Penal - ultrajul (art. 239 C.p.) - s.a.

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata:
Prin rechizitoriul emis la data de 29.1o.2oo7 in dosarul nr. 3282/P/2oo7 al Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului LC, cercetat sub aspectul savarsirii in concurs real a doua infractiuni de ultraj si a unei infractiuni de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, infractiuni comise in stare de recidiva postcondamnatorie.
S-a retinut prin rechizitoriu ca in data de 26.5.2oo7, in jurul orelor 22.3o - 23.oo, inculpatul, fiind sub influenta bauturilor alcoolice si aflandu-se in fata barului din satul Ivanesti, a inceput sa se certe si sa o agreseze pe concubina sa, martora VB. La fata locului s-a deplasat si martora BI, mama martorei VB, intre cea dintai si inculpat existand o altercatie verbala. Pentru a-l linisti pe inculpat, martora BI a solicitat ajutorul organelor de politie, la fata locului deplasandu-se agentul de politie OI, din cadrul Postului de politie Livezeni.
S-a mai retinut in actul de sesizare ca agentul de politie s-a recomandat, dupa care i-a solicitat inculpatului sa se legitimeze, acesta refuzand. La randul sau, inculpatul i-a cerut agentului de politie sa se legitimeze iar dupa aceea i-a spus ca nu are actele la el.
Apoi, inculpatul a inceput sa strige la agentul de politie spunandu-i "nu stii cine sunt eu?" si "satul acesta este al meu!"
Vazand ca inculpatul nu se calmeaza, agentul de politie a plecat, revenind dupa cateva minute insotit de agentul de politie RC, seful de post.
Inculpatul, care se afla la o masa de pe terasa barului, i-a vazut pe cei doi politisti, s-a infuriat si a spart mai multe sticle de bere iar cioburile le-a luat in maini, amenintandu-i pe cei doi ca ii va taia. Pentru a fi mai convingator, inculpatul s-a si taiat cu cioburile pe abdomen si pe maini.
Cei doi politisti au incercat sa-l calmeze pe inculpat, dar intrucat acesta continua sa-i ameninte si sa le spuna ca este recidivist si are ani multi de puscarie, afirmand ca nu-i pasa daca ii omoara, cei doi s-au retras pentru a solicita ajutorul colegilor. Dupa plecarea acestora, inculpatul a plecat si el la scurt timp, fiind determinat sa se calmeze si sa lase cioburile de sticla de catre prietenul sau, martorul HB.
In cursul urmaririi penale au fost audiati inculpatul, martorii OI, Rostas RC, BI, Kiraly Jozsef, PA, Lobont Mihail, HB, VB si s-au efectuat fotografii la fata locului, fiind intocmita o plansa fotocriminalistica.
In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiati inculpatul [f. 97], martorii RC [f. 98], HB [f. 138], VB [f. 139], BI [f. 15o], PA [f. 151], OI [f. 152].
De asemenea, la dosar a fost atasata fisa de cazier judiciar a inculpatului [f. 19 d.u.p.].
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Martora VB este concubina inculpatului LC si impreuna au un copil minor. De asemenea, martora VB este fiica martorei BI.
In data de 26.5.2oo7, in jurul orelor 22.3o - 23.oo, martora VB se afla impreuna cu copilul sau si al inculpatului la barul din localitatea Ivanesti, comuna Livezeni. Inculpatul, care se afla sub influenta bauturilor alcoolice, tocmai venise de la lucru si s-a deplasat si el la acelasi bar unde i-a reprosat martorei VB ca a batut pe copil [f. 45 verso d.u.p.]. Intre cei doi a izbucnit o cearta, intai verbala, care la scurt timp a degenerat, iar inculpatul i-a aplicat concubinei sale cateva palme. Agresiunea fizica a martorei VB de catre inculpat a continuat o perioada de timp, acest lucru fiind observat si de catre martorii HB si PA si de catre numita Palotas Magda, sotia martorului Palotas. Numita Palotas Magda a anuntat pe martora BI, mama martorei VB, despre cele ce se intampla, iar martora BI s-a deplasat si ea la barul respectiv pentru a incerca sa-l linisteasca pe inculpat si sa-l determine pe acesta sa o lase in pace pe VB. Interventia mamei concubinei inculpatului nu a avut efectul dorit, dimpotriva inculpatul a inceput o cearta si cu aceasta, insultand-o pe BI si cerandu-i sa plece acasa si sa nu se mai amestece, lucru invederat de martora BI si de martori Kiraly Joszef si HB.
