Revendicare

                                                       
       Prin cererea adresata acestei instante la data de 01.08.2011 si inregistrata sub nr. 1993/313/2011, reclamantul B.A. a chemat in judecata pe paratul M.M., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna granituirea proprietatii sale de proprietatea paratului prin stabilirea liniei de hotar, obligarea paratul sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul ocupat ilegal de constructia acestuia, obligarea paratului la ridicarea acestei constructiei si retragerea acoperisului astfel incat scurgerea apelor sa nu ii mai afecteze propriul imobil si obligarea paratului la despagubiri reprezentand contravaloarea degradarilor aduse imobilului si respectiv a lucrarilor de readucere a casei la stadiul initial., cu cheltuieli de judecata.
       In motivarea cererii, reclamantul a  aratat ca proprietatea sa se invecineaza cu proprietatea paratului, iar pe terenul sau se afla o casa de locuit edificata cu multi ani in urma. Paratul si-a construit un imobil, iar unul din ziduri se afla pe terenul sau, cu incalcarea dreptului de proprietate, iar acoperisul a fost montat peste acoperisul casei sale.
       A mai precizat reclamantul ca prin scurgerea repetata a apelor pluviale de pe acoperisul casei paratului direct pe zidul casei sale, aceasta din urma s-a degradat si peretele dinspre parat s-a prabusit.
       In drept, cererea este intemeiata pe dispozitiile art.584, art.480, art. 494 vechiul cod civil, si art.560, art.555 si art.630 NCC.
       In dovedirea cererii, reclamantul a aratat ca intelege sa se foloseasca de proba cu martori, inscrisuri, interogatoriu si expertiza.
       La termenul din data de 07.10.2011, aparatorul reclamantului a precizat ca terenul ocupat de parat are suprafata de 10 mp cu o valoare de 500 lei. De asemenea, a evaluat despagubirile solicitate la suma de 500 lei.
       Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata.
       La data de 07.10.2011 paratul M.M. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii promovata de reclamant.
       In motivarea intampinarii paratul a aratat ca se invecineaza in partea de est cu reclamantul B.A., dar nu ocupa abuziv nici o suprafata de teren de la acesta, el neschimband niciodata limitele proprietatii sale. A mai aratat ca zidul imobilului sau este hotarul despartitor dintre cele doua proprietati, casa sa fiind construita de peste 30 de ani, iar el a renovat aceasta constructie unind-o cu vechea constructie de pe proprietatea sa ce deservea drept garaj. Acoperisul casei sale nu este construit peste acoperisul casei reclamantului, iar pentru toate lucrarile pe care le-a facut a avut initial acordul reclamantului, care i-a permis sa monteze jgheaburile de scurgere spre proprietatea acestuia.
       Paratul a mai precizat ca sustinerile reclamantului in sensul ca apele pluviale i-au afectat imobilul nu sunt reale, casa reclamantului fiind veche, parasita si a fost afectata de inundatiile care au avut loc in localitate, nefiind efectuata nici o lucrare de reparatie la acest imobil si, mai mult, o parte din materialele de constructii din acest imobil au fost luate de persoanele care stau efectiv pe proprietatea reclamantului.
       A invederat paratul ca pe acoperisul sau sunt montate parazapezi, are jgheaburi de scurgere, astfel incat nu a produs nici o vatamare reclamantului.
       In drept, au fost invocate disp. art. 114 -119 din C.p.c.
       In solutionarea cauzei au fost audiati martorii D. I. si D. M., la cererea reclamantului, precum si martorii R. T. si S G., la cererea paratului, declaratiile acestora fiind anexate la dosar.
       De asemenea, la solicitarea partilor a fost incuviintata proba cu inscrisuri, iar la cererea reclamantului a fost administrata proba cu interogatoriul paratului.
       In cauza a fost efectuata o expertiza tehnica de catre expert P. O., raportul de expertiza fiind depus la dosar la data de 19.03.2012.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
       Reclamantul B.A. este proprietarul unui teren in suprafata de 700 mp, potrivit titlului de proprietate nr.11908 din 04.10.2002 (fila 52).
       Paratul M.M. este proprietarul terenului in suprafata de 1400 mp, dobandit prin contractul de donatie autentificat sub nr. 732/20.04.2010 de B.N.P. P. B (fila 13), imobil care se invecineaza cu proprietatea reclamantului. Dreptul de proprietate al paratului a fost inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr.9057 din 05.05.2010 (fila 14). 
