Suspendare conditionata

Suspendare conditionata

Data publicarii 04.05.2010

Prin sentinta penala nr 369/28.04.2010 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr 8456/311/2009 in baza art. 272/1 teza I C.p., a fost condamnat inculpatul PP, la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In baza art. 272/1 teza I C.p., a fost condamnat inculpatul PP, la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In baza art. 272/1 teza I C.p., a fost condamnat inculpatul PP, la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. b si art. 34 lit b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare.
In baza art.71 C.p. au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II a si lit. b C.p., cu referire la art.8 CEDO si cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 6 luni reprezentand termen de incercare, potrivit art. 82 Cod penal.
A fost atrasa atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal in conditiile art. 359 Cod procedura penala.
In baza art. 71 alin. 5 c.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 14 si 346 C.p.p. au fost admise in parte actiunile civile si a fost obligat inculpatul la plata urmatoarelro sume de bani :
- 2.500 lei catre partea civila PV, reprezentand daune morale;
- 2.500 lei catre partea civila CDI, reprezentand daune morale;
- 2.500 lei catre partea civila VRD, reprezentand daune morale;
In baza art. 191 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina 2564/P/2009 din 11.09.2009 inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 8456/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului PP pentru savirsirea a trei infractiuni prev. de art. art. 272/1 teza I C.p. cu aplic art 33 lit a c.p.
Din continutul actului de sesizare rezulta ca in ziua de 20.05.2009 inculpautl a avut o atitudine verbala violenta la adresa a trei politisti - organele de politia judiciara din cadrul SPR Olt aflate in exercitiul functiei, adresandu-le acestora injurii, cuvinte si expresii jignitoare.
Au fost audiati si martorii C I, M O E, N M D, R B, S V, M I D, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
In aparare inculpatul nu a solicitat probe.
Din fisa de cazier rezulta ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizind materialul probator administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :
In ziua de 10.01.2009 lucratori din cadrul Serviciului Politiei Rutiere s-au deplasat la intersectia strazilor A.I.Cuza si Preluingirea Tunari unde avusese loc un accident de circulatie intre autoturismul conduse de martorul NMD si autoturismul condus de numita PV.
La fata locului se adunasera mai multe persoane precum si reprezentanti ai presei locale.
In timpul efectuarii cercetarilor de catre politisti in prezenta mai multor persoane care asistau la fata locului a ajuns si inculpatul care afland ca sotia sa a fost implicata in accidentul de circulatie, observand-o pe aceasta in masina salvarii care venise in zona respectiva, nemultumit de modul cum politistii efectuau cercetarea la fata locului a inceput sa le adreseze acestora cuvinte si expresii jignitoare acuzandu-i ca ar primi bani pentru indreplinirea anumitor activitati specifice serviciului pe care-l desfasoara.
La un moment dat inculpatul a incercat sa-l agreseze fizic pe martorul NMD, acesta fiind conducatorul unuia din autoturiosmele implicate in accidentul de circulatie, intervenind in sprijinul acestuia unul din politistii aflati la fata locului, respectiv   CD,  ocazie cu care acestuia i-au cazut cascheta de pe cap si agenda pe care o avea in mana.
Intreg incidentul in cursul caruia inculpatul s-a manifestat agresiv verbal fata de politisti a durat circa 15 minute ingreunand desfasurarea activitatii de cercetare la fata locului, fiind observat de catre persoanele adunate in acea zona si de catre reprezentantii presei locale, incidentul fiind ulterior pe larg mediatizat in presa scrisa si audovizuala.
Prin atitudinea sa inculpatul a provocat prejudicii serioase de imagine sistemului judiciar, comportamentul sau nefiind justificat in raport de circumstantele evenimentului.
Situatia de fapt descrisa mai sus rezulta din coroborarea plangerilor si declaratiilor celor trei parti vatamate, cu declaratiile martorilor audiati in cauza si declaratiile inculpatului care pe parcursul procesului penal a recunoscut savarsirea faptei declarand ca s-a manifestat in acel mod datorita tulburarii ce i-a fost pricinuita prin faptul ca aflase ca sotia sa fusese implicata intr-un accident de circulatie si se afla in acel moment in masina salvarii care nu putea pleca de la fata locului datorita blocarii traficului in acea zona ca urmare a masurilor ineficiente luate de organele de politie.
Instanta apreciaza ca fapta inculpatului PP de a intrebuinta cuvinte insultatoare la adresa celor trei parti vatamate - lucratori ai politiei judiciare, aflati in exercitarea atributiilor de serviciu, inregunand prin atitudinea sa desfasurarea atributiilor specifice functiei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 272/1 teza I c.p.
Se apreciaza ca actionind in acest mod inculpatul a prevazut rezultatul faptelor sale si a urmarit producerea lui retinindu-se ca forma de vinovatie intentia directa.
Vinovatia inculpatului este dovedita prin urmatoarele mijloace de probe: plangerile si declaratiile partilor vatamate, declaratiile martorilor, suport CD, declaratiile inculpatului, materiale de presa.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal, circumstantele concrete in care a fost savirsita fapta.
Avind in vedere aceste argumente respectiv atitudinea sincera a inculpatului in cursul procesului penal, prejudiciul de imagine cauzat sistemului judiciar in general ca urmare a afirmatiilor facute de inculpat si partilor vatamate ca si reprezentanti si sistemului judiciar carora le-au fost adresate cuvintele si expresiile jignitoare de catre inculpat, urmeaza ca in baza art 345 alin 2 c.p.p sa se dispuna condamnarea acestuia pentru savirsirea a trei infractiuni prev de art 86 272/1 teza I C.p. la pedeapsa inchisorii, aceasta fiind de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art 52 c.p.
Inculpatului ii va fi aplicata cate o pedeapsa pentru fiecare fapta in parte urmand ca in baza art 33 lit b si 34 lit b c.p.p. acesta sa execute pedeapsa cea mai grea.
Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
Cat priveste continutul si modul de executare a pedepselor accesorii, si acestea au suferit modificari esentiale, de natura a le pune de acord cu jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului (Hotararea Sabou si Pircalab contra Romaniei, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede ca interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasa de drept de condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, de la ramanerea definitiva a condamnarii pana la executarea pedepsei, gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) si e) C. pen. nu mai opereaza de drept, ca urmare a condamnarii, ci este supusa aprecierii judecatorului in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutela sau curatela.
In ceea ce priveste interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificata jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotararea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat ca interzicerea de drept a drepturilor electorale incalca art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotararii s-a aratat ca acest articol garanteaza drepturi individuale, cum ar fi, de pilda, dreptul la vot, recunoscand in acelasi timp ca aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitari implicite si care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la randul ei, este supusa unei verificari din partea Curtii Europene pentru a se asigura ca aceste limitari nu reduc dreptul pe care il vizeaza intr-o maniera care sa ii atinga substanta insasi sau sa il priveze de efectivitate (a se vedea si Hotararea Mathieu-Mohin si Clerfayt impotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenta CEDO a stabilit ca orice restrictie trebuie sa vizeze un scop legitim si mijloacele restrictive utilizate sa fie proportionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun urmatoarele precizari din punct de vedere al concordantei cu dreptul comunitar. Astfel, limitarile impuse liberei circulatii a persoanelor si serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevazute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra in contradictie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialitatii legea romana se aplica faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei, chiar daca faptuitorul este cetatean strain.
O condamnare trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit, iar autoritatile nationale sa ofere motive pertinente si suficiente pentru a o justifica.
Interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii se aplica, potrivit normei nationale, automat si absolut, cu titlu de pedeapsa accesorie, oricarei persoane care executa o pedeapsa cu inchisoarea, in absenta controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanta
Sistemul sanctionator nu trebuie sa conduca ia compromiterea libertatilor prevazute de tratate ca in cazul in care o sanctiune ar fi vadit disproportionata fata de gravitatea infractiunii incat ar conduce la o restrangere a libertatilor garantate de dreptul comunitar.
Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) ca statele membre nu sunt libere sa prevada sanctiuni disproportionate de natura sa impiedice libera circulatie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natura sa intareasca faptul ca, si in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicarii unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportoonalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.
In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpatul este nedemn in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.
In sarcina inculpatului, instanta nu va retine disp art 74 si 76 c.p. referitoare la circumstantele atenuante, avand ca efect coborarea pedepsei sub minimul special, neexistand suficiente date in acest sens.
Conduita inculpatului de recunoastere a faptei comise constituind o atitudine fireasca urmare a identificarii sale si dovedirii vinovatiei cu mijloacele de proba administrate in cauza.
Existenta uneia din imprejurarile enumerate exemplificativ in art 74 c.p. nu obliga instanta de judecata sa o considere drept circumstanta atenuanta judiciara si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul special prevazut de lege.
Recunoasterea imprejurarii invocate drept circumstanta atenuanta este lasata la aprecierea instantei care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-au savarsit infractiunile, de urmarile produse, precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului.
In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Avind in vedere ca inculpatului urmeaza sa i se aplice o pedeapsa mai mica de 2 ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamanat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.
In baza art. 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.
Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.
In ceea ce priveste actiunile civile formulate de partile vatamate PV, CDI si VRD, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art. 998 si urmatoarele Cod civil, in sensul existentei unor fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu, a unui prejudiciu de imagine cauzat partilor vatamate, a unei legaturi de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si a vinovatiei inculpatului sub forma intentiei directe.
La stabilirea cuantumului despagubirilor sub forma daunelor morale la care va fi obligat inculpatul fata de partile vatamate, instanta va avea in vedere calitatea de reprezentanti ai politiei judiciare pe care o au partile vatamate ce atrage dupa sine obligarea inculpatului la plata unor despagubiri catre acestia pentru prejudiciul moral cauzat, urmand a fi avut in vedere si faptul ca prin prisma functiei pe care o indeplinesc partile vatamate sunt expuse unor astfel de evenimente ce le pot cauza prejudicii de imagine.
Astfel in baza art. 14 si 346 C.p.p. vor fi admise in parte actiunile civile formulate de partile civile si va fi obligat inculpatul la plata cattre acestea a sumei de cate 2500 lei fiecarei parti civile reprezentand daune morale.
Vazind si dispoz art 191 alin 1 c.p.