Suspendare conditionata

Suspendare conditionata

Data publicarii pe portal: 12 martie 2010

Prin sentinta penala nr 229/11.03.2010 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr 3774/311/2009 in baza art. 184 alin. 1 si 3  Cod penal a fost condamnat inculpatul T.C. la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savirsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
In baza art. 184 alin. 2 si 4  Cod penal a fost condamnat inculpatul T.C. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savirsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
In baza art. 33 lit. a si 34 lit. b c.p. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului urmand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.
In baza art.71 C.p. s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 alin 1 lit.a teza a II-a si lit b C.p., cu referire la art.8 CEDO si cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani reprezentand termen de incercare, potrivit art. 82 Cod penal.
S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83, 84 Cod penal in conditiile art. 359 Cod procedura penala.
In baza art. 71 alin. 5 c.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art 14 si 346 c.p..p. a fost obligat asiguratorul de raspundere auto, SC O.G.A. SA  la plata urmatoarelor sume de bani:
- 35.000 lei catre partea civila N.G., din care 10.000 lei cu titlu de despagubiri civile si 25.000 lei despagubiri pentru prejudiciul moral suferit.
- 70.000 lei catre partea civila C.C.R. din care 1.000 lei despagubiri civile, respectiv diferente de salarizare cauzate de concediul medical si 69.000 lei despagubiri pentru prejudiciul moral suferit.
- 2742,11 lei catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central "Dr Carol Davilla" Bucuresti
S-a admis in parte cererea partii civile C.C.R. privind plata cheltuielilor judiciare, respectiv onorariu de avocat si in baza art 193 c.p.p. a fost obligat asiguratorul de raspundere civila auto SC O.G.A. SA la plata sumei de 4.000 lei.
In baza art. 191 Cod procedura penaIa a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Prin rechizitoriul nr 4142/P/2008 al Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 27.04.2009 sub nr. 3774/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului T.C. pentru savirsirea infractiunii prev. de art. 184 alin 1 si 3 Cod penal, art 184 alin 2 si 4 Cod penal.
Din continutul actului de sesizare rezulta ca la data de 13.09.2008, in timp ce conducea autoutilitara cu nr de inmatriculare BZ 99 PDG pe DN 65 - E574, nu a respectat viteza de deplasare la conditiile de trafic, a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autovehiculul cu nr de inmatriculare B 38 TNY condus de catre numitul C.C.R., in urma impactului rezultand vatamarea corporala a numitilor N.G. si C.C.R..
In cursul cercetarii judecatoresti a fost interogat inculpatul care, in permanenta a recunoscut si a aratat un profund regret pentru fapta comisa.
In procesul penal s-a constituit parte civila Spitalul Militar Central Bucuresti cu suma de 2742,11 lei ca urmare a internarii partii vatamate.
De asemenea s-au constituit parti civile N.G. initial cu suma de 50.000 lei din care 25.000 lei despagubiri pentru prejudiciul material suferit si 25.000 lei despagubiri pentru prejudiciul moral si C.C.R. cu suma de 800.000 lei, despagubiri pentru prejudiciul material in cuantum de 20.000 lei si pentru cel moral in cuantum de 780.000 lei.
In dovedirea pretentiilor civile, partilor civile le-a fost incuviintata proba cu inscrisuri.
In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat si martorul Z A a carui declaratie  a fost consemnata si atasata la dosar.
De asemenea, partilor vatamate le-a fost incuviintata proba cu o expertiza cu privire la completarea numarului de zile de ingrijiri medicale, dat fiind ca la dosar dupa investirea instantei s-au depus acte din care a rezultat ca partile vatamate au avut nevoie in continuare de tratament medical pentru leziunile suferite.
Urmare efectuarii expertizei s-a stabilit ca partea vatamata N.G. a mai avut nevoie de 50 zile de ingrijiri medicale totalizand astfel un numai de 115 - 120 zile de ingrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
De asemenea partea vatamata C.C.R. a depus la dosarul cauzei certificate decizii medicale (f. 138-140) din care rezulta faptul ca este clasat medical apt limitat pentru indeplinirea serviciului in Politie si din raportul medico legal aflat la f. 190 rezulta ca aceasta partea vatamata a necesitat in totala 55 zile de ingrijiri medicale.
