Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Ramnicu Valcea

Exceptia lipsei interesului in actiunea in nulitate absoluta Delimitare de exceptia lipsei calitatii procesuale active. Prematuritate. Notiunea de cauza a actului juridic.

(Sentinta civila nr. 980 din data de 02.02.2009 pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea)

Domeniu Cereri | Dosare Judecatoria Ramnicu Valcea | Jurisprudenta Judecatoria Ramnicu Valcea

Exceptia lipsei interesului in actiunea in nulitate absoluta Delimitare de exceptia lipsei calitatii procesuale active. Prematuritate. Notiunea de cauza a actului juridic.

     Invocarea, de catre paratul dintr-o actiune in nulitate absoluta a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, motivandu-se ca aceasta nu prezinta interes, atitudine in care insista dupa interpelare, semnifica, in fapt, invocarea ambelor exceptii, respective atat calitatii  procesuale active, cat si pe cea a lipsei interesului..
     
     Pornindu-se de la regimul juridic al nulitatii absolute, in sensul ca orice persoana poate cerere declararea acesteia pe cale judecatoreasca, concluzia care se impune este ca o atare exceptie va fi respinsa intotdeauna intr-o astfel de actiune.
     
     Sfera persoanelor se restrange dintr-un alt punct de vedere,- totodata conditie esentiala de punere in miscare a actiunii civile - si anume interesul.
     
     Calitatea procesuala, indicand subiectul de drept procesual civil si interesul, ca folos practice urmarit nu se confunda, fiecare avand proprii cerinte de existenta.
     
     Existenta unui proces de partaj cu privire la bunul transmis prin actul contestat ca nul nu afecteaza cu o conditie suspensiva dreptul reclamantei de a obtine anularea acestuia, motiv pentru care exceptia prematuritatii este neintemeiata.
     
     Cauza ilicita nu semnifica nesocotirea unui interes privat, ci vatamarea interesului social. Din acest punct de vedere capata incidenta actiunea revocatorie.
     
     Alegatia in sensul ca partile nu au avut niciodata intentia de a plati orio primi pret, nu poate fi valorificata in cadrul  actiunii de declarare a nulitatii, ci in cadrul actiunii in declararea simulatiei, actul juridic, privit ca negotium iuris putand fi valabil in fapt, indiferent de titulatura acordata de parti.
     
