Actiune in contencios administrativ respinsa ca prematura. Nelegalitate
(Decizie nr. 219/R/2010 din data de 01.02.2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj)Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ, decizia nr. 219 din 1 februarie 2010
Prin sentinta civila nr.247 pronuntata la data de 12 mai 2009 de Tribunalul Bistrita Nasaud in dosarul nr.825/112/2008 a fost respinsa ca prematura actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantii C.S.L., P.L. si L.M.L..
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca reclamantii detin in proprietate imobilul situat in municipiul Bistrita pe strada B..
In anul 2005 a fost promovat obiectivul investitii "Modernizare si consolidare strazi in municipiul Bistrita", cuprinzand modernizarea a 32 de strazi printre care si strada B.; in anul 2006 s-au executat lucrari de consolidare si modernizare pe aceasta strada cu respectarea proiectului tehnic, care prevedea latimea partii carosabile intre 6,85-7,00 m si latimea trotuarelor intre 0,5-2,50 m, lucrari ce au fost receptionate in luna ianuarie 2007.
Avand in vedere ca strada B. face parte din centrul istoric, fiind zona protejata potrivit H.C.L. nr. 99/1998 preluata in P.U.G. aprobat prin H.C.L. nr. 43/2004, zona in care este interzisa fragmentarea si modificarea parcelelor istorice, precum si caracterul relativ redus al traficului pietonal pe trotuarul in litigiu, situat pe partea stanga de circulatie, acestuia i s-a pastrat latimea avuta si inainte de inceperea lucrarilor de modernizare si consolidare a strazii.
Se mai retine ca imobilul proprietatea reclamantilor a fost refacut in forma actuala potrivit autorizatiei de construire nr. 393/16.05.2007, dupa ce au fost finalizate lucrarile de modernizare a trotuarului.
Potrivit raportului de expertiza tehnica efectuat in cauza trotuarul din fata imobilului are o latime ce variaza intre 0,35 m si 0,65 m, trotuarul de vis-a-vis are o latime de 2,65 m in el fiind cuprinsi stalpii electrici si panoul de vizitare T.C, iar strada B. are doua benzi de circulatie cu latimea de 3,00-3,50 m.
Punctul 3.24 din Norma tehnica aprobata prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/27.01.1998 privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, prevede ca pentru circulatia pietonilor se vor amenaja trotuare cu o latime cuprinsa intre 1,0 si 4,00 m, in functie de intensitatea circulatiei pietonilor si de locul unde sunt amplasate conform anexei nr. 5, iar potrivit anexei nr. 5, latimea de 1,00 m se asigura pentru capacitati de circulatie pietonala in functie de amplasamentul trotuarului langa locuinta de 800 pietoni/ora sau langa spatii comerciale de 700/ora.
Imobilul reclamantilor se incadreaza in a doua categorie, aceea de 700 pietoni/ora astfel cum rezulta din autorizatia de constructie nr. 392/16.05.2007, prin care s-a autorizat executarea lucrarilor de construire pentru: refunctionalizare imobil, realizare subsol, compartimentare pod si amenajare spatii comerciale si birouri.
Pentru a se aduce trotuarul in litigiu de la latimea actuala la latimea de 1 metru, expertul a identificat trei posibilitati de actiune, si anume:
a).Reducerea latimii trotuarului vis-a-vis si implicit aducerea la latimea de 1,00 m a trotuarului in cauza. Aceasta solutie insa este conditionata de mutarea a trei stalpi electrici si a posibilelor retele de utilitati amplasate pe trotuarul de vis-a-vis ceea ce poate sa duca la costuri mari.
b).Cea de a doua solutie posibila este renuntarea la una din benzile de circulatie si transformarea acesteia in trotuar. Aceasta implica reducerea semnificativa a traficului auto ce se desfasoara pe aceasta strada.
c).Cea de a treia solutie ar fi in introducerea de restrictie de acces a traficului greu, restrictie de viteza si remodelarea tramei stradale la dimensiuni de 3,00 m pentru o banda de circulatie la care se va adauga supralargirea datorita curbei existente. In acest fel exista posibilitatea largirii trotuarului in cauza astfel incat circulatia pietonilor sa se poata desfasura in conditii acceptabile. In cazul in care este necesar se pot amplasa si borduri inalte, "apara roata".