Din fisa de cazier a inculpatului rezulta ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizind materialul probatoriu al cauzei instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 13 septembrie 2008 lucratorii de politie au fost sesizati despre faptul ca pe DN 65 E 574 s-a comis un accident rutier.
Urmare acestei sesizari lucratorii de politie s-au deplasat la fata locului unde pe raza com. Colonesti, la km.89+400 m au gasit autoutilitara cu nr.de inmatriculare BZ-99-PDG condusa de catre inculpatul T.C. si autovehiculul cu nr.de inmatriculare B-38-TNY condus de catre numitul C.C.R..
Autoutilitara a fost gasita in pozitie rasturnata pe partea dreapta, in santul din partea stanga a DN 65-E 574 pe sensul de mers Pitesti-Slatina, avand partea din fata orientata catre directia Slatina, iar partea din spate catre directia Pitesti.
Pe sensul de deplasare Pitesti-Slatina a fost gasit autoturismul cu nr de inmatriculare B-38-TNY in pozitia stationat pe roti, avand partea din fata  indreptata catre autoutilitara rasturnata.
Acest autovehicul a fost gasit pe sensul de mers Pitesti-Slatina in pozitie  verticala pe aceasta directie de mers.
Partea carosabila pe care s-a comis accidentul a avut o latime de 7 m fara declivitati, carosabilul era uscat, iar vizibilitatea buna pe timp de zi.
In urma accidentului au suferit vatamari corporale N.G. si  C.C.R. care se aflau in autovehiculul cu nr.de inmatriculare B-38-TNY.
Atat autoutilitara cat si autovehiculul implicate in accident au suferi multe avarii.
La fata locului s-a intocmit schita locului faptei si s-au efectuat foto  judiciare.
Cele doua victime au fost transportate la Spitalul Judetean Slatina iar conducatorilor auto  li   s-au  recoltat  probe  biologice  in  vederea  stabilirii alcoolemiei.
Din fotografiile judiciare efectuate se pot observa locul producerii accidentului, pozitiile in care au fost gasite cele doua autovehicule dupa accident, locul unde au fost gasite parti componente de la cele doua autovehicule, precum si avariile suferite de acestea.
S-a constatat ca autoutilitara cu nr. BZ-99-PDG a prezentat avarii proportie de 60 %, iar autovehiculul cu nr. B-38-TNY a prezentat avarii in proportie de 50 %.
Din buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 1098/18.09.2008 rezulta ca numitul C.C.R. nu a consumat bauturi alcoolice iar din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. l099/18.09.2008 rezulta ca inculpatul T.C. nu a consumat bauturi alcoolice.
Din Raportul de expertiza medico-legala nr.Al/13091/2008 rezulta ca numitul C.C.R. a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat initial 45 zile ingrijiri medicale, ulterior 55 zile de ingrijiri medicale, iar din actele medicale depuse in faza cercetarii judecatoresti rezulta ca partea vatamata a avut concediu medical in total 135 zile.
Din certificatul medico-legal nr. l347/C/22.09.2008 rezulta ca numitul N.G. a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat 45 - 50 zile ingrijiri medicale, iar din observatiile facute dupa reexaminarea acestuia s-a prelungit timpul de ingrijiri medicale acordate initial cu 20 de zile. In cursul cercetarii judecatoresti s-a efectuat o noua expertiza medico legala iar din concluziile acestui raport de expertiza (f. 127-129) rezulta ca partea vatamata a avut nevoie de un total de 115-120 zile de ingrijiri medicale de la data producerii accidentului.
In cauza s-a efectuat un raport de expertiza tehnica auto din care rezulta urmatoarele: inculpatul circula pe sensul de mers Pitesti-Slatina, iar la ora 07.30, dimineata a observat circuland in fata sa un autoturism marca Logan cu precizarea ca afara ploua, iar la un moment dat acest autoturism a virat dreapta timp in care conducatorul autoutilitarei pentru a nu intra in coliziune cu acest autoturism a initiat si el procesul de franare si a intrat in derapaj pargurgand in acest fel cca 20 m apoi a intrat pe contrasens, intrand in coliziune cu autoturismul cu nr.de inmatriculare B-38-TNY condus regulamentar de catre C.C.R. pe sensul de mers Slatina - Pitesti.
