alin.8 lit.a c.p.penal s-a respins plangerea formulata de petentul  ******* pentru anularea ordonantei nr.60/P/2008, fiind admisa plangerea formulata de patenta  O.M.B., desfiintata in parte ordonanta,cauza fiind retinuta spre judecare cu privire la infr.prev. de art.260 alin. 4 c. penal. Urmare a  probelor administrate instanta de fond a constatat ca nu sunt intrunite elementele constitutive   ale infr. de marturie mincinoasa nici sub aspectul laturii obiective si nici sub aspectul laturii subiective a acesteia, dispunandu-se  prin sentinta penala nr.1511/2.06.2011 achitarea inculpatului - expert tehnic judiciar Velicu Tudorel.
Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs de catre O.M.B.,precum si de catre revizuiente ,iar prin Decizia penala nr.1232/28.05.2012 Curtea de Apel Craiova  a respins ca inadmisibile recursurile formulate de revizuiente impotriva sentintei penale nr.1511/2.06.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova, a admis  recursul O.M.B.,  casata sentinta ,iar in baza art.11 pct.2 lit.a c.p.penala rap. la art.10 lit.b indice 1  c.p.p. si art.18 indice 1 c.p. a achitat pe expert tehnic judiciar ******* pentru sav.infr.prev. de art.260 al.1 si 4 c.p. S-a aplicat  expertului tehnic judiciar sanctiunea administrativa de 800 lei, fiind respinsa cererea privind anularea in procesul penal  a raportului de expertiza. Motivarea sentintei penale are in vedere tocmai posibilitatea partilor de a ataca hotarare judecatoreasa pe calea unei revizuiri ,nefiind mentinuta solutia Judecatoriei Craiova intrucat s-ar fii creat petentei O.M. o situatie mai grava,deoarece judecata in prima instanta a avut loc dupa ce admisese doar plangerea formulata de aceasta.
Revizuientele  invoca admisibilitatea revizuirii in baza Deciziei Curtii Constitutionale nr.66/31.01.2008, care a constatat ca dispozitiile art.322 pct.4 c.p.civila ,in forma prin care s-a inlaturat posibilitatea stabilirii savarsiri infractiunilor de catre instanta de revizuire, contravin normelor si principiilor prav. de art.1 alin.3 ,art.21 si respectiv art.24 din Constitutia Romaniei. In aceste conditii, revizuirea fiind o cale extraordinara de atac pentru inlaturarea erorilor de fapt care ar putea fi cuprinse in hotarari definitive si irevocabile si in conformitate cu dreptul la un proces echitabil, se impune  admisibilitatea unei astfel de cereri in lipsa unei hotarari judecatoresti de condamnare.
Sub acest aspect , prin Decizia Curtii Constitutionale  nr.66/2008 s-a stabilit ca art.I pct.55 din Legea nr.219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 pentru modificarea  si completarea codului de procedura civila, prin care s-au eliminat  din cuprinsul art.322 pct.4  c.p.civila dispozitiile  "in cazul in care ,in ambele situatii constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala,instanta de revizuire se va pronunta mai intai,  pe cale incidentala , asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate.  La judecarea cererii va fi citat si cel invinuit de savarsirea infractiunii", sunt neconstitutionale.  S-a apreciat ca
eliminarea acestui text prin dispozitiile legale care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate,face imposibila intoarcerea la solutia anterioara, preconizata in doctrina si validata de instantele judecatoresti,intrucat nu se poate accepta ca   o norma de procedura judiciara abolita expres de legiuitor sa produca in continuare efecte prin vointa judecatorului chemat sa aplice legea.
