NULITATE CASATORIE

Prin actiunea civila, reclamanta PRIMARIA MUN. CT, a chemat in judecata pe paratii RIAAAT si ATR , solicitand instantei sa se pronunte o hotarare prin care, sa se dispuna anularea actului de casatorie Nr. X din 10.05.2013, inregistrat din eroare la PRIMARIA MUNICIPIULUI CT jud. CJ, privind pe RIAAAT si BR.
In motivare se arata ca din eroare, ofiterul de stare civila a inregistrat la registrul de casatorii al Primariei Mun. CT, jud. CJ, actul de casatorie Nr. X din data de 10.05.2013, in urmatoarele imprejurari :  la data de 1.05.2013, la S.P.C.L.E.P., Starea civila CT a fost inregistrata declaratia de casatorie a numitilor BR (cetatean roman) si RIAAAT  (cetatean iordanian).
Se invedereaza ca art. 42 alin. 5 din H.G.64/2011 pentru aplicarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitara a dispozitiilor in materie de stare civila, prevede ca " cetatenii straini din Statele terte, fac dovada identitatii cu pasaportul emis de Statul ai caror cetateni sunt, in care safie aplicata viza de intrare pe teritoriul Romaniei ; viza trebuie sa fie valabila la data depunerii declaratiei de casatorie, cat si la data oficierii casatoriei". Cetateanul iordanian a prezentat pasaportul iordanian cu viza de intrare pe teritoriul Romaniei, valabila in perioada 10.01.2012- 09.07.2012, precum si o viza de intrare in data de 22.09.2012. Pentru viza din data de 22.09.2012, nu era prevazuta perioada de valabilitate. Intrucat, in data de 25.04.2013, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, la Bucuresti, a aplicat stampila de supralegalizare pe actele prezentate de cetateanul iordanian, necesare pentru incheierea casatoriei, ofiterul de stare civila, care a preluat declaratia de casatorie, a avut convingerea ca, sederea cetateanului iordanian pe teritoriul Romaniei, a fost verificata la M.A.E.
In data de 15.05.2013, ulterior incheierii casatoriei, cu ocazia efectuarii comunicarilor prevazute de H.G. 64/2011, in cazul casatoriilor cu cetateni straini, ofiterul de stare civila a solicitat cu adresa nr. 1/1119 din 14.05.2013, la Serviciul pentru Imigrari al Judetului Cluj, sa comunice legalitatea sederii in Romania a cetateanului iordanian.
Serviciul pentru Imigrari al Judetului Cj, cu adresa Nr. __.. din data de 14.05.2013, anexata prezentei, a comunicat ca, sederea cetateanului iordanian pe teritoriul Romaniei, a devenit ilegala, cu data de 2.11.2012.
Urmare a acestei situatii,  reclamanta apreciaza ca, atat la data depunerii declaratiei de casatorie, cat si la data oficierii acesteia, nu au fost indeplinite conditiile prevazute de art. 42 alin. 5 din H.G 64/2011, in speta fiind incidente prevederile art. 127 alin. 1 pct. d din H.G 64/2011, care statueaza ca  : " anularea se poate cere, in cazul in care nu s-au respectat prevederile legale la intocmirea actului de stare civila".
Fata de considerentele prezentate, reclamanta solicita admiterea actiunii, asa cum a fost formulata, si pe cale de consecinta, solicita a se pronunta o hotarare prin care instanta sa dispuna anularea casatoriei, incheiata la Primaria Municipiului CT, in data de 10.05.2013, sub Nr. 13.
In drept, reclamanta a invocat H.G 64/2011, Cod pr. civila.
S-au anexat alaturat actele care au stat la baza incheierii casatoriei, precum si adresa O.R.I. Cluj Nr. ___../ 14.05.2013.