     
     Prin cererea, inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm. Valcea, la data de 11.03.2008, reclamanta BIC, a chemat in judecata pe paratii  SM, SMa, SE si IG, solicitand ca, prin hotararea care se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a contractelor de vanzare cumparare autentificate la BNP Gutau Mariana sub nr. 1,2 si 3, toate din data de 23.05.2008, cu cheltuieli de judecata.
     Motivandu-si cererea in fapt, reclamanta a aratat ca la data de 15.04.2002 numitul SMG i-a vandut un teren in suprafata de 1653,82 mp, situata in Rm. Valcea, printr-un inscris sub semnatura privata, stabilind ca, ulterior, sa se prezinte la notar pentru a incheia, in mod definitiv un contract de vanzare-cumparare.
     Aceasta suprafata de teren era cuprinsa intr-un titlu emis pe numele autorului vanzatorului, SM, cu nr. 1957/28759.
     Reclamanta mentioneaza ca ulterior, s-a formulat cerere de partaj intre mostenitorii autorului SMG, finalizata, intr-un prim ciclu procesual cu o hotarare (s.c. nr_/2005) prin care s-a consfintit tranzactia dintre parti, in cuprinsul careia suprafata de teren promise initial reclamantei nu a cazut in lotul promitentului vanzator.
     Hotararea de expedient a fost casata la data de 30.06.2005, cu trimitere spre rejudecare, prin Decizia civila nr. 0 a Tribunalului Valcea.
     La data de 23.05.2005, desi sentinta de expedient nu era irevocabila, suprafata de teren de 1653,82 mp, promisa reclamantei, a fost vanduta, prin contractele a caror nulitate se afirma, intre parati.
     Reclamanta arata ca un nou ciclu procesual, dupa casarea la care a facut referire, s-a finalizat cu o alta tranzactie, hotararea de expedient fiind, din nou, casata, cauza fiind in curs de judecata, in al treilea ciclu procesual, pe rolul Judecatoriei Ramnicu Valcea (nr. 996/288/2006).
     Reclamanta solicita constatarea nulitatii absolute a contractelor evocate, avand in vedere 3 motive si anume: contractele sunt fondate pe o cauza ilicita sau sunt lipsite de cauza; sentinta civila nr. 664/2005 a Jud. Rm. Valcea, definitiva iar nu irevocabila, nu constituie titlu; titlul vanzatorului, aceeasi sentinta, a fost desfiintat.
     In dezvoltarea primului motiv invocat, reclamanta arata ca respectivele acte de vanzare cumparare s-au incheiat fictiv, lipsind scopul imediat, doar pentru a o impiedica pe reclamanta sa devina proprietara acestor terenuri, nefiind vreodata pusa, intre partile contractante, cu adevarat, problema indeplinirii prestatiilor asumate.
     Reclamanta afirma ca lipsa scopului imediat atrage lipsa cauzei, cu consecinta nulitatii absolute a actului juridic civil.
     De asemenea, se mentioneaza ca paratii au fost de rea credinta, declarand in fata notarului ca pana in momentul vanzarii, terenurile au fost stapanite in mod continuu, netulburati de nimeni, sub nume de proprietar si ca nu exista nici un litigiu cu privire la acestea, astfel incat cauza contractelor atacate este contrara bunelor moravuri, cu aceeasi consecinta, a nulitatii absolute.
     In dezvoltarea celui de-al doilea motiv, reclamanta considera ca pentru a constitui titlu de proprietate, hotararea de expedient trebuia sa ramana irevocabila.
     In fine, in dezvoltarea celui de-al treilea motiv, datorita faptului ca respectiva hotarare a fost casata, anularea sa implica si anularea actului subsecvent, conform regulii resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.
     In drept, reclamanta a invocat art. 966-968 C.civ., art. 272, 273, 279 alin. 2 si art. 377 C.p.c..
     Actiunea a fost legal timbrata, conform chitantelor depuse la dosarul cauzei (f. 7-9).
     La termenul din data de 20.05.2008, paratii SM si IG au formulat intampinare, prin care au invocat exceptia lipsa calitatii procesuale active  si exceptia prematuritatii cererii, iar pe fond au solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata.
     Motivand intampinarea in fapt, paratii mentionati au aratat, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active, ca reclamanta nu justifica nici un interes, nefiind titulara vreunui drept real asupra terenului si nejustificand macar o aparenta de astfel de drept.
     Mai mult, reclamanta nu este parte in contractele atacate, astfel incat ii apartine proba atat a existentei interesului nascut si actual cat si a realitatii unor pretinse motive de nulitate absoluta.
     Referitor la exceptia prematuritatii , paratii afirma ca exista pe rolul Judecatoriei Rm Valcea un proces avand ca obiect partaj, inca neterminat. Astfel, exista posibilitatea reala ca bunurile care fac obiectul prezentului litigiu sa cada, din nou in lotul vanzatoarelor, astfel incat prezenta cerere ar fi trebuit a fi promovata numai dupa finalizarea acestui proces.
     Pe fond, paratii arata ca motivele de nulitate invocate in cererea principala sunt vadit neintemeiate.
     Astfel, cu privire la motivul desfiintari sentintei de expedient, acest aspect nu atrage nulitatea actului subsecvent ci o alta sanctiune de drept civil, insa numai daca bunurile  respective nu ar cadea in lotul vanzatorului..
     Cu privire la incheierea contractelor in aceeasi zi si ca sentinta nu ar fi fost irevocabila, paratii considera ca acest aspect este neserios  si nu poate atrage nulitatea.
     Referitor la  lipsa cauzei, aceiasi parati arata ca pretul a fost platit in realitate, prestatiile au fost efectuate in realitate.
     Paratii nu au aratat temeiurile de drept ale intampinarii si nici mijloacele de proba pe care se sprijina.
     