Insa textul care a fost declarat neconstitutional nu a fost reexaminat de puterea legislativa, in acest sens  Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectiile unite, in considerentele Deciziei nr.8/2010 pronuntata intr-un recurs in interesul legii  precizeaza ca "neexercitarea de catre Parlament a prerogativei de a  reexamina  textul de lege, considerat neconstitutional, nu poate conduce univoc la solutia de suplinire a acestei puteri esentiale in cadrul statului de drept si la emiterea in numele ei, de catre o alta autoritate, a unei dispozitii de abrogare , un asemenea procedeu fiind inadmisibil si in raport cu prevederea inscrisa in art.64 alin.3 din Legea nr. 24/2000 - republicata ,prin care s-a stabilit ,cu valoare de neinlaturat pentru tehnica legislativa ca "nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial".
Cu alte cuvinte ,in cauza dedusa judecatii, dispozitiile aplicabile sunt cele in vigoare la acest moment , art.322 pct.4 c.p.civila avand urmatorul cuprins "un judecator ,martor sau expert  care a luat parte la judecata sa fi fost condamnat  definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma  judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava  neglijenta in acea cauza".Totodata ,fata de considerentele aratate , atata vreme cat puterea legislativa  nu a reexaminat textul de  lege in sensul dispozitiilor Deciziei Curtii Constitutionale nr.66/2008 , nu reiese ca  instanta trebuie sa se pronunte pe cale incidentala cu privire la savarsirea infractiunii,in codul de procedura civila neexistand un asemenea text.
Pentru incidenta acestui caz de revizuire  este necesar ca "un judecator ,martor sau expert  care a luat parte la judecata sa fi fost condamnat  definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina" .Asa cum s-a retinut expertul tehnic judiciar nu a fost condamnat de catre instanta penala,ci a fost achitat ,fiindu-i aplicata sanctiunea administrativa de 800 lei  in baza art.11 pct. 2 lit.a  c.p.p. rap.la art.10 lit.b/1 c.p.p. si art.18/1 c.penal.
Pe cale de consecinta instanta apreciaza ca  in cauza nu este indeplinita conditia existentei unei hotarari definitive de condamnare a expertului  tehnic judiciar ******* pentru infractiunea de marturie mincinoasa .Mergand mai departe ,fata de   in situatia in care  nu s-a pronuntat o solutie de condamnare  pentru ca a  intervenit un impediment legal  in situatia in care a  intervenit prescriptia, amnistia ,decesul faptuitorului etc., instanta  apreciaza ca achitarea inculpatului  si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ  nu
constituie un impediment legal,intrucat instanta penala ,daca ar fi considerat ca fapta exista ,este prevazuta de legea penala si a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege ar fi condamnat pe expertul tehnic judiciar.Instanta penala a considerat ca pericolul social al faptei este mic impunanadu-se aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ  pentru neagravarea situatiei  petentei din acea cauza O.M.B. ,precizand ca aceasta  solutie nu ar fi putut fi data daca s-ar fii admis si plangerea  expertului impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala.
Insa in aceste conditii  instanta de revizuire poate sa analizeze daca aceasta cerere este  admisibila sau nu . In concret, trebuie analizata cea de-a doua conditie de admisibilitate a cererii de revizuire si anume daca  raportul de expertiza intocmit  de catre  expertul tehnic judiciar, respectiv daca marturia  acestuia a fost determinanta  pentru solutia la care s-a oprit instanta a carei hotarare se ataca cu revizuire.
In aceste conditii ,prin sentinta civila nr. 826/21.06.2007 irevocabila prin decizia civila nr.2208/18.12.2008 pronuntata de Tribunalul Arges au fost respinse exceptia de netimbrate si exceptia de prematuritate a capatului de cerere privind obligarea C.L.S., N.si G.T. la plata daunelor cominatorii, invocate de C.L.G.T. prin aparator, in sedinta publica de la data de 7.06.2007, ca neintemeiate.
   Au fost admise plangerile conexate asa cum au fost completate si precizate de catre  patenta-intimata   A.R.,impotriva hotararilor nr.350/16.06.2006 (C.L.S.), nr. 351/7.07.2006 (C.L.N.) si nr. 353/25.08.2006 (C.L.G.T.) si in contradictoriu cu intimatele C.L.B. si C.J.B., pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si in consecinta au fost desfiintate hotararile pronuntate de C.L.S., C.L.N. si C.L.G.T. si hotararile pronuntate de C.J.B. nr. 350/16.06.2006 (Comisia Locala Siriu), 351/7.07.2006 (C.L.N.) si nr. 353/25.08.2006 (C.L.G.T.), in ceea ce priveste pe patenta-intimata.