La data de 28 iunie 2013 paratii RIAAAT si ATR  ( fosta B) au formulat si depus la dosar  intampinare  solicitand instantei sa dispuna respingerea cererii de chemare in judecata formulata de catre reclamanta, prin care s-a solicitat anularea actului de casatorie nr. X din 10.05.2013, ca nefondata, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, avandu-se in vedere  urmatoarele motive: Noul Cod civil, prevede in mod expres la Capitolul IV Nulitatea casatoriei, cazurile de nulitate absoluta ( art. 293- 296 ) si de nulitate relativa a casatoriei ( art. 297- art. 303). Vis- a- vis a dreptul de a invoca motive susceptibile de anulare a casatoriei, paratii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei deoarece in capitolul IV, Sectiunea 1, art.293, din Noul Cod civil, sunt prevazute cazurile de nulitate absoluta a casatoriei, respectiv incalcarea dispozitiilor art. 271, 273, 274, 276 si art. 287 alin. 1 din N.C.civ ( consimtamantul, bigamia, rudenia, lipsa sotilor si martorilor la incheierea casatoriei). Prerogativa exercitarii dreptului la actiune ii revine potrivit art. 296 N.C.Civ oricarei persoane interesate. In capitolul IV Sectiunea 2 art. 297 din Noul Cod Civil unt prevazute cazurile de nulitate relativa a casatoriei, respectiv lipsa incuviintarilor prevazute de lege. Prima teza a acestui articol enumara cazurile in care casatoria s-a incheiat fara incuviintarile sau autorizarea prevazuta la art. 272 alin. 2, 4 si 5 ( casatoria minori peste 16 ani, incuviintarea parintilor, tutorelui, instantei). Art.298, art.299, art. 300 Cod civil prevad de asemenea cazuri de nulitate relativa ( consimtamantul viciat, lipsa discernamantul, casatoria minorului cu tutorele).De remarcat este ca,in enumerarea cazurilor de anulabilitate prevazute de art. 272 alin. 2, 4 si 5 Noul Cod civ, nu se regaseste cazul in care un cetatean strain nu a avut la data incheierii casatoriei o viza valabila de sedere pe teritoriul Romaniei.
Se arata ca in privinta persoanei care poate sa declanseze o actiune in anularea actului  casatoriei, art. 297 alin. 2 Noul Cos civ prevede ca, anulabilitatea poate fi invocata numai de cel a carui incuviintare era necesara. Drept care, Noul Cod Civil instituie calitatea procesuala activa speciala in sarcina parintilor, tutorelui, autoritatii tutelare.
Actiunea formulata de catre reclamanta  se apreciaza ca nu se circumscrie ca si motivatie niciunui caz de anulabilitate absoluta sau relativa. Motivarea actiunii reclamantei se face pe art. 127 alin. 1 lit. d din H.G/2011, adica "nu s-au respectat prevederile legale la intocmirea actului de stare civila ", iar aplicarea art. 126 alin. 1 din acelasi text legal, adica calitatea procesuala activa, apartine oricarei persoane interesate, fac din  motivul sederii nelegale pe teritoriul  Romaniei, o nulitate absoluta, dar care aparent, nu este in mod expres prevazuta de catre Noul Cod civil.
Se invedereaza ca nulitatile absolute care duc la anulabilitatea casatoriei, sunt prevazute in mod expres, iar  valabilitatea vizei de sedere a unui  strain in Romania, nu este o conditie stipulata expres in Codul Civil, ca si conditie de fond a incheierii casatoriei, drept urmare nu este un caz de nulitate absoluta.
Se apreciaza ca in cazul in care, sederea paratului ar deveni legala, ar insemna ca, nelegalitatea sederii sale in Romania ar avea aspectul unei nulitati relative. Din prevederile legale de mai sus, se observa ca, nulitatea relativa poate fi invocata de catre reclamanta, in conditiile in care aceasta nu si-a dat acordul la incheierea casatoriei ca si parinte sau tutore.
Potrivit art. 48 alin. 2 din Constitutia Romaniei, cazurile de nulitate la casatorie trebuie prevazute de lege, de aceea motivul lipsei sederii legale pe teritoriul Romaniei, nu poate fi invocat in prezenta actiune de anulare a actului casatoriei, nefiind prevazut de lege. Acest motiv de anulabilitate prezentat mai sus, nu poate avea un caracter dualist de nulitate absoluta ( din prisma art. 126 H.G. nr.64/2011 a calitatii procesuale) nulitate relativa ( din prisma O.U.G. nr. 194/2002, art. 297 Cod civ) si in acelasi timp sa nu fie prevazut de lege.
Paratii au invocat si exceptia lipsei de interes a reclamantei in promovarea actiunii de anulare a actului casatoriei, avand ca motiv nelegalitatea sederii pe teritoriul Romaniei a paratului Rakan Ibrahim.