Vazand ca inculpatul nu se calmeaza, martora BI a solicitat interventia organelor de politie. Dand curs acestei solicitari, initial la fata locului s-a deplasat agentul de politie OI, care, la acel moment, se afla imbracat in haine civile. Acesta i-a cerut inculpatului sa se legitimeze, lucru pe care inculpatul a refuzat sa-l faca si i-a cerut chiar el agentului de politie sa se legitimeze. Acesta si-a declinat calitatea de lucrator de politie si i-a aratat inculpatului legitimatia sa de serviciu. Inculpatul a persistat in refuzul de a se legitima si i-a adresat agentului de politie cuvinte vulgare.
La acest moment martorul OI a apreciat ca nu poate rezolva situatia de unul singur, motiv pentru care a parasit zona respectiva si l-a anuntat pe seful Postului de politie Livezeni, martorul RC. In acelasi timp, martorul OI a schimbat hainele civile pe care le purta, cu uniforma de lucrator de politie.
Impreuna, martorii OI si RC s-au deplasat la barul respectiv unde, la vederea lor, inculpatul s-a enervat si mai tare, a intrat intr-o stare de agitatie si le-a cerut acestora sa plece. De asemenea, i-a amenintat pe cei doi politisti ca ii va taia, sens in care a spart mai intai o sticla de bere, iar apoi o a doua sticla, iar cu ciotul sticlelor sparte a continuat sa ii ameninte pe acestia.
Spargerea sticlelor de bere si actele de amenintare la adresa agentilor de politie au fost vazute si auzite si de catre ceilalti martori amintiti mai sus, martorul Kiraly Joszef chiar declarand ca l-a auzit pe inculpat zicandu-i martorului RC "hai Rusule incoace, ca te tai" [f. 37 verso d.u.p.].
Ori, aceasta afirmatie inculpatului, reprodusa de martorul Kiraly Jozsef, dovedeste fara nici un dubiu ca inculpatul il cunostea pe martorul RC si ii cunostea si calitatea sa de lucrator de politie. Acest aspect este confirmat si de catre martorul RC si de catre inculpat insusi, acesta recunoscand ca il stia pe RC si stia ca este politist. In ceea ce priveste pe celalalt agent de politie, rezulta din declaratia sa ca era nou in localitate si inca nu era cunoscut de toata lumea si este posibil ca, initial, inculpatul sa nu-si fi dat seama de faptul ca martorul OI este politist. Aceasta imprejurare este mai putin relevanta deoarece chiar daca inculpatul, la inceput, s-ar fi aflat in dubiu cu privire la acest aspect, totusi acest lucru s-a clarificat pe parcursul derularii evenimentelor. Pe de o parte, instanta retine, pe baza declaratiilor martorilor audiati in cauza, ca martorul OI s-a legitimat in fata inculpatului prima data cand a venit la bar si a incercat aplanarea conflictului dintre inculpat, concubina sa si mama concubinei. Pe de alta parte, instanta retine si faptul ca desi martorul OI era initial imbracat in civil, totusi acesta s-a schimbat in hainele de serviciu inainte de a reveni la bar impreuna cu RC. In fine, chiar si in situatia in care martorul Oltean ar fi continuat sa poarte haine civile si la momentul celei de-a doua interventii, tot nu se poate sustine ca inculpatul ar fi putut avea vreun dubiu cu privire la calitatea de politist al acestuia, din moment ce inculpatul l-a putut vedea pe martorul OI in compania martorului RC - despre care stia ca este politist - si a putut vedea ca cei doi conlucrau in calitate oficiala la acel moment, pentru aplanarea conflictului creat de inculpat.