Dintre cele trei solutii tehnice, atat expertul cat si reclamantii au optat pentru a treia varianta.
Dar, dupa cum se poate observa si pentru a treia varianta este necesar ca in prealabil sa se gaseasca o solutie pentru redirijarea traficului rutier ca urmare a introducerii restrictiei de acces a traficului greu precum si eventuala mutare a unuia din stalpii electrici aflati de-a lungul si la ambele capete ale strazii in vederea supralargirii datorita curbei existente.
De altfel, si paratul arata in raspunsul dat membrului reclamantilor ca Directia Tehnica din cadrul primariei, proiectantul strazii B. si executantul lucrarii incearca sa ajunga la o solutie pentru realizarea unui trotuar pe partea stanga a directiei de mers spre Prefectura .
In consecinta, tribunalul a apreciat ca largirea trotuarului in litigiu este posibila numai dup crearea in prealabil a conditiilor necesare efectuarii acestei lucrari, cu respectarea etapelor si a termenelor prevazute de art. 75 si 76 din O.U.G. nr. 34/2006.
Impotriva acestei hotarari au promovat recurs reclamantii solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii introductive de instanta aratand ca apreciaza ca fiind netemeinica si nelegala hotararea prin care s-a apreciat ca prematura actiunea promovata.
Recurentii au invederat ca asigurarea conditiilor prealabile executarii lucrarii de aducere a trotuarului in conformitate cu legea nu poate fi imputata reclamantilor neindeplinirea conditiilor prealabile fiind tot culpa paratei astfel ca respingerea ca prematura a actiunii apare ca nelegala in raport de principiul nemo propriam turpitudinem alegans.
Recurentii au invederat ca municipiul Bistrita in calitate de administrator al drumurilor si trotuarelor avea obligatia potrivit art.21 si art.36 din Legea nr.215/2001 de a asigura respectarea Normei tehnice aprobata prin Ordinul Ministerului Transportului nr.49 din 27.01.1998 asigurand latimea minima de trotuar de 1 metru pentru trotuarul de pe str. B..
Se mai sustine ca prima instanta a apreciat pe fond actiunea ca admisibila dar a respins-o ca prematura pentru "crearea in prealabil a conditiilor necesare efectuarii lucrarii cu respectarea etapelor si termenelor prev. de art.75 si art.76 din OUG nr.34/2006 invocand incidenta acestui text legal desi acesta nu are legatura cu cauza .
Obligarea paratului la efectuarea unor lucrari publice nu implica nerespectarea de catre acesta a regulilor de atribuire a contractelor de executare a lucrarilor in cauza.
Analizand fondul cauzei recurentii evidentiaza ca probatoriul administrat a relevat nerespectarea dispozitiilor cuprinse in normele tehnice enuntate astfel ca si din aceasta perspectiva hotararea apare ca fiind nelegala.
Analizand recurs promovat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine urmatoarele:
Reclamantii prin actiunea introductiva de instanta au solicitat obligarea paratului municipiului Bistrita prin primar la reamenajarea strazii B. din municipiul Bistrita pentru a se asigura trotuarul minim de 1 metru prevazut de Normele Tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane publicate in M.of.partea I nr.138 bis din 06.04.1998 in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii precum si la plata unor penalitati de 100 lei/zi de intarziere pana la indeplinirea acestei obligatii si la plata de daune materiale.
Reclamantii si-au precizat ulterior actiunea in sensul obligarii paratului la reamenajarea strazii B. din municipiul Bistrita potrivit variantei a III-a din raportul de expertiza tehnica, introducerea unei restrictii de acces a traficului greu pe aceasta strada restrictie de viteza si remodelarea tramei stradale la dimensiuni de 3 metri pentru o banda de circulatie si largirea trotuarului din fata imobilului cu nr.1 la latimea minima de 1 metru potrivit normelor tehnice deja mentionate.
Actiunea a fost motivata prin invocarea faptului ca reclamantii sunt proprietari ai unor imobile situate pe str. B. din municipiul Bistrita iar urmarea modernizarii recente au fost vatamati in drepturile lor urmare a nerespectarii la momentul modernizarii a dispozitiilor si ale Normele Tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane publicate in M.of.partea I nr.138 bis din 06.04.1998.