O prima stare de pericol a fost creata de catre autoturismul marca Dacia Logan care a efectuat virajul spre dreapta fara o prealabila semnalizare, aceasta potrivit afirmatiilor inculpatului, iar o a doua stare de pericol a fost creata de inculpatul T.C., care nu a pastrat o distanta suficienta fata de autoturismul auto Logan, pentru a putea frana in conditii de siguranta, pentru cazul in care auto Logan ar fi franat brusc, pentru a se putea inscrie pe drumul de camp lateral drumului european.
S-a constatat ca deoarece autoutilitara condusa de inculpat a fost verificata tehnic cu o zi inaintea accidentului si a corespuns, este exclusa varianta in care aceasta sa fi avut mecanismul de franare al rotilor stanga dezechilibrat in raport rotile dreapta.
S-a constatat de asemenea, ca locul impactului dintre cele doua auto a fost situat pe banda de mers a auto Opel Astra condus de catre C.C.R., locul impactului fiind evidentiat atat de C.C.R. cat si de T.C..
Viteza autoutilitarei la momentul inceperii virarii acesteia spre axul drumului a fost de 85 km/h, iar viteza autoturismului Opel Astra in momentul survenirii pericolului de accident a fost de 88,79 km/h.
Viteza autoutilitarei in momentul impactului cu auto Opel Astra a fost de 72,5 km/h, iar viteza auto Opel Astra tot in momentul impactului a fost de 85,44 km/h , viteza maxima legala pe drumurile europene fiind de 100 km/h. Printre posibilitatile de evitare ale accidentului, expertul a concluzionat ca, conducatorul auto Logan trebuia sa semnalizeze schimbarea directiei de mers cu cel putin 100 m anterior schimbarii directiei, conducatorul autoutilitarei trebuia sa pastreze o distanta suficienta fata de auto Logan, astfel incat sa poata evita coliziunea cu acesta, fara sa fie nevoie sa vireze directia auto spre banda de contrasens, chiar si involuntar.
Pentru conducatorul autoturismului Opel Astra nu se pune problema virarii autoturismului sau pe banda de contrasens, singurul lucru pe care il putea face acesta era sa initieze procesul de franare la autoturismul sau , lucru pe care l-a facut.
In cauza a fost audiat martorul Z A care a declarat ca a participat la cercetarea efectuata la fata locului, insa a ajuns acolo dupa producerea accidentului.
El a suspus ca autoutilitara era rasturnata in afara partii carosabile, pe sensul de mers Slatina - Pitesti, iar autovehiculul Opel Astra era pozitionat aproape vertical pe partea carosabila a sensului de mers Pitesti-Slatina.
El a observat ca auto Opel Astra avea avarii in partea din fata si a considerat ca a fost lovit frontal.
Partea vatamata C.C.R. care a condus autoturismul cu nr.de inmatriculare B-38-TNY a declarat ca la iesirea din comuna Colonesti a observat o autoutilitara de culoare alba care circula din sens invers, la o distanta foarte mica de cca. 3 - 4 m de un autoturism marca Logan care se deplasa in aceeasi directie de mers cu acesta, respectiv pe sensul de mers Pitesti - Slatina iar la un moment dat a observat cand autoturismul Logan a virat dreapta, iar autoutilitara a franat si a ajuns perpendicular pe sensul sau de mers, la o distam de cca. 10 m si desi a incercat sa evite impactul cu aceasta nu a reusit, astfel ca dupa impact a fost pozitionat asa cum rezulta din fotografiile judiciare efectute la fata locului.
Cealalta parte vatamata N.G., care s-a aflat in autoturismul nr.de inmatriculare B-38-TNY a declarat ca dupa ce au iesit din comuna Colonesti , drumul fiind in linie dreapta la o distanta de cca. 15 - 20 m observat o autoutilitara pozitionata orizontal pe sensul lor de mers respectiv Slatina - Bucuresti, fapt pentru care l-a atentionat pe Covaci Catalin, insa distanta fiind mica, acesta nu a putut evita impactul cu autoutilitara respectiva.
