Trafic de persoane. Existenta laturii obiective si subiective a infractiunii reglementate de art. 12 alin.(1) si (21) lit. a)

Daca din probele existente se atesta, fara dubiu, ca doua persoane au exploatat-o pe partea vatamata, in care scop au cumparat-o, au sechestrat-o, au transportat-o si au cazat-o intr-un imobil unde erau adusi clienti, in vederea intretinerii de relatii sexuale cu acestia, in schimbul unor sume de bani, incadrarea juridica a faptei este aceea prevazuta de art.12 alin.2 lit.a din Legea 678/2001, care are in vedere comiterea infractiunii de doua sau mai multe persoane impreuna, si nu cea dispusa de art.12 alin.1 din acelasi act normativ.

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, decizia nr. 186/A din  20 octombrie 2011

Tribunalul Maramures prin sentinta penala nr.262 din 28.04.2011, a condamnat pe inculpata D.C., nume anterior S., pentru comiterea infractiunii de:
-trafic de persoane prev. de art.12 al.1 din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.74 lit.a, 76 lit.c C.penal, dupa schimbarea incadrarii juridice a faptei din prev. art.12 al.1 si 2 lit.a din Legea nr.678/2001, la pedeapsa de 1 an inchisoare.
In temeiul art.81 si 82 C.penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 3 ani si s-a atras atentia asupra prev. art.83 C.penal.
In temeiul art.71 C.penal, s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b C.penal, iar in baza art.71 al.5 C.penal   s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art.88 C.penal, s-a dedus din pedeapsa retinerea de 24 ore dispusa prin ordonanta din 11.12.2008.
In temeiul art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.d C.pr.penala, a achitat pe inculpatul A.V., sub aspectul comiterii infractiunii de trafic de persoane prev. de art.12 al.1 si 2 lit.a din Legea nr.678/2001.
In baza art.14 C.pr.penala, art.998 C.civil, a fost obligata inculpata D.C. sa plateasca partii civile D.F.L., echivalentul in lei a 2000 euro reprezentind despagubiri civile pentru daune morale.
In baza art.19 al.1 din Legea nr.678/2001, rap. la art.118 al.1 lit.e C.penal, s-a dispus confiscarea de la inculpata D.C. a echivalentului in lei a 1000 euro si a obligat inculpata la plata acestei sume in favoarea statului.
In temeiul art.191 al.1 C.pr.penala. a fost obligata inculpata D.C. sa plateasca statului 1.200 lei cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor raminind in sarcina statului.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justitiei a onorariului avocatului desemnat din oficiu pentru partea vatamata, in suma de 150 lei.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt urmatoarele:
In prima parte a anului 2005, partea vatamata D.F.L. a lucrat la o patiserie din orasul Viseu de Sus, locuind cu chirie in apartamentul martorei R.I., care este verisoara cu inculpata D.C.. Cu ocazia vizitelor pe care le-a facut verisoarei ei, inculpata D.C. a cunoscut-o pe partea vatamata, purtand discutii despre posibilitatea gasirii unui loc de munca pentru partea vatamata in Italia, tara in care inculpata a lucrat o perioada.
Tot in acea perioada, la un local din Viseu de Sus, inculpata D.C. l-a cunoscut pe cetateanul de origine albaneza numit M., care se afla impreuna cu martorul C.I.. Inculpata si martora T.I., care o insotea, s-au asezat la aceeasi masa cu cei doi barbati, si, intrucat cunosteau limba italiana, au intrat in discutii cu numitul M.. M. le-a propus inculpatei si martorei sa lucreze in Italia, respectiv sa practice prostitutia, aratand ca se castiga foarte bine. Cum cele doua nu s-au aratat interesate, M. le-a intrebat daca cunosc alte fete care ar dori sa practice prostitutia in Italia, comunicandu-i totodata numarul sau de telefon inculpatei, in eventualitatea in care va gasi vreo persoana interesata.
Aceste imprejurari sunt confirmate de martora T.I. si martorul C.I., ultimul aratand in declaratiile date ca, desi nu a inteles discutia purtata in limba italiana in local, a aflat ulterior de la un prieten ca numitul M. cauta in orasul Viseu de Sus o fata pe care sa o duca in Italia pentru a practica prostitutia.
In acest context, inculpata a abordat-o pe partea vatamata si i-a propus sa lucreze ca menajera in Italia, urmand sa ingrijeasca de o persoana in varsta contra unui salariu de 600 euro lunar, propunere acceptata de partea vatamata, date fiind posibilitatile financiare reduse ale familiei sale.
In ceea ce priveste depunerea actelor in vederea obtinerii pasaportului de catre partea vatamata si plata taxelor aferente, sustinerile din rechizitoriu, in sensul ca inculpata D.C. a sprijinit-o pe partea vatamata si a suportat toate cheltuielile, nu sunt confirmate de probe.
Astfel, in prima declaratie olografa data de partea vatamata in faza de urmarire penala (fila 22) si apoi in declaratia data in fata instantei, partea vatamata a aratat ca, la momentul in care a acceptat propunerea inculpatei de a lucra in Italia, avea deja depuse la Politia orasului Viseu de Sus actele pentru obtinerea pasaportului si tot ea si-a achitat taxele de aproximativ 100 lei RON. De asemenea, la dosarul de urmarire penala se afla copie dupa cererea depusa de partea vatamata pentru eliberarea unui pasaport nou la data de 18.04.2005, iar la dosarul instantei se afla comunicarea privind cuantumul taxelor percepute in luna mai a anului 2005 pentru obtinerea unui pasaport simplu ca fiind de 957.000 lei, actual de aproximativ 100 lei RON, respectiv cat a achitat partea vatamata.
Fata de acestea, instanta a retinut ca partea vatamata si-a depus actele pentru obtinerea pasaportului si a achitat taxele aferente, insa pentru ridicarea pasaportului a fost ajutata de inculpata D.C..
Pentru a se deplasa in municipiul Baia Mare impreuna cu partea vatamata, inculpata a apelat la inculpatul A.V., deplasarea facandu-se cu un autoturism condus de inculpat.
Cu privire la inculpatul A.V. este de mentionat ca in perioada 2004-2005 desfasura activitati de transport persoane pe ruta Romania-Italia, mai precis orasul Milano si retur, imprejurari in care a cunoscut-o pe inculpata, prin intermediul concubinului acesteia numitul T.M.M., care desfasura activitati de transport ca si inculpatul.
Dupa ce au ajuns in municipiul Baia Mare, inculpata i-a spus partii vatamate ca doar a doua zi vor putea ridica pasaportul, astfel ca a inchiriat o camera la hotel, unde au dormit toti trei in noaptea respectiva.
