Iesire din indiviziune. Contributie exclusiva la dobandirea bunului comun de catre unul din soti dupa despartirea in fapt

      Prin sentinta civila nr. 3428/24.03.2009, pronuntata de Judecatoria Ploiesti, a fost admisa actiunea formulata de reclamantele I.L. si I.A.E. in contradictoriu cu parata E.M.D., s-a constatat ca apartamentul situat in Ploiesti, astfel cum a fost achizitionat prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. x/29.11.1986, a fost dobandit cu contributia exclusiva a numitului I.C.; s-a constatat ca asupra apartamentului in litigiu, au calitatea de coindivizare: reclamanta I.A.E, in calitate de fiica a defunctului I..C., decedat la 25.09.2005  cu o cota de 3/4  si reclamanta I.L., in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/4; a atribuit reclamantelor in indiviziune apartamentul si a respins cererea reconventionala.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca prin cererea inregistrata sub nr. 3941/281/2008, reclamantele I.L si I.A.E. au solicitat in contradictoriu cu parata E.M.D. ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra apartamentului situat in Ploiesti.
      In motivarea actiunii reclamantele au aratat ca prin contractul de vanzare nr. x/29.11.1986, autorul acestora I.C. a dobandit apartamentul in litigiu, precizand ca la acea data desi era despartit in fapt de sotia sa, parata din prezenta cauza inca din data de 28.05.1986, divortul pronuntandu-se abia prin sentinta civila nr. 552/1987, hotarare ramasa definitiva prin nerecurare in data de 27.03.1987, dar ca in cuprinsul contractului autentic de vanzare-cumparare s-a mentionat situatia reala a dobandirii apartamentului din banii proprii ai cumparatorului, dupa despartirea in fapt de sotia sa, desi au fost invocate in act si dispozitiile art. 30 din codul familiei.
      Prin intampinare - cerere reconventionala, parata a solicitat sa-i fie atribuita cota de 1/2 din apartament, pretinzand ca bunul in litigiu a fost dobandit in timpul casatoriei de catre parata cu fostul sau sot I.C.
      Parata a aratat ca in ultimii doi ani de convietuire cu fostul sau sot, au realizat economii de aproximativ 70.000 lei vechi si ca urma ca in anul 1986 sa achizitioneze un nou autoturism, iar la momentul plecarii din fostul domiciliu comun, fostul sot a luat toate bunurile din casa si sumele de bani existente, cu aceste sume de bani a achizitionat apartamentul in litigiu, apreciind ca fara aceste sume nici nu ar fi fost posibila achizitionarea respectivului bun, avand in vedere ca intre data despartirii in fapt - mai 1986 si noiembrie 1986 data cumpararii apartamentului a fost un interval de timp foarte scurt care nu i-ar fi permis fostului sau sot obtinerea unor venituri necesare achizitionarii apartamentului.
      Dupa administrarea probatoriului incuviintat la solicitarea partilor, instanta a retinut ca desi, in continutul contractului de vanzare-cumparare prin care a fost dobandit imobilul in litigiu este inserata mentiunea ca desi i-au fost aduse la cunostinta cumparatorului I.C. prevederile art. 30 din codul familiei, acesta arata ca nu ii sunt aplicabile respectivele prevederi deoarece este despartit in fapt, se afla in divort cu sotia sa, iar cumpararea s-a facut din banii sai proprii, mentiune ce se coroboreaza cu continutul declaratiei autentice ce emana de la vanzatorul apartamentului in litigiu, care a declarat ca pretul integral al apartamentului - 87.000 lei a fost achitat de tatal reclamantei I.L., reclamanta care la data respectiva avea calitatea de concubina a cumparatorului I.C.
De asemenea, instanta a mai retinut ca din analiza sentintei civile nr. 7394/05.09.1986 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, rezulta ca apartamentul ce a reprezentat fostul domiciliu comun al sotilor nu era achitat integral la data despartirii in fapt, astfel incat la masa de partaj au fost incluse si ratele si dobanzile apartamentului, situatie in care, instanta a apreciat ca este greu de crezut ca parata si fostul sau sot sa fi avut la acea data economii insumand o valoare de aproximativ trei ori mai mare decat valoarea bunurilor ce s-ar fi cuvenit fiecareia dintre parti in urma partajului, cu atat mai mult cu cat, parata din prezenta cauza nu a inclus la data promovarii actiunii de partaj cu fostul sau sot - 14.07.1986, o data relativ apropiata de data despartirii in fapt - mai 1986, printre bunurile solicitate si pretinsa suma de 70.000 lei cu titlul de economii comune.