In temeiul art. 24 alin.1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata si republicata in conformitate cu Legea nr. 247/2005,  s-a reconstitui dreptul de proprietate  al patentei-intimate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera pe vechile amplasamente, pentru suprafata totala de 18.023,3 ha, dupa cum urmeaza :
a) suprafata totala de 12.203,9 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza teritoriala a C.L.G.T., pe urmatoarele amplasamente : Muntele Cernatu-viforata, in suprafata de 3651,9 ha, Muntele Dealu Corbului, in suprafata de 294,3 ha, Muntele Ivanetu, in suprafata de 802,8 ha, Muntele Tega, in suprafata de 639,7 ha, Muntele Podul Calului, in suprafata de 2698,7 ha, Muntele Sfoara Boranescu, Soldatii Barzoi, in suprafata de 1135,4 ha, Muntele Valea Dracului, in suprafata de 230 ha, Muntele Piscul Lung, in suprafata de 124,1 ha, Muntele Vadu Cornului, in suprafata de 47 ha, Muntele Zanoaga, in suprafata de 2076,9 ha si Muntele Piciorul Caprei, in suprafata de 503,1 ha.
b) suprafata totala de 714,3 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza teritoriala a C.O.N., pe urmatoarele amplasamente: Muntele Spidisul, Arsele, in suprafata de 517 ha si Muntele Lunca Mare, in suprafata de 197,3 ha.
c) suprafata totala de 5105,1 ha teren cu vegetatie forestiera situata pe raza teritoriala a C.L.S., pe urmatoarele amplasamente: Muntele Spidisul, Arsele, in suprafata de 1076,2 ha, Muntele Poiana din Cale, in suprafata de 1425,4 ha, Muntele Podu Calului, in suprafata de 2103,1 ha si Muntele Giurca, in suprafata de 500,4 ha.
S-a dispus ca reconstituirea dreptului de proprietate, pe munti, trupuri padure, localizari parcelare (U.P. si U.A.) si limite naturale, in conformitate cu anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflata in dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.
Au fost obligate  C.L.S., N. si G. T., ca, in conformitate cu dispozitiile art. 71 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005 sa preia, prin protocol, terenurile cu vegetatie forestiera, de la O.S. detinatoare ale terenului cu vegetatie forestiera.
Totodata in conformitate  cu dispozitiile  art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 au fost obligate C.L.S., N. si G.T., sub rezerva obligarii acestora la plata daunelor cominatorii, la punerea in posesie a patentei-intimate si la intocmirea anexei nr. 39 la H.G. nr. 890/2005, pentru suprafetele de teren cu vegetatie forestiera, astfel: C.L.G.T., pentru suprafata de 12.203,9 ha, C.L.N. pentru suprafata de 714,3 ha si C.L.S. pentru suprafata de 5.105,1 ha, pe munti, trupuri padure, localizari parcelare (U.P. si U.A.) si limite naturale, in conformitate cu anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflata in dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.
De asemenea au fost obligate C.L.S.(5.105,1 ha), N. (714,3 ha) si G.T. (12.203,9 ha) sub rezerva obligarii acestora la plata daunelor cominatorii, in conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, sa inainteze procesele-verbale de punere in posesie si anexele nr. 39, in care sunt mentionate suprafetele de teren cu vegetatie forestiera reconstituite catre C.J.B. si sa elibereze un singur titlu de proprietate, pentru suprafata totala de teren cu vegetatie forestiera reconstituita, respectiv 18.023,3 ha, aflata pe raza orasului N. (714,3 ha), comunei G.T. (12.203,9 ha) si comunei S. (5.105,1 ha), pe amplasamentele mentionate in raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de ing. ******* si anexa la adresa nr. 1100/14.03.2007, aflata in dosarul nr. 5 pct. 4 din OPIS.