In motivarea acestei exceptii arata ca, potrivit art. 42 alin. 5 din H.G nr.64/2011, invocat de catre reclamanta, una dintre conditiile imperative ale H.G nr. 64/2011 era ca, la data depunerii declaratiei de casatorie, cat si la data oficierii casatoriei cetateanul tarii terte ( spatiul U.E) trebuie sa faca dovada aplicarii vizei de intrare, viza trebuind sa fie valabila atat la data depunerii declaratiei de casatoriei, cat si la data oficierii casatoriei. Reclamanta, recunoaste ca, la data incheierii casatoriei ( 10.05.2013) avea aplicata viza de intrare pe teritoriul Romaniei, adica nu a intrat in tara in mod fraudulos. Reclamanta invoca in fapt textul de lege care se refera la viza de intrare, dar din motivele actiunii si expunerea lor reiese faptul ca, doreste anularea casatoriei pentru lipsa vizei de sedere. Nu se invoca vreun altfel de text legal in vigoare in afara de art. 42 alin. 5 din H.G. nr.64/2011 referitor la sederea pe teritoriul Romaniei.
Se apreciaza ca reclamanta face o confuzie grava intre viza de intrare ( acces pe teritoriul Romaniei) si viza de sedere O.U.G. nr. 194/2002 prevede la art. 6 intrarea strainilor in Romania ( viza de intrare ) iar la art. 20 , tipurile de vize. Asa cum rezulta din adresa nesecretanr. 2924398 din 14.05.2013, emisa de  Serviciul Roman pentru Imigrari, la data incheierii casatoriei depasise perioada sederii legale pe teritoriul Romaniei.
Dovada lipsei de interes vis- a - vis de anularea casatoriei este si faptul ca, potrivit art. 134 si art. 136 din O.U.G.194/2002 abilitatea de a sanctiona sederea nelegala pe teritoriul Romaniei, revine functionarilor M.A.I. si nu Primariei CT.
Pe fondul cauzei se prevaleaza paratii de o paralela:  cazul in care se incheie casatoria in interiorul Ambasadei Romaniei din Amman. Accesul in ambasada, teritoriu al Romaniei se face in mod formal, adica viza de intrare este data prin acceptul accesului, nefiind o conditie de incheiere a casatoriei, obtinerea unui drept de sedere in incinta ambasadei.
In finalul intampinarii, se arata faptul ca, a solicitat Serviciului Roman pentru Imigrari acordarea dreptului de sedere pentru cetatenii straini membri de familie ai cetatenilor romani.Cererea sa, este in lucru, pana la solutionarea prezentei cauze. Gratie actiunii reclamante, arata ca, sotiei sale i-a fost eliberata o carte provizorie de identitate pe numele de fata ( B) , aceasta neavand aproximativ o luna si jumatate un document de identitate valabil.
Paratii, solicita astfel, pentru toate aceste motive respingerea actiunii formulate de catre reclamanta si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
In drept, se  invoca Constitutia Romaniei, Noul Cod Civil, OUG nr. 194/2002, H.g nr. 64/2011
In probatiune, paratii se prevaleaza de proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei Primaria CT, invocata de catre instanta din oficiu:
Instanta retine ca prin scriptul de la dos. s-a indicat ca avand calitatea de reclamant in prezentul dosar Primaria CT prin primar.
Cu privire la aceasta, instanta retine ca potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, "primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale".
Astfel fiind, primaria nu este decat o structura functionala, lipsita de personalitate juridica si care, prin urmare, nu poate fi reclamant.
Dimpotriva, Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor  CT, fiind o entitate cu personalitate juridica, asa cum rezulta din dispozitiile art. 4 din OG nr. 84/2001 coroborat cu prevederile Legii nr. 372/2002. 
Astfel fiind, in aprecierea instantei, raportat la dispozitiile HG nr. 64/2011 si ale art. 56 NCPC, poate sa fie Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor  CT, nicidecum Primaria CT.
Fata de toate cele de mai sus, instanta urmeaza a admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei Primaria Campia Turzii, invocata de catre instanta din oficiu, a anula actiunea introductiva de instanta, fara a se mai pronunta asupra celorlalte exceptii invocate a caror solutie este subsidiara celei admisa de instanta si fara a se pronunta asupra fondului cauzei.
Cu privire la cheltuielile de judecata solicitate de catre reclamant, instanta le va acorda doar in parte - taxa de timbru de 50 lei integral, timbrul judiciar de 0,3 lei integral, 300 lei cu titlu de onorariu avocatial obtinut prin reducerea de la 1000 lei intrucat cauza a ramas in pronuntare pe o exceptia neinvocata de reprezentantul reclamantului, iar cauza a avut doar doua termene de judecata. Astfel, instanta va obliga reclamanta la plata unor cheltuieli de judecata totale de 350,30 lei, potrivit art.451, alin.2 si art. 452, 453, alin.1 NCPC.