     Potrivit art. 137 alin. 1 din C.p.c., instanta va solutiona cu precadere exceptiile procesuale care fac de prisos analizarea fondului.
     La termenul de astazi a fost pusa in discutie calificarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, in raport de motivarea sa din intampinare, instanta considerand ca, in realitate, paratii SM si IG. au invocat atat exceptia lipsei calitatii procesuale active cat si exceptia lipsei de interes.
     1.Sub aspectul exceptiei lipsei calitatii procesuale active, instanta retine ca, intre conditiile esentiale necesare pentru punerea in miscare si exercitarea actiunii civile se numara calitatea procesuala. Raportandu-se la reclamant, calitatea procesuala (activa) semnifica realizarea unei identitati intre aceasta parte din proces si titularul dreptului pretins, sub aspect material.
     Intrucat obiectul cererii de chemare in judecata il constituie constatarea nulitatii absolute a unui act juridic, edificator sub aceasta privinta este regimul juridic al sanctiunii nulitatii absolute.
     Astfel, o prima regula fundamentala in materie o constituie cea potrivit careia  orice persoana poate solicita organului jurisdictional constatarea intervenirii sanctiunii.
     Desigur, sub aspect material, regula mentionata nu suscita discutii, insa domeniul sau de aplicabilitate este restrans sub aspect procesual, cand este necesara a se intruni o alta conditie a actiunii civile, si anume interesul.
     Dar limitarea evocata nu poate fi inteleasa ca o coincidenta intre doua conditii diferite de exercitare a actiunii civile, anume calitatea procesuala si interesul. Prima isi are izvorul in dreptul material, in regimul juridic al institutiei disputate, iar cealalta are relevanta sub aspect faptic, semnificand folosul practic urmarit de parte.
     Iar dreptul material, avand la baza ratiunea ocrotirii interesului public, ce apartine societatii in ansamblu si nu numai unui individ, a acordat legitimare procesuala (calitate procesuala activa) oricui.
     Asa fiind, rezulta ca reclamanta are calitate procesuala activa in cauza.
     Nu pot fi primite sustinerile paratilor in sensul ca numai partile contractante pot cere constatarea nulitatii absolute deoarece aceasta sanctiune lipseste de efecte actele juridice civile incheiate cu nesocotirea normelor de ordine publica ale legii, astfel incat legitimatio ad causam are fiecare membru al societatii ale carei interese - publice - au fost vatamate.
     In consecinta, urmeaza a se respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active ca neintemeiata.
     2. Referitor la exceptia lipsei interesului, conditie de exercitare a actiunii civile constand in folosul practic urmarit de catre titularul actiunii civile, instanta retine ca acesta trebuie sa fie nascut si actual, personal, direct si legitim.
     Din acest punct de vedere cercul persoanelor care pot cere constatarea nulitatii se restrange in raport cu conditiile evocate, necesar a fi intrunite sub aspectul folosului practic urmarit.
     In cauza, cercetarea existentei interesului trebuie sa porneasca de la obiectul cererii de chemare in judecata, iar indeplinirea acestei conditii va trebui sa se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri, avand in vedere si natura dreptului paratei in legatura cu obiectul actului juridic a carei nulitate se cere.
     Astfel, in ipoteza admiterii cererii formulate, reclamanta s-ar fi regasit in situatia de fapt similara celei anterioare contractelor atacate, in care dreptul de proprietate transmis paratilor de catre parate nu ar exista. De altfel, nici calitatea de proprietari tabulari nu ar avea-o paratii in aceasta ipoteza. Aceste imprejurari de fapt ar profita reclamantei in litigiul privind materializarea dreptului sau de creanta in sensul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului care face obiectul antecontractului semnat de aceasta cu un copartas.
     Nu se vor examina in cauza alte institutii de drept care ar putea fi incidente intr-un litigiu distinct, legate de momentul incheierii antecontractului, intrucat s-ar depasi obiectul judecatii fixat de reclamant si ale caror limite sunt fixate de art. 129 alin. 6 din C.p.c.