 S-a mai dispus obligarea C.J.B. si C.L.S., N. si G.T. sub rezerva obligarii acestora la plata daunelor cominatorii, in conformitate cu art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, sa inainteze petentei - intimate titlul de proprietate pentru suprafata totala de 18.023,3 ha, cu respectarea dispozitiilor art. 75 din H.G. nr. 890/2005.
 Totodata s-a constatat ca plangerea formulata de patenta-intimata in contradictoriu cu C.L.B., a ramas fara obiect.
  Cu ocazia solutionarii cauzei au fost  administrate  ,in principal proba cu inscrisuri,fiind depuse la dosar documente de o natura complexa din punct de vedere juridic si istoric ,prin care s-a facut dovada proprietatii Muntilor Judetului Buzau inca din anul 1699,iar  in Hartile Marelui Stat Major al Armatei Regale  a  Romaniei apar configurate toate proprietatile familiei M. fiind  analizate  punctual  si actele de donatie si testamentul  nr.24969/3.07.1939 . A fost administrata si  proba cu o expertiza judiciara ,care a avut la baza delimitarea suprafetelor de padure care au apartinut familiei M. pe baza MUF-urilor si amenajamentelor silvice, de la nivelul anului 1948, cand padurile au trecut in proprietatea statului. Raportul de expertiza intocmit nu a presupus deplasarea expertului in teren ci doar stabilirea amplasamentelor pe baza de documentele de proprietate ,prin suprapunere a hartilor  .
In motivarea sentintei civile nr .826/21.06.2007 s-au retinut urmatoarele:
Intimata  a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, la C.N, S., G.T. si B., cereri intemeiate pe dispozitiile Legii nr.1/2000, cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr.247/2005. depunand  acte de proprietate, prin care proprietatile surorilor M. au fost donate A.R., precum si testamentul pe care Pauliene de Hessenstein l-a autentificat sub nr.24969/03.06.1939. De asemenea, au fost atasate monitoare oficiale, regulamente de exploatare a terenurilor, precum si statistica padurilor din Romania din anul 1922, intocmita de Ministerul Agriculturii si Padurilor, lucrare publicata in anul 1924. Au fost indicate prin cererile de reconstituire amplasamentele terenurilor cu vegetatie forestiera pe care surorile M. le-au donat si testat A.R.
C.J.B., a solutionat contestatiile pe care petenta le-a formulat, impotriva solutiilor propuse de C.L., pronuntand hotararile nr.350/16.06.2006, 351/07. 07.2006 si 353/25.08.2006. Prin aceste hotarari au fost respinse contestatiile aratand ca inscrisurile doveditoare sunt neconcludente in ceea ce priveste dreptul de proprietate pretins;testamentul nr.24969/03.06.1939, nu si-a produs niciodata efectele, intrucat in anul 1945, testatoarele M. traiau, actul nemaiproducand efecte juridice;in ceea ce priveste sentinta civila nr.99/1946 pronuntata de Tribunalul Buzau, se face precizarea  ca surorile M. au donat A.R., in timpul litigiului, bunuri pe care nu le aveau;nu au fost  depuse  la dosar acte din care sa reiasa suprafata solicitata si amplasamentul.
Instanta de fond analizand  primul motiv "inscrisurile doveditoare sunt neconcludente in ceea ce priveste dreptul de proprietate pretins", a apreciat ca sunt neintemeiate H.C.J.B. intrucat surorile M. au facut acte de donatie A.R., acte de donatie intre absenti, insa, autentificate de Sectiile Notariat ale Tribunalelor. S-a realizat  analiza detaliata a tuturor actelor  de donatie,asa cum rezulta din considerentele sentintei 826/21.06.2007,   concluzionandu-se ca atat oferta de a darui, cat si acceptarea au fost facute in forma autentica, prin urmare, actele de donatie au produs efecte juridice, fiind respectate dispozitiile art.813 si 814 din codul civil.