Cu ocazia audierilor sale, inculpatul a declarat ca in timp ce circula pe DN 65 - E 574 la intrarea in comuna Colonesti, deoarece in fata sa circula la cca. 50 m un autoturism de culoare inchisa, care a franat si a virat dreapta fara sa semnalizeze a fost nevoit sa franeze, a intrat in derapaj, a patruns pe celalalt sens de mers si a intrat in coliziune cu un autoturism marca Opel Astra care circula sensul de mers Slatina-Pitesti.
El a aratat ca nu a prevazut ca autoturismul care se afla in fata sa urma sa vireze la dreapta si considera ca este vinovat in procent de 50 % de producerea accidentului.
Din aceste imprejurari rezulta ca inculpatul nu a adaptat viteza de deplasare la conditiile trafic, iar dupa ce a initiat procesul de franare a patruns pe contrasens, intrand coliziune cu autovehiculul condus de catre C.C.R.,  iar in urma impactului a rezultat vatamarea corporala a numitilor C.C.R. care a necesitat un total de 55 zile ingrijiri medicale si a lui N.G. care a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat un total de 115-120 zile de ingrijiri medicale.
Instanta apreciaza ca fapta inculpatului T.C. care in ziua de 13.09.2008 a generat un accident de circulatie din cauza nerespectarii regulilor de circulatie in urma caruia a rezultat vatamarea corporala a numitilor C.C.R. si N.G.  intruneste elementele constitutive ale infractiunilor prev de art 184 alin 1 si 3 Cod penal, art 184 alin 2 si 4 Cod penal cu aplic art 33 lit b Cod penal.
Se apreciaza ca actionind in acest mod inculpatul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada retinindu-se sub aspect subiectiv ca forma de vinovatie culpa.
Vinovatia inculpatului sub aceasta forma este probata cu cercetare la fata locului, plansele foto, declaratii martori, schita locului faptei, avariile suferite de cele doua autovehicule implicate in accident, actele medico legale eliberate celor doua parti vatamate, raport de expertiza tehnico auto, declaratiile celor doua parti vatamate, declaratia inculpatului.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal.
Fata de aceste elemente, respectiv atitudinea sincera a inculpatului in cursul urmaririi penale si atitudinea acestuia de a se prezenta pentru a fi audiat in cursul cercetarii judecatoresti, lipsa antecedentelor penale, urmarile produse, gradul de pericol social sporit al faptelor inculpatului constand in aceea ca in urma neglijentei sale s-a adus atingere unui drept al omului respectiv integritatea corporala, tinand seama si de forma de vinovatie cu care a actionat inculpatul respectiv culpa in varianta prev de art 19 alin 2 lit b c.p. instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, este de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art 52 c.p.
Avand in vedere aceste argumente in baza art 345 alin 2 c.p.p. instanta va dispune condamnarea inculpatului T.C.  pentru savarsirea infractiunilor prev de art 184 alin 1 si 3 Cod penal si art 184 alin 2 si 4 Cod penal la pedeapsa inchisorii.
Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
Cat priveste continutul si modul de executare a pedepselor accesorii, si acestea au suferit modificari esentiale, de natura a le pune de acord cu jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului (Hotararea Sabou si Pircalab contra Romaniei, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede ca interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasa de drept de condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, de la ramanerea definitiva a condamnarii pana la executarea pedepsei, gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) si e) C. pen. nu mai opereaza de drept, ca urmare a condamnarii, ci este supusa aprecierii judecatorului in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutela sau curatela.
In ceea ce priveste interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificata jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotararea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat ca interzicerea de drept a drepturilor electorale incalca art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotararii s-a aratat ca acest articol garanteaza drepturi individuale, cum ar fi, de pilda, dreptul la vot, recunoscand in acelasi timp ca aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitari implicite si care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la randul ei, este supusa unei verificari din partea Curtii Europene pentru a se asigura ca aceste limitari nu reduc dreptul pe care il vizeaza intr-o maniera care sa ii atinga substanta insasi sau sa il priveze de efectivitate (a se vedea si Hotararea Mathieu-Mohin si Clerfayt impotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenta CEDO a stabilit ca orice restrictie trebuie sa vizeze un scop legitim si mijloacele restrictive utilizate sa fie proportionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun urmatoarele precizari din punct de vedere al concordantei cu dreptul comunitar. Astfel, limitarile impuse liberei circulatii a persoanelor si serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevazute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra in contradictie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialitatii legea romana se aplica faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei, chiar daca faptuitorul este cetatean strain.