A doua zi, respectiv in 18 mai 2005, s-au deplasat la Serviciul Pasapoarte Maramures de unde partea vatamata si-a ridicat pasaportul. Potrivit adresei emise de Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Maramures, la data de 18.05.2005, conform evidentei informatizate, i s-a eliberat partii vatamate pasaportul seria 10215713 (fila 106 dosar urmarire penala). Din declaratia martorei T.G.O., agent de politie la Serviciul Pasapoarte, reiese ca pasaportul se elibereaza numai titularului pe baza actului de identitate. Intrucat partea vatamata nu a fost in masura sa precizeze daca si-a ridicat personal pasaportul, la solicitarea instantei Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Maramures a comunicat ca pasaportul seria 10215713 a fost inmanat titularului in 18.05.2005 in baza cartii de identitate, conform Registrului de eliberare a pasapoartelor simple, inaintand in copie fila registrului cuprinzand informatiile comunicate.
Pasaportul partii vatamate a ramas la inculpata pana in data de 20.05.2005, cand a anuntat-o pe partea vatamata ca in acea zi va pleca in Italia cu un autoturism condus de inculpatul A.V..
Cum inculpatul A.V. efectua transport regulat de persoane in Italia, insa numai pana in orasul Milano, a acceptat sa o transporte si pe partea vatamata, alaturi de alti trei pasageri, respectiv o femeie si 2 copii minori, doar pana in acest oras. Costul transportului de 100 euro i-a fost platit de inculpata D.C..
In Milano, partea vatamata a fost asteptata de doi barbati, dintre care unul s-a prezentat ca fiind M., care au luat bagajul partii vatamate si au urcat-o intr-un autoturism, deplasandu-se spre orasul Torino. Partea vatamata a fost condusa intr-un apartament, unde M. i-a spus ca a fost adusa in Italia pentru a iesi la strada. Initial partea vatamata a refuzat, fiind insa amenintata de cei doi albanezi, care i-au spus ca trebuie sa intretina relatii sexuale contracost intrucat ei au platit bani grei pentru ea inculpatei D.C., respectiv suma de 1000 euro.
Potrivit sustinerilor partii vatamate, in zilele urmatoare a cunoscut un cetatean italian la care s-a mutat, iar ulterior a avut si un copil. Cu privire la numele acestui italian, in faza de urmarire penala partea vatamata a aratat ca se numeste B.S. si este tatal copilului, pentru ca in declaratia data in fata instantei sa sustina ca se numeste M..
Cert este ca in anii urmatori, partea vatamata a fost vazuta in orasul Viseu de Sus impreuna cu copilul minor si insotita de numitul M., acelasi M. care in cursul anului 2005 cautase fete pentru a le duce in Italia pentru prostitutie, dupa cum a rezultat din declaratiile martorilor C.I., T.I. si a inculpatei D.C..
In perioada in care a stat in Italia, partea vatamata a gazduit-o pe martora S.A.C., pe care o cunostea din Viseu de Sus si care ajunsese in Italia in imprejurari similare. Partea vatamata i-a relatat martorei ca a fost dusa in Italia de inculpata D.C., care i-a spus ca merge sa munceasca, insa a vandut-o unui cetatean albanez cu suma de 1000 euro.
Inculpata D.C. nu a recunoscut comiterea infractiunii si a solicitat in principal achitarea in baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.d Cod procedura penala, aratand ca lipseste intentia, precum si latura obiectiva a infractiunii, intrucat nu a facut altceva decat sa o puna in legatura pe partea vatamata cu numitul M., ocazie cu care i-a comunicat partii vatamate intentiile lui M., iar aceasta a acceptat.
Solicitarea inculpatei nu poate fi primita, din probatiunea administrata in cauza reiesind in mod evident activitatea infractionala desfasurata de inculpata de a o recruta prin inselaciune pe partea vatamata in scopul transportarii in Italia in vederea practicarii prostitutiei si a exploatarii ei in acest mod, activitate ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane. Nu s-a dovedit in cauza ca partea vatamata l-ar fi cunoscut pe numitul M. inainte de a pleca din tara, si astfel ar fi cunoscut intentiile acestuia, ci, dimpotriva, partea vatamata a acceptat sa plece in Italia urmare a promisiunii inculpatei D.C. privind un loc de munca onorabil, inculpata ajutand-o sa-si ridice pasaportul si aranjandu-i apoi deplasarea in Italia, prin gasirea mijlocului de transport si plata deplasarii.
Inculpatul A.V. a solicitat achitarea in baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.b Cod procedura penala, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala, activitatea sa rezumandu-se la transportarea partii vatamate in Italia la solicitarea coinculpatei, neavand reprezentarea unui fapt ilicit.
Instanta a retinut ca infractiunea de trafic de persoane poate fi comisa numai cu intentie, ca forma de vinovatie. In modalitatile normative prevazute in art.12 al.1 si 2 din Legea nr.678/2001, intentia nu poate fi decat directa, deoarece actiunile care compun elementul material al laturii obiective - recrutarea, transportarea si cazarea partii vatamate astfel cum au fost retinute prin actul de trimitere in judecata - au ca finalitate subiectiva scopul exploatarii unei persoane. Traficantul are reprezentarea caracterului ilicit al actelor sale in realizarea carora se implica in mod constient si prevede consecintele lor, urmarind producerea acestora.
In cauza din nici o proba administrata nu a rezultat ca inculpatul A.V. cunostea faptul ca partea vatamata a fost recrutata prin inselaciune de catre coinculpata D.C. in scopul exploatarii sexuale in Italia, astfel ca activitatea de transport a partii vatamate desfasurata de inculpat nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane, lipsind latura subiectiva, respectiv intentia.
In concret, inculpatul le-a transportat cu autoturismul in Baia Mare pe inculpata si partea vatamata pentru ridicarea pasaportului, in considerarea relatiilor de amicitie cu concubinul inculpatei. De asemenea, a transportat-o pe partea vatamata in Italia contracost, la solicitarea inculpatei, in acea perioada inculpatul desfasurand regulat activitati de transport persoane in Italia, aspect dovedit cu comunicarea Inspectoratului General al Politiei de Frontiera privind iesirile/intrarile din/in Romania ale inculpatului (filele 45-51 dosar urmarire penala).
In consecinta, in temeiul art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.d Cod procedura penala, s-a dispus achitarea inculpatului A.V. sub aspectul comiterii infractiunii de trafic de persoane prev. de art.12 al.1 si 2 lit.a din Legea nr.678/2001.
Neputandu-se astfel retine ca fapta a fost comisa de doua sau mai multe persoane impreuna, in sensul alin.2 lit.a al art.12 din Legea nr.678/2001, cu privire la inculpata D.C. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei in infractiunea de trafic de persoane prev. de art.12 al.1 din Legea nr.678/2001 si s-a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa de 1 an inchisoare.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta a avut in vedere pericolul social concret al infractiunii, imprejurarea ca a fost traficata o singura persoana, precum si datele ce caracterizeaza persoana inculpatei, lipsa antecedentelor penale, faptul ca de la comiterea acestei fapte in anul 2005 inculpata nu a mai intrat in conflict cu legea penala, aceasta fapta fiind izolata in conduita sa, motiv pentru  care aceste ultime aspecte au fost retinute ca si circumstante atenuante, facandu-se aplicarea art.74 lit.a, 76 lit.c Cod penal.