Agentii de politie OI si RC nu au reusit totusi sa-l linisteasca pe inculpat, iar acesta a continuat sa se comporte in mod violent si agitat. Pentru a determina retragerea agentilor de politie, inculpatul a recurs si la acte de autoagresiune, constand in aceea ca s-a taiat pe maini si pe abdomen, lucru observat de catre toate persoanele de fata. De asemenea, din fotografiile efectuate in prezenta cauza, se pot observa urmele de sange ramase la fata locului si care provin de la inculpat [ff. 29, 3o].
Vazand ca nu-l pot linisti pe inculpat si ascultand sugestiile concubinei acestuia care le-a spus ca daca vor pleca inculpatul se va calma, agentii de politie s-au retras la o scurta distanta de bar, dar in afara razei vizuale a inculpatului, si au urmarit desfasurarea evenimentelor din acel loc. Dupa ce politistii au plecat din fata barului, inculpatul a incetat sa mai exercite acte de amenintare si de autoagresiune si s-a linistit, iar la scurt timp dupa aceea a plecat la locuinta sa.
La data de 6.4.2oo7, inculpatul LC a trimis organelor de urmarire penala un inscris olograf prin care a aratat ca isi cere scuze Procuraturii Targu Mures deoarece in data de 27.5.2oo7 a venit acasa de la lucru, a intrat in bar si a baut bauturi alcoolice pana la inchiderea barului, dupa care a iesit din bar si a inceput scandalul cu sotia VB din cauza copilului lor. A mai aratat ca in timpul scandalului o femeie din sat a chemat pe soacra sa, pe nume BI, iar soacra a chemat organele de politie. Inculpatul a mai declarat in scris ca nu a cunoscut politistul respectiv pentru ca a fost in haine civile si nu a vrut sa se duca cu dansul pentru ca a fost in haine civile si din cauza asta s-a taiat pe sine insusi ca sa nu fie dus la postul de politie, unde ar fi fost batut pana dimineata [f. 44].
Audiat fiind in calitate de invinuit la data de 16.8.2oo7, inculpatul a aratat ca nu doreste sa dea declaratii in legatura cu faptele de care este acuzat [f. 11].
In ceea ce priveste aceasta prima declaratie a inculpatului, instanta retine ca este doar partial sincera, necorespunzand in intregime cu adevarata situatie de fapt retinuta de instanta si descrisa mai sus, si este, de altfel, si contradictorie. Astfel, in primul rand inculpatul a declarat ca nu a cunoscut pe politistul respectiv, deoarece politistul era in haine civile, dar exact in propozitia urmatoare inculpatul invedereaza ca nu a vrut sa-l insoteasca pe acesta la postul de politie, pentru ca politistul era in haine civile si daca l-ar fi dus la post l-ar fi batut pana dimineata.
Ori cele doua afirmatii sunt incompatibile, fiindca daca inculpatul nu cunostea calitatea de agent de politie a respectivei persoane, atunci nu ar fi avut motive sa obiecteze la faptul ca acesta era imbracat in civil si nu in uniforma si nici nu ar fi avut motive sa se teama ca daca ar fi dus la postul de politei ar fi fost batut pana dimineata.
Pe de alta parte, inculpatul trece sub tacere modul in care a izbucnit "scandalul" respectiv, precum si rolul pe care l-a jucat in acesta, insa recunoaste ca s-a taiat pe sine insusi.