O condamnare trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit, iar autoritatile nationale sa ofere motive pertinente si suficiente pentru a o justifica.
Interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii se aplica, potrivit normei nationale, automat si absolut, cu titlu de pedeapsa accesorie, oricarei persoane care executa o pedeapsa cu inchisoarea, in absenta controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanta
Sistemul sanctionator nu trebuie sa conduca ia compromiterea libertatilor prevazute de tratate ca in cazul in care o sanctiune ar fi vadit disproportionata fata de gravitatea infractiunii incat ar conduce la o restrangere a libertatilor garantate de dreptul comunitar.
Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) ca statele membre nu sunt libere sa prevada sanctiuni disproportionate de natura sa impiedice libera circulatie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natura sa intareasca faptul ca, si in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicarii unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportoonalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.
In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpatul este nedemn in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.
In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Avind in vedere ca inculpatului urmeaza sa i se aplice o pedeapsa mai mica de 3 ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamanat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata .
In baza art 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendarii conditionate a  pedepsei prev de art 83, 84 c.p. 
Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.
In cauza s-au constituit parti civile Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central cu suma de 2742.11 lei ca urmare a internarii partii vatamate N.G..
Partea vatamata N.G. s-a constituit initial parte civila in cauza cu suma de 50.000 lei, ulterior aratand ca isi micsoreaza catimea pretentiilor la 35.740,49 lei.
Partea vatamata C.C.R. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 800.000 lei din care 20.000 lei daune materiale reprezentand contravaloarea distrugerilor la autoturismul Opel, cheltuieli de transport efectuate cu ocazia deplasarilor la Politia si Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina, cheltuieli de spitalizare suplimentare si diferente de salarizare pe perioada concediului medical, restul daune morale.
In raport de situatia de fapt retinuta prin prisma probelor administrate si disp art 998 - 999 c.civ conform carora “orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara", acesta fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela ce a cauzat prin imprudenta sa, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile pentru antrenarea raspunderii civile delictuale a inculpatului respectiv existenta faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu,  implicarea in comiterea acesteia a inculpatului precum si legatura de cauzalitate dintre aceste elemente.
Inculpatul va raspunde in conformitate cu dispoz. art.14 C.p.p. si art. 998 - 999  C.civ. pentru prejudiciul pe care l-a produs prin fapta comisa, fiind obligat sa suporte atit daunele materiale, cit si cele morale, conform art.14 alin.5/1 C.p.p.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca inculpatul isi asigurase autoturismul la societatea de asigurare SC O.G.A. SA.
Potrivit deciziei in interesul legii nr. 1/28.03.2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si  Justitiei , societatea de asigurare are in procesul penal numai calitatea de asigurator, raspunderea acesteia putind fi angajata in mod direct potrivit art. 55 alin.1. din Legea 136/1995.
Prin aceasta decizie instanta suprema a statuat caracterul limitat derivat din contract al obligatiei asumate de societatea de asigurare, fapt ce exclude asimilarea pozitiei sale cu calitatea de parte responsabila civilmente sau de garant , cit timp nici o prevedere legala nu prevede o altfel de interpretare.
S-a considerat ca raspunderea civila a asiguratorului este reglementata prin dispozitiile speciale ale legii civile - legea nr. 136/1995 - fara a se face trimitere la vreo dispozitie care sa permita sa i se atribuie calitatea de parte responsabila civilmente ori garant , concluzionindu-se ca , in cazul producerii unui accident de circulatie avind ca urmare cauzarea unui prejudiciu produs prin accident de autovehicul pe teritoriul Romaniei in care a fost implicat un autoturism pentru care s-a incheiat contract de asigurare de raspundere civila obligatorie, coexista raspunderea civila delictuala a inculpatului care prin fapta sa a cauzat efecte pagubitoare cu raspunderea contractuala a asiguratorului intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile prevazute de legea speciala.