Apreciind, fata de conduita generala a inculpatei, ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea ei, in baza art.81 si 82 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pe un termen de incercare de 3 ani, atragandu-se atentia asupra prevederilor art.83 Cod penal.
Apreciind ca savarsirea infractiunii este incompatibila cu exercitarea de catre inculpata a drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal, in temeiul art.71 Cod penal s-a interzis exercitiul acestor drepturi, iar in baza art.71 al.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In ce priveste latura civila a cauzei s-a constatat ca partea vatamata D.F.L. s-a constituit parte civila cu suma de 2.000 euro despagubiri pentru daune morale.
Analizand cererea partii civile, instanta a constatat ca aceasta este intemeiata, ca partii i-a fost cauzat un prejudiciu moral prin traficarea sa in Italia in vederea practicarii prostitutiei, prejudiciu ce se impune a fi compensat prin acordarea despagubirilor solicitate, respectiv a echivalentului in lei.
Impotriva solutiei instantei de fond au declarat apel Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie DIICOT - Biroul Teritorial Maramures si inculpata D.C..
Prin motivele scrise si orale DIICOT a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei tribunalului si judecand cauza, a se dispune prin reaprecierea probelor, condamnarea inculpatului A.V. pentru comiterea infractiunii de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001; condamnarea inculpatei D.C. pentru aceeasi infractiune de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001, astfel cum a fost trimisa in judecata prin actul de sesizare, inlaturandu-se schimbarea incadrarii juridice dispusa in mod eronat de catre tribunal, aplicarea unei pedepse majorate inculpatei D.C. pentru fapta comisa, ca efect al inlaturarii circumstantelor atenuante gresit retinute de catre prima instanta in favoarea acesteia.
Prin apelul promovat, inculpata D.C. a solicitat achitarea sa in temeiul art.10 lit.d si art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen.,de sub invinuirea adusa prin rechizitoriul parchetului, faptei lipsindu-i atat latura obiectiva cat si cea subiectiva, probele dosarului nefacand dovada vinovatiei acesteia.
Curtea examinand apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la urmatoarele constatari:

Cu privire la apelul DIICOT
Hotararea Tribunalului Maramures apare ca netemeinica prin prisma interpretarii probelor administrate in cauza, conform art.63 si 64 C.proc.pen., sub aspectul achitarii inculpatului A.V. pentru infractiunea de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cat si in privinta solutiei de schimbare a incadrarii juridice referitor la inculpata D.C. din forma calificata a infractiunii, in forma simpla prev.de art.12 alin.1 din Legea 678/2001, ca efect a dispunerii achitarii inculpatului A.V..
Din coroborarea probelor testimoniale si stiintifice din faza de urmarire penala, cat si din fata Tribunalului Maramures, rezulta fara putinta de tagada ca ambii inculpati au participat la convingerea victimei D.F.L. in a accepta deplasarea in Italia, unde urma - potrivit promisiunilor - sa presteze o activitate legala si morala. Desigur, contributia inculpatei D.C. a fost mult mai pregnanta decat aceea a coinculpatului A.V., insa nu se poate ignora implicarea acestuia in derularea evenimentelor ilicite. 
Astfel, ambii inculpati au adus-o pe partea vatamata D.F.L. la Baia Mare cu autoturismul inculpatului A.V., unde s-au implicat direct si au efectuat demersuri in sensul obtinerii urgente a pasaportului acesteia. De asemenea, ambii inculpati au inchiriat camera la Hotelul P. din Baia Mare, unde s-au cazat toti trei impreuna, contravaloarea cazarii fiind achitata de inculpatul A., iar noaptea, inculpata D.C. i-a cerut partii vatamate D.F. sa intretina relatii sexuale cu inculpatul A.V., tactica frecventa printre traficantii de persoane, care urmaresc exploatarea sexuala a victimelor, incercand astfel "sa testeze calitatile" viitoarei prostituate. Inculpatul A.V. nu s-a sustras ideii de a intretine astfel de relatii sexuale cu partea vatamata.
Probele dosarului au reliefat ca inculpatul A.V. este cel care a transportat-o efectiv la recomandarea inculpatei D.C., pe partea vatamata la Milano, a predat-o proxenetilor albanezi, care erau informati si asteptau aducerea victimei in Italia, discutand cu acestia si predand-o finalmente, impreuna cu actul ei de identitate, executand astfel ultimul act al aportului sau infractional la desavarsirea faptei ilegale, la care a participat deliberat de la inceput - rolul de coordonator revenindu-i inculpatei D.C..
Practica constanta a instantei supreme a reliefat ca se impune condamnarea inculpatilor pentru efectuarea unor astfel de demersuri, de natura celor realizate de inculpatul A.V., precizand in decizii de speta ca "imprejurarea ca inculpatii organizau plecarea peste hotare a victimelor, le obtineau pasapoartele, le cazau in vederea plecarii, le insoteau" sunt elemente din care rezulta ca acestia cunosteau ca fetele urmau sa se prostitueze, iar aceasta activitate infractionala se circumscrie prevederilor art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001.
Probele testimoniale administrate in ambele faze ale procesului penal reliefeaza ca inculpata D.C. nu a actionat singura, ci impreuna cu inculpatul A.V., pentru a recruta victima, a o caza, i-a facilitat cu contributia coinculpatului, obtinerea pasaportului, transportul in Italia, precum si exploatarea sexuala efectiva.
Inculpata D.C. a contactat in acest sens doi proxeneti albanezi pe care ii cunostea foarte bine din perioada sederilor sale anterioare in Italia,  s-a inteles cu acestia "sa le recruteze o fata" pentru a o trimite la Milano, unde ei sa o exploateze efectiv din punct de vedere sexual, sens in care a recrutat-o pe partea vatamata D.F., beneficiind si de concursul inculpatului A.V. care a ajutat-o efectiv in transportarea victimei la Baia Mare, in vederea obtinerii in regim de urgenta a pasaportului partii vatamate, a cazat-o efectiv pe aceasta in acelasi oras, inainte de plecare si a transportat-o cu autoturismul sau la destinatie, dupa care a si predat victima proxenetilor albanezi, din dispozitia inculpatei D.C..
In aceste conditii, nu se poate retine ca inculpata D.C. ar fi comis infractiunea doar in conditiile prevazute de art.12 alin.1 din Legea 678/2001, deoarece aportul sau infractional se circumscrie intr-un ansamblu de acte materiale ilicite ale acestei infractiuni, realizata impreuna cu mai multe persoane, respectiv cu inculpatul A.V. si cei doi proxeneti albanezi de la Milano.