Prima instanta a retinut pentru a respinge actiunea ca fiind prematura ca din analiza probatoriului administrat si a dispozitiilor legale enuntate ar fi necesara respectarea etapelor si termenelor prevazute de art.75 si art.76 din OUG nr.34/2006 concluzionand ca din aceasta perspectiva actiunea apare ca fiind prematura.
De asemenea judecatorul primei instante a retinut ca fiind necesar ca in prealabil pentru aplicarea variantei propuse de reclamanti din raportul de expertiza tehnica ar fi necesara identificarea unor solutii pentru redirijarea traficului rutier si acesta fiind unul din argumentele pentru care a apreciat ca actiunea apare ca fiind prematura.
Controlul judecatoresc asupra activitatii de organizare a executarii legii si de executare in concret a acesteia de catre organele administratiei publice vizeaza doar legalitatea actelor administrative supuse controlului.
Asadar, controlul judecatoresc are ca obiect solutionarea litigiilor care se nasc intre administratie si persoanele enumerate in art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 in legatura cu organizarea executarii legii, in sens larg , si executarea in concret a acesteia prin actele administrative emise sau adoptate de organele administratiei publice.
Instantele judecatoresti nu vor putea verifica aspecte legate de oportunitatea emiterii actului administrativ atacat dar vor putea cerceta daca dreptul de apreciere la emiterea actului a fost exercitat de catre organul emitent in limitele atributiilor sale.
Intr-un litigiu de contencios asadar judecatorul este investit sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul vatamate de catre autoritatea publica fie prin emiterea actului administrativ nelegal sau prin refuzul de a emite actul administrativ pretins.
Asadar judecatorul trebuie sa determine existenta unui drept legal sau unui interes legitim in favoarea persoanei care se pretinde a fi fost vatamata de catre o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri.
Determinarea cadrului procesual in raport de aceste coordonate trebuie realizata atat din perspectiva partilor pentru care poate fi realizata justificarea legitimarii procesuale active cat si pasive dar si din perspectiva obiectului cererii pentru a putea fi verificate limitele investirii instantei precum si conformitatea obiectului cererii cu exigentele legii contenciosului administrativ.
Calificarea ca fiind prematura a unei cereri de investire a instantei ar presupune parcurgerea unor proceduri prealabile sesizarii instantei ori instituirea unor termene de la care se poate considera ca a inceput sa curga dreptul partii de a promova actiunea.
Obiectul actiunii judiciare in contencios administrativ este determinat de dispozitiile art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 care statueaza ca persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Din aceasta perspectiva retinand ca obiectul actiunii nu a fost unul prin care s-a pretins o conduita generala din partea autoritatii publice intr-un din domeniile sale de activitate ci s-a solicitat in mod concret analizarea refuzului autoritatii de a da curs unei solicitari formulate de reclamanti, calificarea ca fiind prematura a actiunii apare ca fiind nelegala urmare a aplicarii si interpretarii gresite a dispozitiilor legale enuntate anterior fiind asadar prezent motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ.
Intrucat prima instanta a solutionat cauza fara a intra in cercetarea fondului urmare a aplicarii gresite a dispozitiilor legale incidente potrivit dispozitiilor art.20 alin.3 din Legea nr.554/2004 coroborat cu prevederile art.312 alin.5 C.pr.civ. Curtea va casa hotararea pronuntata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
In rejudecare urmeaza a fi avute in vedere dispozitiile art.8 din Legea nr.554/2004 in vederea determinarii obiectului cererii deduse judecatii si analizarii acestuia din perspectiva prevederilor legii contenciosului administrativ urmand a administra orice tip de probatiune apreciata ca fiind necesara in raport de limitele investirii instantei.
Prin sentinta civila nr.247 pronuntata la data de 12 mai 2009 de Tribunalul Bistrita Nasaud in dosarul nr.825/112/2008 a fost respinsa ca prematura actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantii C.S.L., P.L. si L.M.L..
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca reclamantii detin in proprietate imobilul situat in municipiul Bistrita pe strada B..
In anul 2005 a fost promovat obiectivul investitii "Modernizare si consolidare strazi in municipiul Bistrita", cuprinzand modernizarea a 32 de strazi printre care si strada B.; in anul 2006 s-au executat lucrari de consolidare si modernizare pe aceasta strada cu respectarea proiectului tehnic, care prevedea latimea partii carosabile intre 6,85-7,00 m si latimea trotuarelor intre 0,5-2,50 m, lucrari ce au fost receptionate in luna ianuarie 2007.