     Sustinerea paratilor, din intampinare, in sensul ca reclamanta nu are interes deoarece nu are un drept real asupra terenului ci doar unul de creanta care poate decurge din promisiunea de vanzare-cumparare, nu prezinta relevanta sub aspectul interesului de a formula prezenta cerere de chemare in judecata. Astfel, nu numai titularul unui drept real ar justifica un interes, folosul practic ulterior poate apartine si altor persoane care nu detin un astfel de drept.
     In acest caz, folosul practic urmarit se poate traduce in inlaturarea piedicilor in vederea dobandirii unui drept, imprejurare pe deplin posibila in temeiul art. 1073 si 1075 C.civ sau, dupa caz, art. 5 alin. 2 din Titlul X Legea 247/2005.
     In consecinta, exceptia lipsei interesului este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa ca atare.
     3. Sub aspectul exceptiei prematuritatii, ea reprezinta mijlocul procesual prin care se valorifica lipsa cerintei dreptului pretins de a fi actual.
     Instanta aproba faptul aflarii pe rol a unui alt dosar care are ca obiect partaj succesoral. Este de acord cu sustinerea paratului si in ceea ce priveste posibilitatea ca bunul partajat sa nu cada in lotul paratelor-vanzatoare, cu consecinte si asupra contractelor de vanzare cumparare incheiate conform regulilor aplicabile in materia vanzarii lucrului in indiviziune de catre unul (unii) dintre copartasi.
     Ceea ce desparte opinia instantei de sustinerea paratilor este tocmai consecinta acestei imprejurari asupra actiunii civile din prezentul dosar si natura juridica a modalitatii reprezentate de existenta partajului aspra actelor juridice atacate.
     Astfel, de imparteala depinde soarta vanzarii ulterioare. Daca bunul vandut cade in lotul copartasului vanzator, ex tunc vanzarea se consolideaza. Daca nu, vanzarea nu se desfiinteaza de iure ci, dimpotriva, solutia este aceeasi ca in materia vanzarii lucrului altuia. Astfel, in aceasta ipoteza, copartasul atributar (altul decat vanzatorul) poate cere bunul vandut de la posesor fara a i se putea opune contractul. In continuare, cumparatorul poate cere nulitatea relativa a conventiei. In caz contrar, contractul ramane in fiinta.
     Se observa ca in ipoteza examinata, tertii nu au o actiune proprie, specifica materiei, care sa difere in functie de atribuirea bunului intr-un anume lot. Ei pot cere nulitatea absoluta conventiei de vanzare cumparare fara ca admisibilitatea acestei actiuni sa oscileze in functie de persoana atributarului. Si, in plus, nu li se poate pretinde tertilor sa astepte eventuala revendicare a bunului de catre atributar sau intentarea actiunii in nulitate relativa de catre cumparator. Rezulta, deci, ca in materia admisibilitatii constatarii nulitatii, finalizarea partajului nu are nicio influenta.
     In cauza, reclamanta nu are un drept de proprietate, este, deci, tert in materia transmisiunii acestui drept intre parati, iar obiectul actiunii sale il constituie tocmai constatarea nulitatii absolute a transmisiunii. Dreptul pretins de ea este nascut si actual, fara a fi, deci, afectat de vreo modalitate suspensiva (termen sau conditie) si fara a fi conditionat de actiunea de partaj.
     Prin urmare, exceptia prematuritatii este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa.
     4. In ceea ce priveste fondul cauzei, raportat la motivele invocate de reclamanta, instanta retine, in primul rand ca una din conditiile esentiale ale actului juridic o constituie cauza, conform art. 948 C. civ., sau scopul actului juridic.
     Cerintele cauzei sunt: sa existe, sa fie reala si sa fie licita si morala.
     In structura cauzei se regasesc scopul imediat si scopul mediat.
     In ceea ce priveste scopul imediat, acesta este abstract si invariabil, limitat in cazul actelor juridice numite, in functie de caracterul acestor acte.
     Din punctul de vedere al actului din cauza, existenta scopului imediat semnifica prefigurarea, de catre parti, a prestatiilor corelative (vanzarea fiind un contract sinalagmatic). Vanzatorul prefigureaza plata pretului, iar cumparatorul, transmisiunea dreptului in patrimoniul sau.
     Existenta si caracterul licit al cauzei (implicit al scopului imediat) se prezuma de catre lege, revenind, deci, sarcina probei contrare celui care invoca lipsa sa, conform art. 967 C.civ.