Audiat fiind de catre instanta in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a mentinut declaratiile pe care le-a dat in fata organului de urmarire penala si a recunoscut toate acuzatiile care i s-au adus prin actul de sesizare al instantei. De asemenea, a mai precizat ca se afla in stare de ebrietate si s-a certat cu concubina sa care se numeste VB. Inculpatul a recunoscut ca a spart sticlele, dar a aratat ca nu a dat in nimeni. A mai precizat ca nu s-a taiat pe burta si ca era atat de ametit incat nu mai stia ce s-a intamplat. In ceea ce priveste pe cei doi politisti a aratat ca pe RC il cunostea ca are calitatea de politist, dar pe OI nu-l stia, acesta fiind nou in localitate.
Potrivit art. 239 alin. 1 C.p. constituie infractiunea de ultraj amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.
Din perspectiva textului legal mentionate si prin raportare la starea de fapt - astfel cum a fost descrisa si dovedita in cele ce preced - rezulta ca fapta inculpatului LC de a ameninta in mod nemijlocit pe lucratorii de politie OI si RC cu vatamarea integritatii lor corporale, se incadreaza in dispozitiile textului art. 239 alin. 1 C.p. Astfel, amenintarea a fost adresata unor functionari publici - intrucat lucratorii de politie constituie o categorie specifica de functionari publici in sensul art. 147 C.p. - care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. De asemenea, amenintarile inculpatului au fost adresate lucratorilor de politie in timpul in care acestia isi exercitau functiunea, cei doi agenti de politie actionand potrivit competentelor lor legale, la sesizarea martorei BI. In fine, rezulta din modul de actiune a inculpatului ca acesta a actionat cu intentie directa, ca forma a vinovatiei.
Intrucat actele de amenintare comise de catre inculpat au fost savarsite fata de doua persoane vatamate, ambele indeplinind conditiile speciale prevazute de art. 239 alin. 1 C.p. pentru subiectul pasiv calificat al infractiunii, rezulta ca inculpatul a adus atingere valorilor sociale protejate de lege in persoana fiecaruia dintre cei doi subiecti pasivi si, deci, a savarsit doua infractiuni de ultraj.
De asemenea, conform art. 321 alin. 1 C.p. constituie infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice fapta persoanei care, in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, in alt mod, linistea publica.
Din perspectiva acestui text legal si prin raportare la starea de fapt - astfel cum a fost descrisa si dovedita in cele ce preced - rezulta ca fapta inculpatului LC de a provoca scandal, de a agresa fizic pe concubina sa, de a insulta pe mama concubinei sale, de a ameninta cu acte de violenta pe reprezentantii fortei publice, de a se taia cu cioburi de sticla pe propriul corp, toate acestea savarsite in public, este de natura a aduce atingere bunelor moravuri astfel cum acestea sunt intelese si receptate de membrii societatii la momentul actual si este de natura sa tulbure linistea publica care ar trebui, in mod normal, sa domneasca in sanul comunitatilor de oameni. De asemenea, se retine ca inculpatul a actionat cu vinovatie sub forma intentiei directe si in relatie cu aceasta fapta. Ca atare, conduita inculpatului se incadreaza in dispozitiile textului art. 321 alin. 1 C.p.