Avand in vedere ca strada B. face parte din centrul istoric, fiind zona protejata potrivit H.C.L. nr. 99/1998 preluata in P.U.G. aprobat prin H.C.L. nr. 43/2004, zona in care este interzisa fragmentarea si modificarea parcelelor istorice, precum si caracterul relativ redus al traficului pietonal pe trotuarul in litigiu, situat pe partea stanga de circulatie, acestuia i s-a pastrat latimea avuta si inainte de inceperea lucrarilor de modernizare si consolidare a strazii.
Se mai retine ca imobilul proprietatea reclamantilor a fost refacut in forma actuala potrivit autorizatiei de construire nr. 393/16.05.2007, dupa ce au fost finalizate lucrarile de modernizare a trotuarului.
Potrivit raportului de expertiza tehnica efectuat in cauza trotuarul din fata imobilului are o latime ce variaza intre 0,35 m si 0,65 m, trotuarul de vis-a-vis are o latime de 2,65 m in el fiind cuprinsi stalpii electrici si panoul de vizitare T.C, iar strada B. are doua benzi de circulatie cu latimea de 3,00-3,50 m.
Punctul 3.24 din Norma tehnica aprobata prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/27.01.1998 privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, prevede ca pentru circulatia pietonilor se vor amenaja trotuare cu o latime cuprinsa intre 1,0 si 4,00 m, in functie de intensitatea circulatiei pietonilor si de locul unde sunt amplasate conform anexei nr. 5, iar potrivit anexei nr. 5, latimea de 1,00 m se asigura pentru capacitati de circulatie pietonala in functie de amplasamentul trotuarului langa locuinta de 800 pietoni/ora sau langa spatii comerciale de 700/ora.
Imobilul reclamantilor se incadreaza in a doua categorie, aceea de 700 pietoni/ora astfel cum rezulta din autorizatia de constructie nr. 392/16.05.2007, prin care s-a autorizat executarea lucrarilor de construire pentru: refunctionalizare imobil, realizare subsol, compartimentare pod si amenajare spatii comerciale si birouri.
Pentru a se aduce trotuarul in litigiu de la latimea actuala la latimea de 1 metru, expertul a identificat trei posibilitati de actiune, si anume:
a).Reducerea latimii trotuarului vis-a-vis si implicit aducerea la latimea de 1,00 m a trotuarului in cauza. Aceasta solutie insa este conditionata de mutarea a trei stalpi electrici si a posibilelor retele de utilitati amplasate pe trotuarul de vis-a-vis ceea ce poate sa duca la costuri mari.
b).Cea de a doua solutie posibila este renuntarea la una din benzile de circulatie si transformarea acesteia in trotuar. Aceasta implica reducerea semnificativa a traficului auto ce se desfasoara pe aceasta strada.
c).Cea de a treia solutie ar fi in introducerea de restrictie de acces a traficului greu, restrictie de viteza si remodelarea tramei stradale la dimensiuni de 3,00 m pentru o banda de circulatie la care se va adauga supralargirea datorita curbei existente. In acest fel exista posibilitatea largirii trotuarului in cauza astfel incat circulatia pietonilor sa se poata desfasura in conditii acceptabile. In cazul in care este necesar se pot amplasa si borduri inalte, "apara roata".
Dintre cele trei solutii tehnice, atat expertul cat si reclamantii au optat pentru a treia varianta.
Dar, dupa cum se poate observa si pentru a treia varianta este necesar ca in prealabil sa se gaseasca o solutie pentru redirijarea traficului rutier ca urmare a introducerii restrictiei de acces a traficului greu precum si eventuala mutare a unuia din stalpii electrici aflati de-a lungul si la ambele capete ale strazii in vederea supralargirii datorita curbei existente.
De altfel, si paratul arata in raspunsul dat membrului reclamantilor ca Directia Tehnica din cadrul primariei, proiectantul strazii B. si executantul lucrarii incearca sa ajunga la o solutie pentru realizarea unui trotuar pe partea stanga a directiei de mers spre Prefectura .