       Prin actiunea formulata reclamantul a solicitat granituirea proprietatii sale de proprietatea paratului prin stabilirea liniei de hotar, obligarea paratul M.M. sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul ocupat ilegal de constructia acestuia, obligarea paratului la ridicarea acestei constructiei si retragerea acoperisului astfel incat scurgerea apelor sa nu ii mai afecteze propriul imobil si obligarea paratului la despagubiri reprezentand contravaloarea degradarilor aduse imobilului si respectiv a lucrarilor de readucere a casei la stadiul initial. La termenul din data de 07.10.2011 aparatorul reclamantul a precizat ca terenul ocupat are suprafata de 10 mp si a evaluat despagubirile solicitate la suma de 500 lei.
       Prin urmare, partile detin proprietati vecine, iar litigiul vizeaza, printre altele, linia de hotar, precum si o suprafata de teren aflata in partea de vest a proprietatii reclamantului.
       Prin expertiza tehnica intocmita in cauza de catre expert P.O. (filele 96-98) au fost identificate terenurile partilor, potrivit actelor de proprietate, concluzionandu-se ca reclamantul B.A. detine terenul in suprafata de 897 mp, cu 197 mp mai mult decat in titlul de proprietate, iar paratul M.M. detine terenul cu suprafata de 1696 mp (suprafata din masuratorile cadastrale fiind de 1542 mp), respectiv cu 296 mp mai mult fata de titlu si cu 154 mp mai mult fata de cadastru.
       Asadar, in cauza ambele parti detin in fapt suprafete de teren mai mari decat cele la care sunt indreptatite potrivit titlurilor de proprietate, motiv pentru care nu se poate retine ca paratul ocupa din terenul reclamantului.
       In drept potrivit art.480 cod civil: " Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut insa in limitele determinate de lege", iar conform art.584 cod civil, "Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituire proprietatii lipite cu a sa".
       Ca urmare a faptului ca, atat reclamantul, cat si paratul detin in realitate suprafete de teren mai mari decat cele inscrise in actele de proprietate, hotarul despartitor va ramane cel existent.
       In consecinta, in baza disp. art. 584 C.civ, instanta va stabili linia de hotar intre proprietatile partilor pe aliniamentul 3-4-5-6-7, conform schitei anexe la raportul de  expertiza (fila 98).
       Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect granituire, instanta mai retine ca, potrivit practicii judiciare, chiar si in cazul in care se stabileste linia de hotar pe amplasamentul deja existent, cum este cazul in speta, instanta are obligatia de a se pronunta prin admitere asupra acestui capat de cerere, deoarece introducerea acestei actiuni de catre reclamant demonstreaza ca exista un litigiu cu privire la linia de hotar existenta, instanta urmand sa stinga in acest mod litigiul, deoarece o altfel de solutie duce la perpetuarea conflictului existent intre parti.
       Cat priveste actiunea in revendicare instanta retine ca aceasta este acea actiune reala  prin care proprietarul  care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
       Pentru a putea fi exercitata actiunea in revendicare trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: reclamantul sa fie proprietarul bunului  revendicat, iar paratul sa ocupe in mod abuziv suprafata de teren proprietatea reclamantului.
       In cauza, instanta apreciaza ca reclamantul nu a facut dovada acestei din urma conditii, in sensul ca din raportul de expertiza tehnica efectuata rezulta ca paratul nu ocupa nici o suprafata de teren din proprietatea reclamantului.
       Fata de cele ce preced, instanta constata ca reclamantul nu a facut dovada detinerii de catre parat in mod nelegitim a vreunei suprafete de teren ce ii apartine, motiv pentru care urmeaza sa respinga ca neintemeiat capatul de cerere pentru revendicare imobiliara.
       Concluzia fireasca a faptului ca paratul nu ocupa din terenul reclamantului este aceea ca nici constructia acestuia nu este amplasata pe terenul reclamantului, ci asa cum rezulta din raportul de expertiza, constructia in litigiu are latura de est pe hotar. Sub acest aspect, expertiza efectuata in cauza se coroboreaza cu depozitiilor martorilor audiati S. R. G., R. T. si D. M. (filele 69-70, 82) care au declarat ca unul din peretii constructiei paratului se afla pe linia de hotar a celor doua proprietati, aspect recunoscut si de catre parat prin intampinarea formulata.