Este de mentionat ca raspunderea civila delictuala solidara reglementata de dispoz. art. 1003 Cod civil este caracteristica partii responsabila civilmente avind in vedere si dispoz. art. 1000 Cod civil pentru prejudiciile cauzate partii civile .
Ori ,in cazul societatilor de asigurare nu se poate face aplicarea dispoz. art. 1003 Cod civil intrucit intre societatea de asigurare si inculpat nu exista nici unul dintre raporturile prev. in art. 1000 Cod civil neputind fi antrenata raspunderea civila delictuala a societatii de asigurare nici chiar pentru fapta altuia conform mentiunilor anterioare retinute si de Inalta Curte de Casatie si Justitiei, ci numai o raspundere civila contractuala, guvernata de principiul consensualismului juridic.
Mai mult , autovehiculul nu se afla in paza juridica sau materiala a societatii de asigurare . nefiind astfel incidente dispoz. art. 1000 alin.1 Cod civil, intrucit contractul de asigurare nu conduce la un transfer al pazei juridice pentru ca asiguratorul sa raspunda in solidar.
Pe de alta parte potrivit art. 1041 Cod civil  solidaritatea pasiva nu se prezuma , ci aceasta trebuie prevazuta expres de lege sau prin conventia partilor fiind necesara o exprimare clara si neindoelnica a intentiei partilor in acest sens, respectiv ca debitorii  sa se oblige in solidar.Ori, in cauza asemenea mentiuni nu exista iar raspunderea civila solidara se constata ca nu este prevazuta in contractul de asigurare reglementat in cap. II din legea nr. 136/1995.Acest act normativ nu cuprinde nici o dispozitie care sa stabileasca  responsabilitatea asiguratorului pentru faptele asiguratului in alte conditii decit cele stipulate in contractul de asigurare.
Nu in ultimul rind , un alt argument pentru lipsa solidaritatii pasive il constituie si faptul ca partea responsabila civilmente poate recupera intreaga suma platita, pentru fapta inculpatului , in vreme ce asiguratorul, dimpotriva, cu exceptia celor 5 cazuri expres prevazute in art. 58 , cazuri cu privire la care nu exista nici un indiciu ca s-ar regasi in cauza de fata, unde este vorba de o singura infractiune savirsita din culpa si nu vreuna dintre cele reglementate de aceste dispozitii legale, nu are posibilitatea exercitatii actiunii in regres.
Pe de alta parte potrivit art. 26. pct. 7, din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 136/1995 ,  asiguratorul nu datoreaza despagubiri pentru “ cheltuielile facute in procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducatorul autovehiculului asigurat, raspunzator de producerea pagubei, chiar daca in cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civila “ .Ori, daca s-ar retine solidaritatea pasiva in ceea ce priveste despagubirile civile - ceea ce nu este prevazut pentru calitatea acestuia de asigurator - ci ar fi fost posibila numai in situatia in care societatea de asigurare ar fi avut calitatea de parte responsabila civilmente si numai in aceasta situatie potrivit art. 191 alin.3.c.p.p. s-ar fi mentinut aceasta solidaritate pasiva si cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.
Potrivit  art.55 alin.1din Legea nr. 136/1995 “ despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite “ si potrivit art. 50 alin.l din acelasi act normativ “ despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamate corporala sau deces precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri “
Concluzionind , instanta retinind ca nu exista solidaritate intre inculpat pe de o parte si asiguratorul de raspundere civila , pe de alta parte , in temeiul dispozitiilor legale mai sus citate, admitind in parte actiunile civile promovate de partile civile va obliga numai asiguratorul de raspundere civila la plata sumelor de bani ce vor fi stabilite in cauza.
Cu privire la daunele materiale solicitate de partea civila N.G., instanta apreciaza ca acestea au fost dovedite doar in parte si cum actiunea civila chiar promovata in procesul penal ramine supusa regulilor civile, in lipsa unor probe concludente pentru dovedirea integrala a daunelor materiale solicitate, asa cum impun dispoz.art.1169 C.civ.si art.129 C.p.c., instanta nu poate admite in totalitate actiunea civila formulata de aceasta cu privire la despagubirile civile. De aceea instanta urmeaza sa admita actiunea civila in ceea ce priveste repararea prejudiciului material conform dispozitivului.