In privinta testamentului nr.24969/3.06.1939,  s-a aratat ca Pauline de Hessenstein a testat averea sa, act din cauza de moarte, fiind indeplinite conditiile prevazute de lege pentru validitatea lui, la momentul intocmirii sale, 3 iulie 1939. Fiind un act din cauza de moarte, el isi produce efectele dupa disparitia fizica a testatoarei, astfel ca fata de  dispozitiile art 13 din Legea nr.18/1991, la care se adauga reglementarea succesiunii testamentare,  s-a apreciat ca testamentul din anul 1939 si-a produs efectele,  nefiind  revocat.
In ceea ce priveste cel de-al treilea motiv de respingere a contestatiei si anume faptul ca surorile M. au donat A.R. in timpul litigiului, bunuri pe care nu le aveau, instanta a apreciat ca, sustinerea este una neintemeiata,fiind analizate pe larg  aceste aspecte asa cum rezulta din considerentele sentintei civile nr.826/21.06.2007.
In ceea ce priveste ultimul motiv de respingere a contestatiilor, constand in aceea ca la dosar nu au fost depuse acte din care sa reiasa suprafata solicitata si amplasamentul, instanta a apreciat  ca nici sub acest aspect hotararea Comisiei Judetene nu este una legala si temeinica, intrucat la dosarul cauzei au fost depuse documente care fac dovada suprafetelor solicitate si amplasamentului. S-a mentionat ca prin actele de donatie sunt mentionati care munti au facut obiectul acestora si acest lucru este confirmat de Regulamentele de exploatare a terenurilor publicate in monitoarele oficiale, precum si din statistica padurilor din Romania intocmita pe anul 1992 de Ministerul Agriculturii si Padurilor. De asemenea, instanta a aratat ca prin raportul de expertiza (varianta initiala si completare), intocmit de expert tehnic judiciar Velicu Tudorel, au fost precizate limitele naturale, suprafata totala si suprafata impadurita,  precum si delimitarea suprafetelor de padure care au apartinut familiei M. pe baza MUF-urilor si amenajamentelor silvice, de la nivelul anului 1948, cand padurile au trecut in proprietatea statului. S-a apreciat de catre instanta ca la  intocmirea lucrarii,
expertul tehnic judiciar a avut  in  vedere  si  adresa nr.1100/ 14.03.2007 a D.S.B., insotita de schitele aferente terenurilor cu vegetatie forestiera, detinute de familia M.
Prin urmare  expertului tehnic judiciar nu i s-a cerut sa se deplaseze la fata locului sau sa faca masuratori acesta intocmind raportul de expertiza pe baza   Anexei intocmita de R.N.P., D.S.B., expertul precizand ca:" Aceasta Anexa a rezultat in urma suprapunerii hartilor amenajistice din anii 1982, 1989, aflate in dotarea O.S., cu planul Muntelui Penteleu din anul 1945, eliberat de D.J.B. a Arhivelor Nationale, nr. 3094/27.09.2005, ce reprezenta proprietatea A.R., fosta proprietate a mostenitorilor D. D. M.. In urma acestor suprapuneri au rezultat limitele naturale si suprafata de fond forestier (padure) determinate prin insumarea suprafetelor din actualele amenajamente silvice ,localizarea parcelara si limitele naturale pentru muntii din planul muntelui Penteleu,din anul 1945 .Aceste  suprafete le-am comparat cu suprafetele totale ,ale Fmiliei M. ,din tabelele cu padurile si proprietarii acestora din anul 1945. "
Lucrarea intocmita de expert a presupus efectuarea unor suprapuneri a hartilor iar nu efectuarea de masuratori in teren  .De altfel ,au fost respinse obiectiunile la raportul de expertiza ,prin care se solicita efectuarea deplasarilor in teren pentru masuratori,si nu s-a solicitat expertului sa stabileasca daca amplasamentele terenurilor erau libere.
In urma acestei analize a considerentelor sentintei civile nr.826/21.06.2007   se concluzioneaza ca aceasta lucrare tehnica nu a avut caracter determinant   pentru pronuntarea sentintei civile 826/2007,solutia invederandu-se a fi temeinica pe baza celorlalte probe. De altfel, in materia fondului funciar  , cu ocazia solutionarii cauzelor avand ca obiect plangere impotriva hotararilor Comisiilor Judetene prin care au fost respinse cererile de reconstituirea dreptului de proprietate, pentru reconstituirea dreptului de proprietate este necesara dovedirea dreptului de proprietate al persoanei care solicita  retrocedarea terenurilor forestiere , dovada faptului ca aceste terenuri au fost preluate de stat de la cel care revendica terenul , iar  prin raspunsurile la obiectivele raportului de expertiza nu au fost lamurite aceste aspecte determinante la pronuntarea hotararii a carei revizuire se solicita, fiind stabilite alte obiective.
 Din analiza sentintei civile 826/21.06.2007 se poate constata ,cu prisosinta ,faptul ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe baza actelor de proprietate  si a celorlalte documente care au fost analizate detaliat  iar nu pe baza raportului de expertiza,acesta neavand caracter determinant,nefiind hotarator pentru solutionarea cauzei. De altfel,  lucrarea intocmita de acesta a avut la baza documente  aflate la dosar ,situatie aratata de expert in cuprinsul raportului de expertiza, iar raporul de expertiza a fost intocmit intr-un termen scurt ,tocmai pentru ca nu s-a cerut deplasarea acestuia pe teren,  in   caz   contrar   ar   fi  fost necesar un timp mai indelungat pentru intocmire si costuri mult mai ridicate decat onorariul care s-a achitat in situatia in care s-ar fii solicitat efectuarea de masuratori ,expertul trebuia sa intocmeasca schite ale amplasamentului,insa acest obiectiv nu a fost incuviintat.
Sustinerea revizuientelor  ca recunoasterea expertului-in sensul ca acesta nu s-a deplasat in teren in vederea efectuarii masuratorilor - se coroboreaza cu MUF-urile de care face vorbire ,intrucat din continutul acestora rezulta ca proprietarul padurilor la nivelul anului  1948 era OM.B.  iar nu Familia M. sau A.R., si ca astfel exista motive de revizuire a hotararii constituie o modalitate deghizata de a redeschide un proces solutionat definitiv ,mai ales ca aceste aspecte puteau fi analizate cu ocazia solutionarii pe fond a cauzei cand ar fi putut  formula obiectiuni la raportul de expertiza sau puteau fi motive de recurs. De altfel,asa cum rezulta incheierea de sedinta din data de 24.05.2007,au fost respinse obiectiunile la raportul de expertiza formulate de intimatele din dosarul nr.1534/2006 prin care se solicita deplasarea in teren a expertului.
 Avand in vedere ca in cadrul solutionarii revizuirii se analizeaza aspecte de fapt necunoscute si care nu au putut fi luate in considerare la pronuntarea hotararii a carei revizuire se cere ,tinand seama de imperativul respectarii principiului securitatii juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - jurisprudenta obligatorie pentru autoritatile romane - se apreciaza ca cererea de revizuire este neintemeiata.
Admiterea cererii de revizuire pe motivul ca expertul tehnic nu s-a deplasat la fata locului,fiindu-i aplicata sanctiunea  cu caracter administrativ conform sentintei penale  nr.1232/28.05.2012, imbracand astfel o haina penala , in conditiile in care aceste aspecte au fost cunoscute  de revizuiente pe parcursul solutionarii cauzei,s-ar incalca pricipiul securitatii raporturilor juridice si a dreptului la un proces echitabil. In acest sens s-a pronuntat Curtea Europeana  a Drepturilor Omului in cauza Stanca ****** versus Romania.In aceasta cauza s-a stabilit ca defectul sa fi fost  cunoscut dupa finalizarea procesului,iar in conditiile in care acest aspect ar fi fost cunoscut din timpul solutionarii procesului atunci partile au  la indemna caile ordinare de atac,conform practicii CEDO in cauzele impotriva Romaniei. Pe scurt, se arata ca nevalorificarea in caile de atac a unor aspecte  privind obiectivele raportului de expertiza  ,nu justifica desfiintarea unei hotarari intrate in puterea lucrului judecat tinand seama de imperativul respectarii principiului securitatii juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - jurisprudenta obligatorie pentru autoritatile romane .
Cum  admiterea revizuirii depinde de intrunirea motivelor prevazute de lege in acest sens,fiind in discutie o cale de atac extraordinara, prin care se aduce atingere efectelor unei hotarari judecatoresti irevocabile si nefiind indeplinite  aceste conditii, urmeaza sa respinga cerea de revizuire ca fiind neintemeiata. 

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
            HOT A R A S T E
Respinge  exceptiile lipsei  calitatii procesuale active a revizuientelor, a lipsei de interes si a inadmisibilitatii  cererii de revizuire , ca neintemeiate.
Respinge cererea de revizuire  formulata de revizuientele C.L.S., C.L.G.T. si CL.N.,  in contradictoriu cu  intimatele A.R., C.L.B. si C.J.B..
Ia act ca nu se solicita plata cheltuielilor de judecata.
         Cu drept de recurs in termen de  15 zile de la comunicare. 
         Pronuntata in sedinta publica, azi 06.12.2012.

PRESEDINTE,    GREFIER,

Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Cereri

Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1438 din data de 17.10.2017
Obligatia de a face - Contencios - Hotarare nr. 622 din data de 16.06.2017
Cerere valoare redusa - Hotarare nr. 157 din data de 13.02.2018
Cerere de valoare redusa - Hotarare nr. 97 din data de 30.01.2018
Autovehicul instrainat. Obligatia cumparatorului de transcriere a dreptului de proprietate - Decizie nr. 342 din data de 29.04.2015
Solicitarea cheltuielilor de judecata pe cale separata - Sentinta civila nr. 610 din data de 10.12.2014
Cerere de reexaminare a incheierii prin care s-a respins ajutorul public judiciar - Hotarare nr. 9730 din data de 10.12.2012
actiune in constatare - Sentinta civila nr. 542 din data de 22.10.2009
Exceptia de nelegalitate – respingere - Decizie nr. 177/R din data de 29.07.2005
Institutia Prefectului Judetului Alba - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Cerere avand ca obiect obligarea acesteia la inmatricularea autoturismului reclamantului fara plata taxei pentru emisiile poluant - Decizie nr. 6866 din data de 17.06.2013
Institutia Prefectului Judetului Alba - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Cerere avand ca obiect obligarea acesteia la inmatricularea autoturismului reclamantului fara plata taxei pentru emisiile poluant - Decizie nr. 6497 din data de 10.06.2013
Cerere de chemare in garantie. Inadmisibilitate. - Decizie nr. 889 din data de 02.09.2010
Cererea creditorului de numire a lichidatorului judiciar in baza art. 31 din Legea nr.359/2009 in procedura dizolvarii de drept nu intrerupe cursul prescriptiei extinctive. - Decizie nr. 895 din data de 05.11.2010
Cerere formulata de catre creditor prin care se solicita deschiderea procedurii insolventei, bazata pe creanta,rezultata din contractul de vanzare - cumparare . - Decizie nr. 814 din data de 28.10.2009
Cerere de inlocuire a administratorului judiciar formulata de catre creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor. - Decizie nr. 820 din data de 28.10.2009
Inadmisibilitatea cererii de interventie in lipsa actiunii principale. - Decizie nr. 545 din data de 19.06.2009
Conditiile de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolventei. - Decizie nr. 577 din data de 26.06.2009
Actele si procedura de urmat pentru intocmirea carnetului de somaj. Organele competente. - Decizie nr. 728 din data de 11.06.2009
Respingerea nejustificata a cererii de amanare formulata de petitionar - Decizie nr. 533 din data de 06.09.2007