Practica judiciara a instantei supreme releva ca "daca din probele existente se atesta, fara dubiu, ca doua persoane au exploatat-o pe partea vatamata, in care scop au cumparat-o, au sechestrat-o, au transportat-o si au cazat-o intr-un imobil unde erau adusi clienti, in vederea intretinerii de relatii sexuale cu acestia, in schimbul unor sume de bani, incadrarea juridica a faptei este aceea prevazuta de art.12 alin.2 lit.a din Legea 678/2001, care are in vedere comiterea infractiunii de doua sau mai multe persoane impreuna, si nu cea dispusa de art.12 alin.1 din acelasi act normativ.
Vinovatia inculpatilor in savarsirea infractiunii dedusa judecatii, a fost probata prin declaratiile constante din ambele faze ale procesului penal, ale partii vatamate D.F.L.. Astfel, aceasta in declaratia din faza de urmarire penala f.17, cat si in fata instantei a invederat "ca a cunoscut-o pe inculpata D.C. in perioada cat a locuit in chirie la martora R.I., verisoara inculpatei. Cu ocazia intalnirilor frecvente cu inculpata D.C., aceasta i-a propus victimei sa se deplaseze in Italia pentru a lucra ca si menajera la o persoana in varsta, urmand sa obtina un salariu de 600 euro, avand cazarea si masa asigurate. Inculpata D.C. i-a facut aceasta propunere partii vatamate in fata verisoarei ei, R.I., victima acceptand deplasarea in Italia, pentru a desfasura activitate de menajera. Partea vatamata, cu aceasta ocazie i-a comunicat inculpatei D. ca nu poseda pasaport si nici nu are bani pentru a efectua deplasarea si pentru a-si intocmi actul necesar". Victima a precizat ca inculpata D. i-a comunicat ca nu este nicio problema, intrucat va suporta ea toate cheltuielile ocazionate cu obtinerea pasaportului, urmand ca partea vatamata sa-i restituie banii dupa ce va presta munca de menajera in Italia. In declaratia din fata procurorului, partea vatamata a invederat ca inculpata D.C. a sprijinit-o si a intocmit dosarul in vederea obtinerii pasaportului, depunand actele la Politia Viseu de Sus, urmand ca actul sa fie eliberat in termen de 40 de zile. Cu toate acestea, partea vatamata a sustinut ca inculpata D. s-a obligat sa-i obtina mai repede pasaportul, respectiv in termen de o saptamana de la depunerea actelor, sens in care i-a solicitat sa fie de acord sa se deplaseze la Baia Mare in acest scop. Deplasarea s-a realizat cu masina inculpatului A.V. condusa de catre acesta. Dupa ce au ajuns in Baia Mare, inculpata D. i-a comunicat victimei ca nu a reusit sa obtina eliberarea pasaportului in acea zi, avand promisiuni ca acest lucru se va realiza in ziua urmatoare, conditii in care s-au cazat la un hotel din Baia Mare, stationare achitata din banii inculpatului A.V.. In cursul noptii, inculpata D.C. i-a solicitat victimei sa intretina raporturi sexuale cu inculpatul A.V., promitandu-i in schimb chiar un telefon mobil, partea vatamata refuzand insa acest lucru.
Potrivit sustinerilor victimei, a doua zi s-a prezentat la hotel un tanar in varsta de 30 de ani, care in urma discutiilor purtate cu inculpata D.C. si cu inculpatul A. le-a promis ca vor obtine de urgenta pasaportul partii vatamate. Fara a fi influentata in vreun  mod, partea vatamata in fata procurorului in declaratie precizeaza textual "dupa ce am ajuns in fata cladirii unde se eliberau pasapoarte, tanarul respectiv caruia nu i-am retinut numele, a intrat in cladire, iar dupa cca 10 minute a revenit cu un pasaport pe care i l-a dat lui D.C.. Eu personal, nu am intrat in cladire si nici nu am semnat nimic pentru eliberarea pasaportului meu"....."abia dupa 4 zile cand am plecat spre Italia, am primit pasaportul de la D.C.. Dupa obtinerea actului, eu si cei doi inculpati, am pornit spre Viseu de Sus cu autoturismul condus de inculpatul A.V., iar spre Italia am plecat tot cu acesta si cu aceeasi masina cu care m-am deplasat la Baia Mare". Tot in fata procurorului, partea vatamata invedereaza ca "eu personal nu am achitat nicio suma in vederea intocmirii documentatiei pentru obtinerea pasaportului, nici pentru transportul la Baia Mare, nici cazarea si masa de la hotel si nici pentru drumul pana in Italia. Cheltuielile cred ca le-a suportat fie C., fie inculpatul A.V.". In Italia, potrivit aceleiasi declaratii a partii vatamate din faza de u.p., "inculpatul A.V. s-a intalnit cu doi barbati de aproximativ 30 de ani, despre care mi-a spus ca sunt fiii batranei, pe care urmeaza sa o ingrijesc, ulterior afland ca sunt cetateni albanezi".
Proxenetii albanezi i-au adus la cunostinta victimei D. ca urmeaza sa intretina relatii sexuale contra cost cu diferiti barbati, pentru ca acestia sa-si recupereze suma de bani platita inculpatei D.C., in cuantum de 1000 euro, achitata in schimbul predarii partii vatamate.
In declaratia din fata instantei, partea vatamata isi nuanteaza pozitia in sensul sustinerii ca, in urma conversatiilor avute cu inculpata D.C., cand a achiesat sa se deplaseze in Italia si sa munceasca ca si menajera, si-a depus actele pentru obtinerea pasaportului, insa datorita imprejurarii ca aceasta procedura dura excesiv, respectiv 40 de zile, inculpata D.C. s-a oferit sa-i faciliteze obtinerea mai rapida a acestui act, conditii in care s-au deplasat la Baia Mare impreuna cu inculpatul A.V., care le-a insotit la Serviciul Pasapoarte pe cele doua, dupa ce in prealabil, dimineata la hotel au fost vizitati de acel tanar, care a discutat cu inculpata D.C., despre eliberarea inainte de termenul legal, a pasaportului partii vatamate.
Si in fata magistratului de la Tribunalul Maramures, partea vatamata a afirmat ca deplasarea in strainatate a facut-o dupa discutiile avute cu inculpata D.C., in sensul obtinerii unui loc de munca onorabil (menajera) platita cu 600 euro/luna, iar transportul i-a fost asigurat de catre inculpatul A.V., inculpat care in Milano a si luat legatura personal cu cetatenii albanezi, spunandu-i textual victimei "astia sunt barbatii cu care trebuie sa mergi".
Sustinerile partii vatamate sunt confirmate si de martora S.A.C. care releva ca "a ajuns in Italia fiind adusa de inculpata D.C., care i-a propus si ei un loc de munca".
Mai mult, martora in declaratia de la u.p. si instanta, precizeaza ca "din discutiile purtate cu D.F. am aflat de la ea ca inculpata D.C. i-a propus un loc de munca in Italia, insa dupa ce a ajuns acolo, a fost vanduta unui cetatean albanez, de catre inculpata D., in schimbul sumei de 1000 euro".
Declaratiile partii vatamate se coroboreaza si cu declaratiile martorei R.I. de la u.p., care precizeaza ca "victima in perioada cat a stat in chirie la ea, a fost vizitata de catre inculpata D.C., ulterior afland ca aceasta doreste sa munceasca in strainatate, partea vatamata i-a comunicat ca se va deplasa la Baia Mare cu cineva pentru a-si intocmi pasaportul, dar fara sa precizeze numele acelei persoane". In fata instantei de judecata, martora datorita gradului de rudenie cu inculpata D.C., a refuzat sa faca declaratii, prevalandu-se de dispozitiile art.80 C.proc.pen. Cu toate acestea, rezulta fara putinta de tagada, ca partea vatamata D. a dorit sa se deplaseze in strainatate, doar dupa discutiile cu inculpata D.C.. Este firesc ca martora R.I. sa fie retinuta in oferirea de amanunte cu privire la activitatea infractionala a inculpatei D.C., avand in vedere ca sunt verisoare primare, insa declaratia acesteia se coroboreaza in parte cu sustinerile partii vatamate, a martorei S.A.C. si chiar cu declaratiile celor doi inculpati si a martorului C.I.
In legatura cu sustinerea partii vatamate, in sensul ca pasaportul sau a fost preluat de la ghiseul Serviciului de Eliberare si Evidenta Pasapoartelor Simple Maramures, de catre acel barbat in varsta de 30 de ani si predat inculpatei D.C., Curtea va retine ca aceste afirmatii sunt confirmate doar in parte, in sensul deplasarii victimei intr-o prima faza, singura, la Politia Viseu de Sus unde si-a depus actele pentru eliberarea pasaportului, dupa care la cateva zile a fost transportata, cazata, hranita de catre cei doi inculpati, care au insotit-o in vederea preluarii actului in Baia Mare, insa asa cum rezulta din adresa de la instanta, acesta i-a fost eliberat titularei D.F.L. la 17 mai 2005. In acelasi sens, declara si martora T.G.O. atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei.    
Imprejurarea ca partea vatamata s-a deplasat singura in incinta Serviciului Pasapoarte Maramures pentru ridicarea actului, nu inlatura cu nimic din demersul inculpatilor D. si A. de a urgenta eliberarea pasaportului acesteia, a o transporta in acest scop la Baia Mare, de a o caza si a plati contravaloarea hotelului si a hranei, in vederea obtinerii actului si a deplasarii mai urgente in Italia pentru practicarea prostitutiei si recuperarea cheltuielilor  efectuate de acestia.
Cat priveste declaratiile inculpatilor, Curtea retine ca inculpatul A.V. in faza de urmarire penala a negat prin depozitia olografa ca ar cunoaste-o pe inculpata D.C., sau pe partea vatamata D. sau ca ar fi transportat-o pe aceasta in strainatate, pentru a obtine vreun loc de munca. Ulterior, tot in declaratia de la f.71 u.p., inculpatul A. in prezenta aparatorului si in fata procurorului revine asupra nerecunoasterii si invedereaza ca "in cursul anului 2005, fara sa pot preciza data, am fost rugat de catre prietenul inculpatei D.C., numitul M., sa o transport pe aceasta pana la Baia Mare, intrucat are niste probleme de rezolvat, C. venind insotita de o alta fata, al carei nume nu-l cunosc. C. mi-a spus ca are treaba la pasapoarte, astfel ca ne-am deplasat la acest serviciu. Inculpata D. impreuna cu cealalta fata s-au deplasat singure la serviciul pasapoarte, insa cand ne-am reintalnit in acea zi, mi-a spus ca trebuie sa ramanem pana in ziua urmatoare, intrucat nu a putut ridica pasaportul, conditii in care ne-am cazat toti trei la Hotelul P. din Baia Mare, dormind in aceeasi camera. Dupa o perioada de timp, am fost contactat de catre inculpata D.C., care mi-a solicitat sa o transport pe fata cu care am fost in Baia Mare, pana in Italia, in Milano,  costul transportului in suma de 100 euro fiindu-mi achitat de inculpata D.C.. In Italia, inculpatul A. a invederat ca a predat-o pe victima la doua persoane de sex masculin, care i-au luat bagajele si au transportat-o cu masina lor, fara sa cunoasca destinatia.
In fata Tribunalului Maramures, inculpatul A.V. a invederat ca isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala, recunoscand ca, in cursul anului 2005 a transportat-o pe inculpata D. si pe partea vatamata in Baia Mare pentru obtinerea pasaportului victimei, s-au cazat toti trei la Hotelul P. in aceeasi camera, precizand ca ulterior a transportat-o si in Italia pe victima, la rugamintea inculpatei D.C., care, de altfel, i-a si platit contravaloarea transportului. Precizeaza ca in Italia a predat-o pe partea vatamata catre doi barbati care au preluat-o si au transportat-o intr-un loc necunoscut.
In privinta sustinerilor inculpatei D.C. sunt de remarcat urmatoarele:
In prima declaratie din faza de urmarire penala din 11.12.2008 aceasta precizeaza "ca nu il cunoaste pe inculpatul A.V., iar pe partea vatamata D. F., a vazut-o o singura data, cand s-a aflat in locuinta numitei R.I., iar pe de alta parte, nu o cunoaste pe S.A., pe care de altfel nu a ajutat-o sa ajunga in Italia, pentru a munci.
Ulterior, prin declaratia din 16.01.2009 din fata procurorului si in prezenta aparatorului, inculpata D.C. recunoaste ca in cursul anului 2005 a cunoscut-o pe partea vatamata in timp ce aceasta locuia in chirie la martora R.I., rudenia sa. Mai mult, invedereaza ca in aceeasi perioada s-au deplasat impreuna cu inculpatul A.V. si partea vatamata D.F., la Baia Mare in vederea urgentarii ridicarii pasaportului victimei de la Serviciul Pasapoarte Maramures, transportul fiind realizat cu autoturismul personal al inculpatului A.V., marca Ford Focus de culoare rosie. Intrucat obtinerea actului nu a fost posibila in aceeasi zi, toti trei s-au cazat in aceeasi camera, la un hotel din Baia Mare, iar in ziua urmatoare inculpata D.C. sustine ca s-a deplasat singura la Viseu de Sus, partea vatamata si inculpatul A.V. ramanand in Baia Mare, pentru ca victima sa-si ridice pasaportul.
Inculpata D.C. recunoaste de asemenea, ca l-a rugat pe coinculpatul A.V. sa o transporte pe partea vatamata in Italia, pentru a practica prostitutia, dar a precizat ca i-a facilitat acest lucru, doar la insistentele repetate ale victimei, care nu avea resursele materiale necesare, pentru un trai onest in Romania.
In legatura cu sustinerile inculpatei din declaratia din 16.01.2009 de la DIICOT - Biroul Teritorial Maramures, Curtea retine ca aceasta a revenit asupra afirmatiilor din 11.12.2008, tot din faza de urmarire penala, intrucat acestea au fost efectuate "sub imperiul emotiilor", revenire apreciata ca nejustificata, de catre Curte.