In ceea ce priveste prejudiciul moral suferit instanta apreciaza ca despagubirile solicitate sunt justificate urmand sa admita actiunea partii civile N.G. si sub acest aspect.
In ceea ce priveste actiunea civila alaturata de catre partea civila C.C.R. procesului penal instanta urmeaza sa o admita in parte.
Conform inscrisurilor de la dosar plata pentru daunele suferite de autoturismul Opel a fost deja facuta de catre asigurator. Cheltuielile de spitalizare suplimentare nu au fost dovedite iar cheltuielile de transport efectuate cu ocazia deplasarilor la Politie si la Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina pot constitui cheltuieli de judecata.
Totodata pretentiile civile formulate de partea civila cu privire la diferenta dintre salariul ce i se cuvenea si banii pentru concediu medical se constata ca au fost dovedite urmand ca actiunea sa fie admisa sub acest aspect.
In ceea ce priveste cererea privind despagubirile pentru daunele morale, pentru partea civila C.C.R. se apreciaza ca acesta a suferit cu siguranta un prejudiciu nepatrimonial, respectiv suferintele psihice si fizice cauzate in urma accidentului ca urmare a vatamarii integritatii sale corporale.
Incalcarea acestor valori genereaza dreptul si obligatia la repararea consecintelor si, chiar daca este adevarat ca prejudiciul nepatrimonial nu are un continut economic, evaluarea acestuia nu inseamna stabilirea echivalentei in bani a valorilor incalcate  prin fapta ilicita dar s-a statuat ca atingerile aduse acestei valori manifestindu-se concret permit aprecierea intensitatii si gravitatii lor in raport de toate imprejurarile cauzei, de modul de actiune, de consecinte.
S-a statuat, de asemenea,  ca repararea trebuie sa fie justa, dar ca nu s-ar putea acorda mai mult decit dauna suferita, deoarece savirsirea unei infractiuni nu este un prilej de imbogatire pentru persoana lezata.
Tinand insa seama de faptul ca pentru producerea accidentului culpa apartine inculpatului T.C., instanta apreciaza ca in raport de aceasta situatie daunele morale la care este indreptatita partea civila in cauza sunt in cuantum de 69.000 lei prejudiciu nepatrimonial pentru traumele fizice si psihice suferite de aceasta.
Actiunea civila, chiar alaturata procesului penal este supusa principiului disponibilitatii si avand in vedere faptul ca pretentiile civile solicitate de catre partea civila C.C.R. sunt compuse din elementele descrise mai sus, in baza art 14 si 346 c.p..p. va fi obligat asiguratorul de raspundere auto conform dispozitivului prezentei hotarari.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata solicitate de partea civila C.C.R. instanta va admite in parte aceasta cerere.
Dispozitiile Codului de procedura penala in aceasta materie se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Astfel, potrivit art.274 al.3 Cod procedura civila judecatorii au dreptul sa micsoreze onorariile avocatilor potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mari fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
La filele 165-166 din dosar aparatorul partii civile C.C.R. a depus chitanta seria BAMA nr 6806573 si factura fiscala seria BAGA nr 7765573/05.11.2009 privind plata unui onorariu in cuantum de 10.000 lei.
Raportat la aceasta suma si la dispozitiile precitate, instanta urmeaza sa micsoreze onorariul la suma de 4.000 lei, apreciind ca aceasta corespunde muncii indeplinite de avocat in prezenta cauza, ce are ca obiect vatamare corporala din culpa si in care reprezinta o parte civila.
Prin aplicarea dispoz. art. 274 al.3 Cod procedura civila nu se intervine in contractul de asistenta judiciara incheiat de partea civila cu aparatorul sau, care isi produce pe deplin efectele intre parti, ci doar se apreciaza in ce masura onorariul partii care a castigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, fata de marimea pretentiilor si de complexitatea cauzei.
Dandu-se eficienta unui onorariu de 4.000 lei in favoarea aparatorului partii civile, in temeiul art 193 alin 1 si 2 Cod procedura penala instanta va admite in parte cererea partii civile de obligare la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.
Vazind si dispoz art 191 alin 1 c.p.