Stabilire paternitate. Calitate procesuala pasiva. Asigurarea respectarii dreptului de acces la justitie.

Stabilire paternitate. Calitate procesuala pasiva. Asigurarea respectarii dreptului de acces la justitie.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina reclamantul L.I. a solicitat instantei ca prin hotararea ce
se va pronunta in contradictoriu cu parata B.G., sa se stabileasca filiatia sa fata de defunctul T.I..
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca s-a nascut din relatia de concubinaj a mamei sale O.E., cu
T.I., care la momentul respectiv nu a facut o recunoastere voluntara de paternitate desi s-a comportat intotdeauna
ca si tata, astfel ca in 1959 in registrul agricol reclamantul figura impreuna cu mama si surorile sale in aceeasi
gospodarie cu T.I..
Acesta a decedat la 14.12.1978 fara sa rezolve din punct de vedere juridic situatia paternitatii reclamantul
ui.
Inainte de deces, T.I. se casatorise cu T.Ioana-in prezent decedata, iar parata B.G. este fiica acesteia.
T. Ioana s-a comportat fata de reclamant acceptand o filiatie "sui-generis" cata vreme nu a contestat
inscrierea acestuia pe adeverinta provizorie de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce au
apartinut lui T.I. si nici titlul de proprietate emis la 29.08.1995, in care figureaza inscrisa alaturi de
reclamant.
In drept, au fost invocate dispoz. art. 59 al.3 si art.60 din C. fam.
Parata legal citata, a formulat la data de 09.04.2008 intampinare prin care a invocat pe cale de exceptie lipsa
calitatii procesuale pasive, deoarece nu este mostenitoarea legala a pretinsului tata, T.I..
Acesta a fost casatorit legitim cu mama paratei T. Ioana, insa parata provine din prima casatorie a def. T. Ioana,
nefiind fiica lui T.I..
Pe fond, parata a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii reclamantului, aratand ca faptul ca acesta
figureaza inscris in registrul agricol si in titlul de proprietate emis pe numele autorului T.I. nu ii confera
niciun drept.
La data de 25.06.2008 reclamantul a formulat o precizare pentru stabilirea cadrului procesual, in sensul
ca a solicitat introducerea in cauza a Statului Roman.
In motivarea acestei cereri s-a aratat ca actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei are un
caracter personal, dar trebuie sa se acorde eficienta si aspectului patrimonial al acesteia care poarta asupra
problemei "culegerii succesiunii". Daca se considera ca parata B.G. nu are calitate de mostenitoare a autorului
sub aspect personal, pentru ca ea, altfel a cules succesiunea pretinsului tata, reclamantul a apreciat ca actiunea
trebuie sa se pronunte impotriva Statului Roman.
Paratul Statul Roman, prin Ministerul Economiei si Finantelor a formulat intampinare prin care a invocat
exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestui parat, aratand ca statul vine la mostenire numai sub aspect
patrimonial si numai in situatia existentei unei succesiuni vacante.
In privinta exceptiei invocate de Statul Roman, la termenul in 14.01.2009 instanta a pus-o in discutia
contradictorie a partilor si a admis-o pentru considerentele retinute in incheierea de sedinta din acea data.
Instanta a dispus atasarea la dosar a testamentului autentificat sub nr.261/14.02.1976 in baza caruia s-a
intocmit certificatul de mostenitor nr.521/19.07.1979 dupa autorul T.I., inscris depus la fila 60 dosar.
Analizind exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei B.G, prin prisma sustinerilor partilor si
a inscrisurilor depuse la dosar, instanta retine ca actiunea in stabilirea paternitatii  din afara casatoriei se 
introduce  impotriva pretinsului tata, iar potrivit dispozitiilor art.59  alin.3 C.fam. daca acesta a decedat,  
actiunea poate fi pornita si impotriva mostenitorilor sai. Textul precitat confera actiunii in stabilirea
paternitatii un caracter personal.
Definirea statutului legal al copilului insa nu este o chestiune exclusiv privata, ci intereseaza si
societatea.
Mostenitoarea legala a lui T.I. a fost T. Ioana, sotia sa supravietuitoare, potrivit certificatului
nr.521/19.07.1979 emis de Notariatul de Stat al judetului Olt (f.34). Aceasta a decedat la data de  23.06.2006,
iar  parata B.G. a cules succesiunea mamei sale, T. Ioana, potrivit certificatului de mostenitor nr.173/14.09.2006
(f.37).
Potrivit art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ,,Orice persoana  are dreptul la judecarea in
mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta  independenta si
impartiala, instituita de lege, care va hotari ... asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter
civil..."(subl.n.).
Curtea a stabilit ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi  examinat in abstract, ci doar la lumina 
imprejurarilor specifice ale  fiecarui caz.
In hotararea  Golder c. Marea Britanie Curtea a aratat ca statul poate aduce limitari exercitiului dreptului de
acces la justitie, insa aceste restrictii trebuie sa  urmareasca un scop legitim si sa nu afecteze  substanta
insasi a dreptului, fiind necesar a se stabili un  raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit si 
mijloacele alese.
Un astfel de tip de restrictii sunt cele reprezentate de conditiile procedurale ale actiunii in justitie,
ce poarta, in speta de fata, asupra calitatii procesuale pasive- care in cauza este intrunita numai de mostenitorii
pretinsului tata, potrivit dispozitiilor art.59  alin.3 C.fam..
In situatia in care actiunea nu este promovata impotriva acestora, consecinta o constituie respingerea
cererii ca promovata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
  Defunctul T.I. nu mai are alti mostenitori (decat sotia supravietuitoare-decedata), respectiv  descendenti
 cu filiatia stabilita, iar dispozitiile art.59  alin.3 C.fam. il impiedica pe reclamant sa obtina examinarea
temeiniciei actiunii sale de catre instanta, reprezentand un obstacol insurmontabil si pentru orice tentativa
viitoare de  stabilire a paternitatii fata de  defunctul T.I..
Aplicarea stricta a textului invocat i-ar impune reclamantului o sarcina disproportionata, de natura a-l priva de
orice posibilitate clara si concreta  de a obtine examinarea de catre instanta a dreptului sau cu caracter civil,
aducandu-se astfel  atingere  substantei insesi a  dreptului sau de acces la o instanta.
Orice prevedere a Conventiei trebuie interpretata  astfel incat sa garanteze  drepturi concrete si efective, iar
nu teoretice si iluzorii, dupa cum a stabilit Curtea in cauza  Lupas si altii impotriva Romaniei.
Fata de cele ce preced,  instanta va respinge ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata
de parata B.G.
Analizand cererea reclamantului pe fond, instanta constata ca acesta este  nascut la data de 24.09.1945, fiul lui
O.E(certificat nastere-f.8 dosar).
In extrasul din Registrul Agricol aferent perioadei 1959-1963 reclamantul figureaza inscris ca fiu in gospodaria 
numitului T.I.- cap de gospodarie, alaturi de  O.E-sotie, O. Angela-fiica si Z.V.-fiica, fila de registru purtand
semnatura defunctului T.I.-f.10.
La termenul din data de 01.10.2008 la solicitarea paratei s-a luat un interogatoriu reclamantului, care a aratat
la intrebarea nr.16 ca mai are doua surori, fiice ale lui T.I., aspect necontestat de parata si care se
coroboreaza cu consemnarile efectuate  de Comisiile de fond funciar in adeverinta provizorie de proprietate si in
titlul emis de pe urma autorului: este vorba despre B. V. si P. Angela.
In acelasi sens sunt si declaratiile martorilor C. A., L. I. si C. Ghe.- care au aratat ca reclamantul mai are
doua surori.
Pe de alta parte, din casatoria autorului T.I. cu T. Ioana nu au rezultat copii.
La data de 14.02.1976 printr-un testament autentificat sub nr.261/1976 (f.60), T.I. in varsta de 48 de ani, ,,
avand 3 copii" dispunea ca dupa incetarea sa din viata  intreaga sa avere mobila si imobila sa  ce se va gasi in
patrimoniul sau la acea data sa fie  stapanita in deplina proprietate si  pasnica posesiune de catre  sotia sa
T. Ioana.
Testatorul a mai aratat: ,,Mentionez ca copiilor mei le-am dat avere fiecaruia la casatorie".
Prin testamentul mentionat defunctul T.I. ii recunoaste pe cei trei copii rezultati din relatia sa cu 
O.E., insa nu ii individualizeaza prin nume, iar acesta este motivul pentru care instanta nu va constata o
recunoastere voluntara de paternitate facuta in forma autentica, ci va stabili paternitatea pe baza probatoriului
administrat.
Raportat la aspectele aratate mai sus, este fara indoiala ca cei trei copii la care se refera autorul T.I. sunt
reclamantul si cele doua surori ale sale.
Avand  in vedere  dispozitiile art.56 C.fam. potrivit carora filiatia fata de tata se stabileste, in afara de
cazurile prevazute in art. 53, prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, urmeaza ca instanta sa admita
cererea reclamantului si sa stabileasca ca defunctul T.I. este tatal biologic al reclamantului L.I.
Instanta va dispune efectuarea cuvenitelor modificari in actul de nastere al reclamantului  in sensul de a se
trece la rubrica "tata" numele de "T.I.".