In fata Tribunalului Maramures, inculpata D.C. a invederat ca-si mentine declaratiile din faza de urmarire penala, efectuand urmatoarele precizari, in sensul ca "in cursul anului 2005, dupa ce l-a cunoscut in Viseu de Sus prin intermediul martorului C.I., pe cetateanul albanez, numit M. (proxenet), care i-a propus inculpatei si martorei T.I. sa practice in Italia, prostitutia, ambele refuzand, dupa cateva luni, inculpata D.C. i-a comunicat partii vatamate D. despre posibilitatea de a ajunge in Italia, prin intermediul albanezului, fara sa-i indice ce activitate va efectua. Partea vatamata si-a manifestat disponibilitatea si dorinta de a se intalni cu cetateanul albanez. Intrucat victima D. i-a comunicat inculpatei D. ca doreste sa-si ridice pasaportul de la Baia Mare, aceasta s-a oferit ca prin intermediul inculpatului A.V., sa efectueze toti trei deplasarea in acea localitate cu autoturismul personal al coinculpatului. Toti trei au fost de acord sa inchirieze o singura camera la hotel, contravaloarea acesteia fiind platita de inculpatul A.V.". In cuprinsul declaratiei, inculpata D. a invederat ca, in Baia Mare, fiecare s-a deplasat singur, in vederea rezolvarii problemelor personale, nicidecum ea si inculpatul A. nu au urgentat obtinerea pasaportului victimei. Dupa aproximativ 1 saptamana, intrucat partea vatamata a rugat-o sa-i faciliteze obtinerea unui autoturism pentru deplasarea in Italia, in vederea intalnirii cu cetateanul albanez, inculpata D., cunoscand ca inculpatul A.V. efectueaza periodic asemenea transporturi de persoane in strainatate, l-a contactat pe acesta, el fiind de acord cu solicitarea coinculpatei. In ziua deplasarii partii vatamate in Italia, inculpata D. a fost de fata si a auzit cand victima i-a spus inculpatului A. ca nu are bani sa-i achite contravaloarea transportului, urmand ca acesta sa fie platit de persoana care o astepta in Italia. In aceste conditii, inculpata D. a negat plata de catre ea insasi a sumei de 100 euro catre inculpatul A.. In fata instantei, inculpata D. a negat, totodata, si propunerea facuta victimei D. de a intretine relatii sexuale cu inculpatul A.V. in noaptea cand s-au cazat la hotelul P. din Baia Mare.
In fata magistratului fondului, inculpata D. precizeaza textual "am mai fost sunata o data sau de doua ori de catre numitul M. si atunci i-am comunicat ca este o persoana care ar dori sa mearga in Italia. Apreciez ca doar i-am pus in legatura pe partea vatamata si pe cetateanul albanez M. si doar pentru acest lucru, ma simt vinovata."
In cauza au mai fost ascultati nemijlocit in fata instantei f.183 si 222, precum si in faza de urmarire penala, martorii T.I. si C.I. Martora T.I. precizeaza ca "in urma cu 5 ani, se afla intr-un restaurant din Viseu de Sus impreuna cu inculpata D.C., unde au fost abordate de un cetatean albanez pe nume M., insotit de martorul C.I., care le-a propus celor doua sa practice prostitutia in Italia".
Deosebit de relevanta este precizarea martorei T.I., care invedereaza "nu-mi aduc aminte sa fi discutat la acel restaurant cu M., respectiv, acesta sa ne fi rugat sa-l punem in legatura cu alte persoane interesate de propunerea lui", pe cand inculpata D. despre aceasta discutie, afirma contrariul.
Martorul C.I. precizeaza ca-si mentine declaratiile din faza de urmarire penala si invedereaza ca "pe martora T. si pe inculpata D.C. le cunoaste de aproximativ 5 ani, din orasul Viseu de Sus, cand cu o ocazie, fiind insotit de un cetatean albanez cu prenumele M., le-au abordat intr-un local pe cele doua, dar nu cunoaste continutul discutiilor purtate, intrucat acestea s-au realizat in limba italiana intre inculpata D.C. si albanez."
In urma coroborarii tuturor probelor administrate, Curtea retine ca apararile inculpatilor sunt total nefondate, vinovatia acestora fiind indubitabila in savarsirea faptei deduse judecatii. Astfel, inculpatii D. si A. nu au recunoscut activitatile infractionale desfasurate, dar aceasta imprejurare nu poate constitui o cauza exoneratoare de raspundere penala, in contextul probator existent. Asadar, prin declaratia partii vatamate D., a martorei S. si chiar prin declaratiile inculpatilor D.C. si A.V., s-a dovedit ca acestia cunosteau scopul pentru care a fost racolata victima (practicarea de relatii sexuale in strainatate prin prostitutie). In contextul activitatii infractionale desfasurate, s-a dovedit ca inculpata D.C. "a vandut-o pe partea vatamata" proxenetilor albanezi cu suma de 1000 euro, iar inculpatul A. recunoaste ca apelanta D. i-a achitat contravaloarea transportului victimei in Italia, in suma de 100 euro. Probele dosarului atesta fara dubiu ca partea vatamata era o persoana lipsita de posibilitati materiale, tocmai de aceea a si dorit sa munceasca in calitate de menajera in Italia, dupa cum mincinos i-a promis inculpata D.C., context in care Curtea va retine ca atat taxa pentru obtinerea pasaportului in suma de 95,7 lei in anul 2005, deplasarea in Mun.Baia Mare pentru ridicarea acestuia, cazarea la hotel si contravaloarea hranei a fost platita exclusiv de catre cei doi inculpati. Instanta de fond in mod gresit a invederat ca exista dovada ca partea vatamata si-a achitat singura contravaloarea pasaportului. Din scriptul depus in fata tribunalului, rezulta doar ca taxele pentru eliberarea acestui act sunt in valoare de 957.000 lei vechi, nerezultand ca partea vatamata D. a achitat singura aceasta suma. De altfel, probele dosarului atesta la unison ca victima avea o situatie materiala precara, aceasta doar depunandu-si singura actele pentru eliberarea pasaportului, ulterior toate deplasarile pentru urgentarea obtinerii actului si contravaloarea acestuia, fiind suportate de catre cei doi inculpati. In aceste conditii, se impune legitim intrebarea, care era interesul inculpatilor in sprijinirea victimei pentru obtinerea urgenta a actelor de deplasare in strainatate, ajutor cu titlu gratuit, daca nu incasarea unor sume mari de bani, ca efect al practicarii prostitutiei de catre aceasta, din care sa le restituie contravaloarea cheltuielilor facute anterior plecarii?
Aceste conduite materiale, de netagaduit, in raport de probele administrate, nu pot configura nicio eroare in retinerea starii de fapt, dupa cum nici nu pot justifica lipsa unui element constitutiv al infractiunii deduse judecatii, de natura sa atraga o solutie de achitare a inculpatilor.