In consecinta, tribunalul a apreciat ca largirea trotuarului in litigiu este posibila numai dup crearea in prealabil a conditiilor necesare efectuarii acestei lucrari, cu respectarea etapelor si a termenelor prevazute de art. 75 si 76 din O.U.G. nr. 34/2006.
Impotriva acestei hotarari au promovat recurs reclamantii solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii introductive de instanta aratand ca apreciaza ca fiind netemeinica si nelegala hotararea prin care s-a apreciat ca prematura actiunea promovata.
Recurentii au invederat ca asigurarea conditiilor prealabile executarii lucrarii de aducere a trotuarului in conformitate cu legea nu poate fi imputata reclamantilor neindeplinirea conditiilor prealabile fiind tot culpa paratei astfel ca respingerea ca prematura a actiunii apare ca nelegala in raport de principiul nemo propriam turpitudinem alegans.
Recurentii au invederat ca municipiul Bistrita in calitate de administrator al drumurilor si trotuarelor avea obligatia potrivit art.21 si art.36 din Legea nr.215/2001 de a asigura respectarea Normei tehnice aprobata prin Ordinul Ministerului Transportului nr.49 din 27.01.1998 asigurand latimea minima de trotuar de 1 metru pentru trotuarul de pe str. B..
Se mai sustine ca prima instanta a apreciat pe fond actiunea ca admisibila dar a respins-o ca prematura pentru "crearea in prealabil a conditiilor necesare efectuarii lucrarii cu respectarea etapelor si termenelor prev. de art.75 si art.76 din OUG nr.34/2006 invocand incidenta acestui text legal desi acesta nu are legatura cu cauza .
Obligarea paratului la efectuarea unor lucrari publice nu implica nerespectarea de catre acesta a regulilor de atribuire a contractelor de executare a lucrarilor in cauza.
Analizand fondul cauzei recurentii evidentiaza ca probatoriul administrat a relevat nerespectarea dispozitiilor cuprinse in normele tehnice enuntate astfel ca si din aceasta perspectiva hotararea apare ca fiind nelegala.
Analizand recurs promovat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine urmatoarele:
Reclamantii prin actiunea introductiva de instanta au solicitat obligarea paratului municipiului Bistrita prin primar la reamenajarea strazii B. din municipiul Bistrita pentru a se asigura trotuarul minim de 1 metru prevazut de Normele Tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane publicate in M.of.partea I nr.138 bis din 06.04.1998 in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii precum si la plata unor penalitati de 100 lei/zi de intarziere pana la indeplinirea acestei obligatii si la plata de daune materiale.
Reclamantii si-au precizat ulterior actiunea in sensul obligarii paratului la reamenajarea strazii B. din municipiul Bistrita potrivit variantei a III-a din raportul de expertiza tehnica, introducerea unei restrictii de acces a traficului greu pe aceasta strada restrictie de viteza si remodelarea tramei stradale la dimensiuni de 3 metri pentru o banda de circulatie si largirea trotuarului din fata imobilului cu nr.1 la latimea minima de 1 metru potrivit normelor tehnice deja mentionate.
Actiunea a fost motivata prin invocarea faptului ca reclamantii sunt proprietari ai unor imobile situate pe str. B. din municipiul Bistrita iar urmarea modernizarii recente au fost vatamati in drepturile lor urmare a nerespectarii la momentul modernizarii a dispozitiilor si ale Normele Tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane publicate in M.of.partea I nr.138 bis din 06.04.1998.
Prima instanta a retinut pentru a respinge actiunea ca fiind prematura ca din analiza probatoriului administrat si a dispozitiilor legale enuntate ar fi necesara respectarea etapelor si termenelor prevazute de art.75 si art.76 din OUG nr.34/2006 concluzionand ca din aceasta perspectiva actiunea apare ca fiind prematura.
De asemenea judecatorul primei instante a retinut ca fiind necesar ca in prealabil pentru aplicarea variantei propuse de reclamanti din raportul de expertiza tehnica ar fi necesara identificarea unor solutii pentru redirijarea traficului rutier si acesta fiind unul din argumentele pentru care a apreciat ca actiunea apare ca fiind prematura.
Controlul judecatoresc asupra activitatii de organizare a executarii legii si de executare in concret a acesteia de catre organele administratiei publice vizeaza doar legalitatea actelor administrative supuse controlului.