     Materialul probator administrat in cauza nu conduce la concluzia lipsei scopului imediat.
     Astfel, instanta retine ca terenurile vandute au fost transferate catre parati, acestia si-au intabulat dreptul, au obtinut autorizatie de constructie si au ridicat edificii in baza acestora, imprejurari de fapt din care reiese explicit ca paratii cumparatori isi exercita efectiv atributele dreptului lor.
     Aceste imprejurari, unite cu prezumtia de existenta a cauzei, confirma existenta scopului imediat al actului atacat si realitatea lui.
     In plus, caracterul - pretins de reclamanta ca fiind fictiv - al actului,  nu ar reprezenta, chiar veridic de-ar fi, un motiv de nulitate. Institutia care cuprinde fictivitatea, alaturi de alte forme de materializare, nu este coincidenta cu nulitatea si are o natura juridica proprie, fiind anume reglementata de lege.
     Sub aspectul lipsei scopului mediat, pretins de reclamanta, element al cauzei care este concret si variabil, de la caz la caz, instanta apreciaza ca nu este motiv de nulitate absoluta, ci numai de nulitate relativa, dar daca si numai daca sunt indeplinite cerintele erorii, ca viciu de consimtamant, fapt ce evidentiaza legatura dintre cele doua elemente ale actului juridic.
     Scopul mediat consta in prefigurarea, in momentul intocmirii vanzarii, a destinatiei concrete ce urmeaza a primi bunul in materialitatea lui, respectiv  pretul. Instanta apreciaza ca sunt valabile consideratiile expuse anterior, in sensul ca nici in acest caz nu s-a facut dovada lipsei scopului imediat, iar imprejurarile dovedite unite cu prezumtia de existenta a cauzei, confirma si existenta scopului mediat.
     Referitor la motivul constand in caracterul ilicit si contrar bunelor moravuri al cauzei (cu referire in actiune la scopul mediat), instanta retine ca nu a fost dovedit in cauza.
     Caracterul ilicit semnifica incalcarea, prin actul incheiat, a unor dispozitii de ordine publica, prohibitive, ale legii. Declararea, pretins mincinoasa, a faptului ca vanzatoarele au posedat neintrerupt bunul vandut, nu reprezinta o atare incalcare. De asemenea, fraudarea, cu buna stiinta, a drepturilor unui creditor (titular al unui drept de creanta), nu reprezinta prin ea insasi frauda la lege, deoarece interesul creditorului este privat, apartinandu-i si putand fi ocrotit prin institutii consacrate de norme speciale (art. 974 si 975 din C.civ).
     Altfel spus, fraudarea drepturilor unui creditor, titular al unei creante, astfel cum este reclamanta, nu echivaleaza cu fraudarea legii, interesele primului fiind nu de ordine publica, ci private, legea recunoscandu-i acestuia mijloace specifice in aceasta materie.
     Cauza este contrara bunelor moravuri cand actul vizeaza inceperea sau continuarea unor situatii de fapt care ar contraveni moralitatii publice, pudorii sau altereaza climatul pasnic dintr-o societate.
     Situatia de fapt retinuta pe baza probelor administrate nu reflecta o atare ipoteza.
     Instanta apreciaza ca pretinsa impiedicare a reclamantei de a deveni proprietar sau declararea pretins mincinoasa, de catre vanzatoare, a unei situatii de fapt, nu reprezinta aspecte care sa contravina nici normelor de ordine publica, nici bunelor moravuri.
     Referitor la motivul constand in lipsa titlului vanzatorului, instanta retine ca hotararea ce a constituit titlul a fost desfiintata. Titlul de proprietar poate fi insa retroactiv validat, daca bunul cade din nou in lotul vanzatoarelor.
     Oricum, lipsa titlului nu reprezinta motiv de nulitate absoluta, fiind pe deplin posibila in legislatia romana vanzarea lucrului altuia, cu mentiunile anterior enuntate.
     Mai este de mentionat ca buna credinta, prezumata de lege, a cumparatorilor nu a fost combatuta. Astfel, ei au cumparat terenurile in baza unei hotarari legalizate cu mentiunea "irevocabila", fara sa se faca dovada ca reclamantii ar fi fost partasi la declararea unei astfel de situatii de fapt.
     Pentru considerentele aratate, instanta considera ca cerinta cauzei este indeplinita cu toate conditiile sale, motiv pentru care conchide ca actul atacat este valabil, iar actiunea reclamantei-neintemeiata
     
