Exercitarea Autoritatii Parintesti

Exercitarea Autoritatii Parintesti
IArt. 403 c. civ, coroborat cu art. 2 alin 2 si 3 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Instanta a admis in parte actiunea civila formulata de catre reclamant.
Potrivit art. 403 din Codul civil, in cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a altui membru de familie, a copilului(_).
In speta , instanta retine faptul ca , din casatoria partilor a rezultat minorul FA D, nascut la data de .., iar in urma divortului dintre acestia, prin Sentinta civila nr_ pronuntata de Judecatoria Deva in Dosarul nr_., minorul a fost incredintat spre crestere si educare mamei parate.
Considerentele care au stat la baza incredintarii minorului la mama au fost in principal, acelea ca minorul locuia cu mama, fiind  in grija acesteia, iar tatal isi vizita sporadic fiul, contribuind cu sume mici de bani la cresterea acestuia
Reclamantul solicita ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna exercitarea  autoritatii parintesti asupra minorului F A D, nascut la data de _.,  in comun de catre ambii parinti  si stabilirea unui program de vizitare al minorului,la domiciliul tatalui reclamant.
Instanta, in vederea solutionarii cererii reclamantului prin care se urmareste, practic,  modificarea masurilor cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copilul lor minor,  conform art. 403 Cod Civil, va avea in vedere dispozitiile art. 2 alin. 2 si 3 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, potrivit carora :
 "Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.
    (3) Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. »
          Jurisprudenta s-a pronuntat in mod constant ca instantele sunt obligate ca la aprecierea interesului superior al copilului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele criterii de apreciere: varsta copilului, conditiile fiecarui parinte, atasamentul fata de copil, starea materiala, dar si mediul familial stabil in care a crescut.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului, in comun de catre ambii parinti, instanta retine ca exercitarea autoritatii parintesti reprezinta ansamblu de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana cat si bunurile copilului si este distincta de institutia stabilirii domiciliului minorului. Cand vorbim despre autoritate parinteasca, ne referim la orientarea generala a copilului si la ceea ce este important pentru el, iar nu la decizii care privesc viata de zi cu zi.
Potrivit art. 398 Cod civil " Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de unul dintre parinti."
Fata de aceste aspecte de fapt si de drept, instanta  apreciaza ca nu s-a facut dovada unor motive intemeiate in sensul art. 398 Cod civil, pentru a hotari ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
In consecinta,  va dispune ca autoritatea parinteasca asupra minorului F AD, nascut la data de _, sa fie exercitata in comun de catre ambii parinti, care prezinta deopotriva garantii morale si educationale pentru a-si exercita in mod armonios drepturile si indatoririle parintesti, in vederea asigurarii dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale si sociale a minorului si pe care trebuie sa si le exercite dincolo de orgoliile si resentimentele personale ale acestora.
Cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratei reclamante sa permita reclamantului parat sa aiba legaturi personale cu minorul,  retine urmatoarele :
Potrivit art. 401 Cod civil, parintele separat de copilul lui are dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.
Dispozitiile art.14 alin.1 si 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, statueaza ca orice copil care a fost separat de unul dintre parinti, printr-o masura dispusa in conditiile legii, are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al minorului, iar conform art. 31 alin.1 si 2 din aceeasi lege, ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor, iar exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor de catre acestia trebuie sa se subordoneze acestui interes superior.
In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Lafargue contra Romaniei; cauza Iosub Caras contra Romaniei; cauza Ignaccolo-Zenide contra Romaniei) s-a recunoscut ca pentru un parinte si pentru copilul sau a fi impreuna reprezinta un element fundamental al vietii de familie, chiar daca relatia dintre parinti se destrama. Masurile interne care ii impiedica sa realizeze acest lucru reprezinta o interventie in dreptul protejat la art.8 al Conventiei. Aceasta dispozitie legala implica dreptul unui parinte de a lua masuri proprii, de a le grupa in interesul copilului, dar in acelasi timp si obligatia autoritatilor nationale care vin cu propriile lor masuri.
Orice copil are nevoie de grija si afectiunea directa a ambilor parinti, pentru a nu suferi traume emotionale ce i-ar afecta personalitatea in curs de formare si implicit, viitorul sau ca persoana, aceasta fiind ratiunea pentru care in Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificata de Romania prin Legea nr.18/1990 republicata, s-a consacrat dreptul copilului de a nu fi separat de parintii sai si de a avea cu ambii relatii personale si contacte directe, in mod regulat.
Modalitatile de exercitare a acestui drept sunt, mai ales, vizitarea copilului la locuinta parintelui caruia aceasta i-a fost incredintat si lasarea copilului in vizita la locuinta parintelui caruia nu i s-a incredintat. (art.14, 15 din Legea nr. 272/2004).
In prezenta cauza, reclamantul  a solicitat sa i se incuviinteze legaturi personale cu minorul, prin gazduire la domiciliul sau .
Fata de situatia de fapt si de drept relatata, instanta apreciaza ca este in interesul minorului de a avea legaturi personale cu tatal sau, la domiciliul acestuia, legaturi care vor conduce la o dezvoltare armonioasa a minorului si la respectarea principiului interesului superior al copilului.
Instanta are in vedere in acest sens faptul ca dreptul parintelui de a avea relatii personale cu copilul minor nu este stabilit doar in interesul parintelui, ci si in interesul copilului, interes care, de altfel, prevaleaza.
Instanta retine ca dreptul copilului de a nu fi separat de parintii sai si de a avea cu ambii relatii personale, nu ar putea fi respectat in conditiile  in care legatura cu tatal s-ar realiza numai la domiciliul mamei, unde ca urmare a starii tensionate permanente existenta intre fostii soti, copilul ar putea asista la altercatiile parintilor sai, ceea ce ar avea repercusiuni asupra dezvoltarii sale psihice.
Rezulta astfel, din probatoriul administrat in cauza faptul ca relatiile dintre fostii soti sunt inca incordate si ostile, astfel ca ar fi greu de crezut ca s-ar putea depasi animozitatile dintre ei pentru a crea o atmosfera destinsa necesara minorului.
Fata de aceste aspecte, instanta apreciaza ca vizitarea copilului in prezenta mamei nu ar permite dezvoltarea unei relatii calde si apropiate intre parat si minor, relatie recomandabila pentru dezvoltarea personalitatii sale, situatia contrara, putand sa-i afecteze perceptia corecta asupra unei relatii de familie reusite si sa-i creeze un handicap afectiv, din acest punct de vedere, in raport cu alti copii crescuti in familii stabile si armonioase.
Potrivit art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, instanta poate limita exercitarea  dreptului la legaturi personale daca exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, morala sau sociala a copilului, insa in cauza de fata nu exista asemenea motive care sa impuna restrictionarea luarii minorului de la domiciliul mamei. 
Avand in vedere varsta  minorului si necesitatile unui copil la aceasta varsta, instanta apreciaza ca urmatorul program va raspunde interesului superior al minorului F A D,  respectiv gazduirea minorului la domiciliul tatalui reclamant, in urmatoarele perioade :
- prima si a treia Vineri de la ora 17, Sambata si pana Duminica ora 12, 00 a fiecarei luni din an;
- o saptamana in vacanta de iarna, cu includerea sarbatorilor de iarna in anii pari si fara includerea  sarbatorilor de iarna in anii impari;
- o saptamana in vacanta de Paste, cu includerea sarbatorilor pascale in anii pari si fara includerea sarbatorilor pascale in anii impari.
- o luna in vacanta de vara, in luna iulie in anii pari si in luna august in anii impari.