       Prin urmare, se constata ca nu este intemeiata nici cererea reclamantului privind obligarea paratului la ridicarea constructiei amplasate pe terenul sau.
       Cu privire la solicitarea reclamantului de a fi obligat paratul sa isi retraga acoperisul, astfel incat scurgerea apelor sa nu ii mai afecteze imobilul, instanta o apreciaza ca nefondata pentru urmatoarele considerente:
       Asa cum rezulta coroborarea declaratiilor martorelor S.R.G. si D.M., cu raportul de expertiza, acoperisul imobilului paratului este prevazut cu opritori pentru zapada si jgheaburi colectoare a apelor pluviale ce se dirijeaza prin burlane pe terenul reclamantului, astfel ca apele pluviale de pe acoperis nu se scurg direct pe zidul casei reclamantul, cum nefondat a sustinut acesta prin cererea de chemare in judecata.
       Este adevarat ca, asa cum reiese din ansamblul probelor administrate in cauza,  constructia paratului nu respecta servitutea de picatura a strasinei, apele pluviale fiind dirijate prin burlane pe terenul reclamantului, ci nu pe terenul paratului sau pe drumul public, cum prevad dispozitiile legale in materie, insa, in conformitate cu prevederile art.129 alin.6 din Codul de procedura civila,  acest fapt nu poate fi analizat in prezenta cauza, intrucat instanta nu a fost investita cu o cerere avand ca obiect servitute intemeiata pe disp. art.615 c.civ. In acest sens, reclamantul se poate adresa instantei de judecata cu o actiune confesorie de servitute privind picatura strasinei prin care sa solicite obligarea paratului la respectarea servitutii de scurgere a strasinei, astfel incat scurgerea apelor pluviale sa se realizeze doar pe suprafata de teren apartinand paratului.
       Expertiza dispusa in cauza a concluzionat ca imobilul reclamantului se afla intr-o stare avansata de deteriorare din cauza unor inundatii ce au avut loc in urma cu circa 10 ani si este lipsita de acoperis pe o mare parte. In acelasi sens sunt si declaratiile martorelor S.R.G., R. T. si D.M. care au declarat ca imobilul reclamantului a suferit degradari majore datorita inundatiilor care au avut loc in urma cu 10 ani, iar dupa inundatii nu a fost consolidat sau reparat, in prezent fiind in stare avansata de degradare. De altfel, din plansele foto aflate la filele 44-45 din dosar se observa ca este vorba de degradari majore ale imobilului in integralitatea sa, ci nu doar a zidului dinspre proprietatea paratului, degradari care au survenit intr-o perioada mai mare de timp.
       In raport de cele retinute, instanta apreciaza ca reclamantul nu a facut dovada faptului ca edificarea constructiei de catre parat i-a adus un prejudiciu, pentru a fi indreptatit la despagubiri reprezentand contravaloarea degradarilor aduse imobilului si a lucrarilor de readucere a casei la stadiu initial.
       Art.998 - 999 C.civil reglementeaza institutia raspunderii civile delictuale, care constituie raspunderea de drept comun si care se angajeaza in toate situatiile in care un prejudiciu este cauzat altei persoane prin incalcarea unor obligatii legale, cu caracter general, ce revin tuturor, conditiile raspunderii delictuale, care trebuie intrunite cumulativ, fiind urmatoarele: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovatia autorului faptei ilicite.
       In speta, nefiind indeplinite cumulativ conditiile prev. de art. 998-999 c.civ., instanta retine ca neintemeiat capatul de cerere avand ca obiect pretentii.
       Fata de considerentele de fapt si de drept invocate, instanta va admite in parte actiunea reclamantului, va stabili linia de hotar intre proprietatile partilor pe aliniamentul 3-4-5-6-7, conform schitei anexa la raportul de expertiza, urmand a respinge ca neintemeiate capetele de cerere avand ca obiect revendicare imobiliara, obligatie de a face si pretentii.
       In raport de disp. art. 276 C.p.c., instanta va compensa cheltuielile de judecata efectuate de catre parti in prezenta cauza.