     Judecatoria Rm. Valcea, Sectia civila, s.c. nr. 980/2009
     
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Cereri

Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1438 din data de 17.10.2017
Obligatia de a face - Contencios - Hotarare nr. 622 din data de 16.06.2017
Cerere valoare redusa - Hotarare nr. 157 din data de 13.02.2018
Cerere de valoare redusa - Hotarare nr. 97 din data de 30.01.2018
Autovehicul instrainat. Obligatia cumparatorului de transcriere a dreptului de proprietate - Decizie nr. 342 din data de 29.04.2015
Solicitarea cheltuielilor de judecata pe cale separata - Sentinta civila nr. 610 din data de 10.12.2014
Cerere de reexaminare a incheierii prin care s-a respins ajutorul public judiciar - Hotarare nr. 9730 din data de 10.12.2012
actiune in constatare - Sentinta civila nr. 542 din data de 22.10.2009
Exceptia de nelegalitate respingere - Decizie nr. 177/R din data de 29.07.2005
Institutia Prefectului Judetului Alba - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Cerere avand ca obiect obligarea acesteia la inmatricularea autoturismului reclamantului fara plata taxei pentru emisiile poluant - Decizie nr. 6866 din data de 17.06.2013
Institutia Prefectului Judetului Alba - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Cerere avand ca obiect obligarea acesteia la inmatricularea autoturismului reclamantului fara plata taxei pentru emisiile poluant - Decizie nr. 6497 din data de 10.06.2013
Cerere de chemare in garantie. Inadmisibilitate. - Decizie nr. 889 din data de 02.09.2010
Cererea creditorului de numire a lichidatorului judiciar in baza art. 31 din Legea nr.359/2009 in procedura dizolvarii de drept nu intrerupe cursul prescriptiei extinctive. - Decizie nr. 895 din data de 05.11.2010
Cerere formulata de catre creditor prin care se solicita deschiderea procedurii insolventei, bazata pe creanta,rezultata din contractul de vanzare - cumparare . - Decizie nr. 814 din data de 28.10.2009
Cerere de inlocuire a administratorului judiciar formulata de catre creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor. - Decizie nr. 820 din data de 28.10.2009
Inadmisibilitatea cererii de interventie in lipsa actiunii principale. - Decizie nr. 545 din data de 19.06.2009
Conditiile de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolventei. - Decizie nr. 577 din data de 26.06.2009
Actele si procedura de urmat pentru intocmirea carnetului de somaj. Organele competente. - Decizie nr. 728 din data de 11.06.2009
Respingerea nejustificata a cererii de amanare formulata de petitionar - Decizie nr. 533 din data de 06.09.2007