Asadar, controlul judecatoresc are ca obiect solutionarea litigiilor care se nasc intre administratie si persoanele enumerate in art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 in legatura cu organizarea executarii legii, in sens larg , si executarea in concret a acesteia prin actele administrative emise sau adoptate de organele administratiei publice.
Instantele judecatoresti nu vor putea verifica aspecte legate de oportunitatea emiterii actului administrativ atacat dar vor putea cerceta daca dreptul de apreciere la emiterea actului a fost exercitat de catre organul emitent in limitele atributiilor sale.
Intr-un litigiu de contencios asadar judecatorul este investit sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul vatamate de catre autoritatea publica fie prin emiterea actului administrativ nelegal sau prin refuzul de a emite actul administrativ pretins.
Asadar judecatorul trebuie sa determine existenta unui drept legal sau unui interes legitim in favoarea persoanei care se pretinde a fi fost vatamata de catre o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri.
Determinarea cadrului procesual in raport de aceste coordonate trebuie realizata atat din perspectiva partilor pentru care poate fi realizata justificarea legitimarii procesuale active cat si pasive dar si din perspectiva obiectului cererii pentru a putea fi verificate limitele investirii instantei precum si conformitatea obiectului cererii cu exigentele legii contenciosului administrativ.
Calificarea ca fiind prematura a unei cereri de investire a instantei ar presupune parcurgerea unor proceduri prealabile sesizarii instantei ori instituirea unor termene de la care se poate considera ca a inceput sa curga dreptul partii de a promova actiunea.
Obiectul actiunii judiciare in contencios administrativ este determinat de dispozitiile art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 care statueaza ca persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Din aceasta perspectiva retinand ca obiectul actiunii nu a fost unul prin care s-a pretins o conduita generala din partea autoritatii publice intr-un din domeniile sale de activitate ci s-a solicitat in mod concret analizarea refuzului autoritatii de a da curs unei solicitari formulate de reclamanti, calificarea ca fiind prematura a actiunii apare ca fiind nelegala urmare a aplicarii si interpretarii gresite a dispozitiilor legale enuntate anterior fiind asadar prezent motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ.
Intrucat prima instanta a solutionat cauza fara a intra in cercetarea fondului urmare a aplicarii gresite a dispozitiilor legale incidente potrivit dispozitiilor art.20 alin.3 din Legea nr.554/2004 coroborat cu prevederile art.312 alin.5 C.pr.civ. Curtea va casa hotararea pronuntata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
In rejudecare urmeaza a fi avute in vedere dispozitiile art.8 din Legea nr.554/2004 in vederea determinarii obiectului cererii deduse judecatii si analizarii acestuia din perspectiva prevederilor legii contenciosului administrativ urmand a administra orice tip de probatiune apreciata ca fiind necesara in raport de limitele investirii instantei.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Acte ale autoritatilor publice
SOCIETATI COMERCIALE - Sentinta civila nr. 2593 din data de 20.09.2017Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 774 din data de 20.09.2016
PRETENTII - Sentinta civila nr. 167 din data de 20.04.2016
ANULARE NOTA LA PURTARE - Sentinta civila nr. 2098 din data de 04.12.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 689 din data de 15.07.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 458 din data de 06.05.2016
ANULARE NOTA LA PURTARE - Sentinta comerciala nr. 2098 din data de 04.12.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 689 din data de 15.07.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 458 din data de 06.05.2016
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 545/CA din data de 06.06.2016
Anulare partiala dispozitie emisa de viceprimar si obligarea acestuia la - Sentinta civila nr. 2116 din data de 04.12.2015
LITIGIU CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL - Sentinta comerciala nr. 2059 din data de 30.10.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 1875 din data de 30.10.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta civila nr. 610/CA/2015 din data de 24.03.2015
LITIGIU PRIVIND FUNCTIONARII PUBLICI - Sentinta civila nr. 728/CA/2015 din data de 07.04.2015
ANULARE PROCES VERBAL - Decizie nr. 458 din data de 30.04.2015
ANULARE ACT ADMINISTRATIV - Sentinta comerciala nr. 229/CA din data de 17.02.2015
ANULARE ACT EMIS DE AUTORITATI PUBLICE LOCALE - Sentinta comerciala nr. 2956/CA/2014 din data de 02.12.2014