Curtea va retine corect vinovatia ambilor inculpati in desfasurarea unei activitati infractionale, avand ca obiect recrutarea (inculpata D.), transportarea partii vatamate de sex feminin in Italia, in scopul practicarii prostitutiei, activitate realizata in cooperare de catre cei doi inculpati, numitul A. transportand-o cu autoturismul personal la solicitarea expresa a coinculpatei D., atat la Baia Mare, cat si in Italia, ambii suportand costul camerei de hotel, a hranei, a contravalorii pasaportului si in final, inculpata D. i-a achitat coinculpatului, suma de 100 euro, pret al transportului victimei in Italia.
Potrivit art.12 alin.1 si alin.2 lit.a din Legea 678/2001 "constituie infractiunea de trafic de persoane, recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrangere, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acelei persoane". Expresia utilizata "in scopul exploatarii victimei" trebuie inteleasa in sensul executarii unei munci in mod fortat, cu incalcarea normelor legale vizand conditiile de munca, obligarea la practicarea prostitutiei sau alte forme de exploatare sexuala.
Din analiza textului incriminator, rezulta existenta mai multor modalitati de realizare a continutului laturii obiective a infractiunii de trafic de persoane, iar in privinta scopului, acesta este generalizat, urmarindu-se exploatarea victimei. Cat priveste latura subiectiva, infractiunea se  savarseste cu intentie directa sau indirecta, iar potrivit art.16 din aceeasi lege, consimtamantul persoanei, victima a traficului, nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului.
In prezenta speta, s-a dovedit ca ambii inculpati se fac vinovati de forma calificata a infractiunii, reglementata prin textul de mai sus.
Desi, au avut pozitii nesincere la debutul urmaririi penale, negand ca    s-ar cunoaste intre ei si nici pe partea vatamata, ulterior, prin coroborarea declaratiilor lor, a rezultat fara dubiu, ca partea vatamata D. a fost recrutata prin inselaciune de coinculpata D.C. la sfarsitul lunii aprilie - inceputul lunii mai 2005, in scopul exploatarii sexuale in Italia, imprejurare ce i-a fost adusa la cunostinta de coinculpata si inculpatului A.V., care in prealabil, impreuna cu apelanta D. au transportat-o pe victima pentru obtinerea in regim de urgenta a pasaportului, la Baia Mare, locatie unde au suportat cheltuielile de transport, cazare si masa, contravaloarea pasaportului, dupa care inculpatul A. a transportat-o cu autovehiculul personal in strainatate, coinculpata D. achitandu-i 100 euro contravaloarea transportului. Prin declaratia martorei T. si chiar a coinculpatei D. si a martorei S. din ambele faze ale procesului penal, s-a dovedit imprejurarea ca si anterior recrutarii partii vatamate D. in luna aprilie 2005 si a transportarii ei in strainatate in scopul exploatarii sexuale, apelanta D. s-a ocupat cu asemenea activitati.
Activitatea infractionala a inculpatului A.V. este demonstrata prin faptul ca de coniventa cu inculpata D., a organizat deplasarea in strainatate a victimei D., pentru practicarea prostitutiei, dupa ce in prealabil, a ajutat-o in urgentarea obtinerii pasaportului, prin transportarea ei la Baia Mare, unde a suportat cheltuielile materiale implicate de aceasta activitate, a cazarii, a hranei si contravaloarea actului, dupa care i-a fost achitata suma de 100 euro, pret al transportului in Italia a victimei, de catre coinculpata D.. Mai mult, din coroborarea declaratiei partii vatamate si a declaratiei inculpatului A., rezulta ca acesta, in Italia, a predat-o direct catre doi cetateni albanezi, impreuna cu pasaportul ei.
Legatura subiectiva intre cei doi inculpati, in savarsirea infractiunii incriminate prin art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 este dovedita si prin faptul ca ambii au transportat-o pe victima la Baia Mare in vederea urgentarii obtinerii pasaportului, au suportat cheltuielile de deplasare, de cazare si de hrana si contravaloarea actului, iar deosebit de relevant este aspectul vizand cazarea lor in aceeasi camera si solicitarea inculpatei D. de a intretine partea vatamata relatii intime cu inculpatul A., in schimbul unui telefon mobil, cerere respinsa de D.F..
Pentru motivele ce preced, se va admite ca fondat apelul Parchetului in baza art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen., impotriva sentintei penale nr.262 din 28 aprilie 2011 a Tribunalului Maramures pe care o va desfiinta in latura penala si judecand sub acest aspect, se va dispune condamnarea inculpatilor D.C. si A.V. in baza art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art.74 lit.a si 76 lit.b C.pen. pentru infractiunea de trafic de persoane, la o pedeapsa de cate 3 (trei) ani inchisoare fiecare.
La dozarea si individualizarea sanctiunilor, Curtea a avut in vedere disp.art.72 si 52 C.pen., trebuind sa pastreze o proportie intre gravitatea actelor infractionale, consecintele acestora si durata in timp necesara procesului educational, de resocializare. A fost avut in vedere gradul de pericol social al faptelor, atitudinea procesuala a inculpatilor care au incercat sa eludeze aflarea adevarului, sustragandu-se judecatii. Desi au fost legal citati, niciunul dintre inculpati nu s-a prezentat in fata Curtii.
Recunoasterea circumstantelor atenuante este atributul instantei de judecata si deci lasata la aprecierea acesteia. In aprecierea unor imprejurari ca circumstante atenuante, acestea trebuie raportate la gradul de pericol social concret al faptei comise, la urmarile ei, la ansamblul conditiilor in care a fost savarsita, precum si la orice alte elemente privitoare la persoana faptuitorului.
Probele dosarului evidentiaza ca inculpatii, desi nu s-au prezentat in fata Curtii si au fost nesinceri pe parcursul procesului penal, fata de imprejurarea ca sunt infractori primari, ca au traficat in prezenta speta o singura parte vatamata si tinand cont si de suma obtinuta in urma comiterii infractiunii, respectiv 1000 euro, se considera ca circumstantele atenuante au fost judicios retinute in favoarea lor de catre Tribunalul Maramures.
Fata de perioada de timp trecuta de la data savarsirii infractiunii, respectiv 6 ani, interval in care inculpatii nu au mai fost confruntati cu legea penala, instanta de apel apreciaza ca reeducarea acestora este posibila si fara executarea efectiva a sanctiunilor, dispunand in baza art.81 C.pen. suspendarea conditionata a executarii pedepselor pe durata termenelor de incercare prev.de art.82 C.pen., acelea de 5 ani.
Conform art.359 C.proc.pen., se va atrage atentia inculpatilor asupra nerespectarii art.83 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendarii conditionate.
Se va face aplicarea art.71 alin.5 C.pen. privind suspendarea pedepselor accesorii.
In baza art.88 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatei D.C. retinerea de 24 de ore dispusa prin ordonanta din 11 decembrie 2008.
Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
Se va stabili onorar partial aparator oficiu de cate 75 lei pentru avocatii inculpatilor D.C. si A.V., ce se achita Baroului de Avocati Cluj din fondurile Ministerului Justitiei, conform art.189 C.pr.pen.
Cheltuielile judiciare in apelul Parchetului vor ramane in sarcina statului, conform art.192 alin.3 pct.3 C.pr.pen.

Cu privire la apelul inculpatei D.C.
Potrivit art. 69 C.pr.pen., declaratiile inculpatei facute in cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in speta. Din analiza textului de lege se desprind mai multe concluzii: in primul rand declaratiile inculpatei trebuie sa se coroboreze cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Ca atare, nu se cere coroborarea acestora cu proba in intregul ei, ci, doar cu , anumite fapte sau imprejurari ce se pot desprinde din analiza acesteia. In al doilea rand, se cere ca verificarea sustinerilor inculpatei sa se faca in raport de ansamblul probelor existente in cauza. Cu alte cuvinte, acele fapte si imprejurari sa se regaseasca in cea mai mare parte din probe, sa aiba un caracter de repetabilitate.
Chiar si in acest context, instanta are facultatea, iar nu obligatia de a retine declaratiile inculpatei, cata vreme legiuitorul a folosit sintagma "declaratiile pot servi" iar nu "servesc" doar aceasta ultima expresie fiind cea care imprima un caracter imperativ.
Asadar, declaratiile de nerecunoastere ale inculpatei sunt simple afirmatii, care au ca scop doar disculparea acesteia de consecintele penale ale faptei sale, fiind vadit pro cauza, motiv pentru care curtea le va aprecia ca atare.
Dispozitiile art.63 alin.2 C.proc.pen. exclud o ordine de preferinta, nefacandu-se distinctie in ceea ce priveste valoarea in stabilirea adevarului, in raport de faza in care au fost administrate, criteriul determinant in aprecierea probelor constituindu-l forta acestora de a exprima adevarul, indiferent de momentul procesual caruia apartine sau de organul care le-a administrat.
Dand sens si dispozitiilor art.3 din C.proc.pen. privind aflarea adevarului, norma cu valoare de principiu in procesul penal, instantele de fond si apel au retinut si apreciat numai acele probe care reflecta adevarul, tinand seama de intregul material administrat in cauza.
Cum, potrivit art.64 C.proc.pen. nu se face distinctie intre valoarea probanta a mijloacelor de proba administrate in faza urmaririi penale si a judecatii, se poate concluziona ca nu exista un temei legal pentru a se crea o ordine de preferinta intre declaratiile inculpatei.
Pe de alta parte, declaratiile inculpatei date in faza judecatii si in faza de urmarire penala pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care se imbina cu alte probe.
Coroborand toate probele administrate in ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare sa examineze cauza acordand intaietate principiului preeminentei dreptului, a respectarii tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeana de la Strasbourg).
Tribunalul Maramures a concluzionat ca probele administrate conduc, cu certitudine la stabilirea situatiei de fapt expusa in considerentele hotararii si a vinovatiei inculpatei, insa activitatile infractionale in mod gresit au fost incadrate doar in art.12 alin.1 din Legea 678/2001, in loc de forma calificata, apreciindu-se eronat ca fapta a fost comisa doar de apelanta, fara contributia inculpatului A..
Curtea de Apel analizand probele administrate constata ca acestea conduc, fara dubii, la concluzia primei instante cu privire la situatia de fapt si vinovatia inculpatei  sub aspectul comiterii  infractiunii de trafic de persoane, insa incadrarea juridica corecta este cea in forma calificata, reglementata de art.12 alin.1 si alin.2 lit.a din Legea 678/2001, dovedindu-se fara echivoc ca fapta a fost comisa impreuna cu coinculpatul A., pentru considerentele pe larg expuse, cu ocazia motivarii apelului DIICOT.
Desi inculpata a negat constant comiterea faptei, afirmand ca a fost condamnata pe nedrept, sustinerile acesteia nu au suport probator.
Simpla afirmatie a unei stari de fapt, fara coroborarea acesteia cu alte mijloace de proba, nu poate fi acceptata ca adevar, iar modalitatea de aparare utilizata de inculpata, respectiv negarea realitatii evidente, nu poate influenta convingerea bazata pe probe irefutabile.
Vinovatia inculpatei rezulta fara putinta de tagada chiar din declaratiile acesteia din fata Tribunalului Maramures, unde recunoaste ca a pus-o in legatura pe partea vatamata D. cu cetateanul albanez M., persoana care ii propusese si apelantei sa se prostitueze in strainatate. Mai mult, fara un interes pecuniar, nu s-a justificat preocuparea excesiva a inculpatei fata de soarta partii vatamate D., lipsita total de posibilitati materiale, in a o ajuta sa se deplaseze in strainatate, in vederea realizarii unor venituri din prostitutie, scop in care i-a prezentat-o inculpatului A., care a transportat-o atat in tara, cat si in strainatate, pentru intocmirea formelor necesare emigrarii, contravaloarea deplasarii fiindu-i achitata coinculpatului, de catre apelanta. Martora S. invedereaza atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei ca si ea a fost racolata si traficata de catre coinculpata D., sustinere care intareste afirmatiile partii vatamate pe parcursul procesului penal. Activitatea de recrutare a unor eventuale parti vatamate de catre apelanta este reliefata si prin depozitiile martorilor T.I. si C.I., care au fost de fata in anul 2005 intr-un bar din Viseu de Sus, la discutiile purtate de aceasta cu un cetatean albanez, cu prenumele M., care i-a propus inclusiv inculpatei D. sa se prostitueze in strainatate, in schimbul unor foloase materiale.
Activitatea infractionala a apelantei este dovedita inclusiv prin sustinerile inculpatului A.V., care recunoaste ca a transportat-o la aceeasi data, in luna aprilie 2005, pe inculpata D. si pe partea vatamata D. la Baia Mare in vederea obtinerii mai urgente a pasaportului victimei, transportul, cazarea, hrana si contravaloarea actului fiind suportate de catre cei doi inculpati. Mai mult, daca nu ar fi existat o intelegere si un interes comun al inculpatilor in deplasarea victimei in strainatate pentru ca, apoi, din banii obtinuti de catre aceasta, din prostitutie, sa-si recupereze investitia, nu s-ar fi justificat nici cazarea lor intr-o singura camera la hotelul din Baia Mare.
Nu in ultimul rand, interesul deosebit al apelantei D. pentru soarta partii vatamate este pus in evidenta prin declaratia victimei D., care a invederat in fata instantei ca, in momentul refuzului de a practica relatii sexuale contra cost, cetatenii albanezi au amenintat-o cu moartea, afirmand ca au platit suma de 1000 euro inculpatei "pentru cumpararea ei".
Pentru motivele pe larg expuse cu ocazia tratarii apelului DIICOT, la care se adauga si cele invederate mai sus, apelul inculpatei D.C. este nefondat si se va respinge ca atare in baza art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen.(Judecator Delia Purice)