In consecinta, urmeaza ca instanta sa condamne pe inculpat pentru savarsirea a doua infractiuni de ultraj si a unei infractiuni de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
La stabilirea pedepsei, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 alin. 1 C.p. potrivit carora la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Astfel, instanta va tine seama de faptul ca inculpatul a actionat intr-o maniera grava, ca a adresat cuvinte jignitoare mai multor persoane care se aflau de fata, ca nu a inteles sa acorde respectul datorat reprezentatilor fortei publice, ca a continuat actiunea sa pe o perioada mai mare de timp, toate acestea petrecandu-se in public, ca atitudinea sa concreta a intrunit elementele constitutive a mai multor infractiuni, lucruri care pun in evidenta o periculozitate sporita a inculpatului.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului [f. 19] instanta retine si faptul ca acesta a mai fost anterior condamnat definitiv pentru comiterea altor infractiuni. Prin sentinta penala nr. 197/14.7.2oo5 pronuntata de Tribunalul Mures, s-a aplicat inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum de 3 ani si 3 luni pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2o8 alin. 1 - art. 2o9 alin. 1 lit. a, g C.p., art. 276 alin. 1 C.p. si art. 78 alin. 1 din OUG 195/2oo2. De asemenea rezulta ca la data de 24.2.2oo6, inculpatul a fost liberat conditionat din executarea acestei pedepse cu inchisoarea, restul de pedeapsa ramas neexecutat la acel moment fiind de 479 de zile. Ca atare, se retine ca la momentul savarsirii infractiunilor descrise mai sus inculpatul inca nu executase in intregime durata pedepsei dispuse printr-o condamnare definitiva anterioara. Fata de aceasta imprejurare instanta va retine in cauza si incidenta prevederilor art. 37 lit. a C.p. potrivit carora exista recidiva cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an.
Prin raportare la aspectele aratate mai sus instanta apreciaza ca aplicarea a cate unei pedepse de 1 ani si 6 luni inchisoare pentru fiecare dintre cele doua infractiuni de ultraj descrise mai sus este justificata in cauza, tinand cont de continutul concret al actiunilor inculpatului si de persoana acestuia. De asemenea, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse de 1 an inchisoare pentru comiterea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este si ea potrivita pentru pedepsirea inculpatului.
Prin urmare, in baza art. 345 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 239 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. instanta va condamna pe inculpatul LC la pedeapsa inchisorii in cuantum de 1 an si 6 luni pentru savarsirea infractiunii de ultraj [fapta comisa impotriva lui OI].
In baza art. 345 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 239 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. instanta va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii in cuantum de 1 an si 6 luni pentru savarsirea infractiunii de ultraj [fapta comisa impotriva lui RC].
In baza art. 345 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 321 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. instanta va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii in cuantum de 1 an pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice.
De asemenea, fata de condamnarea anterioara suferita de catre inculpat, instanta constata ca infractiunile care fac obiectul prezentei cauze au fost savarsite inauntrul termenului de liberare conditionata, motiv pentru care in baza art. 61 alin. 1 teza 2 C.p. va revoca liberarea conditionata cu privire la restul ramas neexecutat de 479 de zile din pedeapsa inchisorii in cuantum de 3 ani si 3 luni aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 197/14.7.2oo5 pronuntata de Tribunalul Mures.
In baza art. 61 alin. 1 teza 3 C.p. va contopi pe rand acest rest neexecutat de 479 de zile cu fiecare dintre cele trei pedepse cu inchisoarea aplicate in prezenta cauza si mentionate mai sus, rezultand urmatoarele trei pedepse rezultante:
- o pedeapsa rezultanta de 1 an si 6 luni inchisoare;
- o pedeapsa rezultanta de 1 an si 6 luni inchisoare;
- o pedeapsa rezultanta de 1 an, 3 luni si 24 de zile inchisoare.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.p. va contopi aceste trei pedepse rezultante mai sus aratate, si va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an si 6 luni inchisoare pe care o va spori pana la maximul ei special de 2 ani, astfel incat inculpatul va executa pedeapsa rezultanta finala de 2 ani inchisoare.
In baza art. 71 C.p. va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 si lit. b C.p. pe durata executarii pedepsei.
In baza art. 88 alin. 1 C.p. va deduce din pedeapsa rezultanta finala aplicata inculpatului durata retinerii de 24 de ore.
In baza art. 189 si art. 191 alin. 1 C.p.p., va obliga inculpatul la plata sumei de 63o lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat, din care suma de 2oo lei reprezentand onorarii aparatori desemnati din oficiu [1oo de lei pentru faza de urmarire penala si 1oo de lei pentru faza de judecata] va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei.