Desfacere casatorie

Sentinta civila nr. 5011/13.10.2011 – desfacere casatorie


Deliberand asupra cauzei de fata constata urmatoarele:
Prin actiunea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt la data de 30.06.2011, sub nr. 5606/279/2011, reclamantul xx a chemat in judecata pe parata xx si a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna desfacerea casatoriei dintre parti din vina exclusiva a paratei; reluarea de catre parata a numelui anterior casatoriei, acela de xx; incredintarea minorilor xx si xx; stabilirea in sarcina sa a unei contributii de intretinere, in favoarea minorilor, raportat la veniturile pe care le realizeaza, de la data introducerii actiunii si pana la majorat.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 37 alin. 2, art. 38, art. 40 alin. 3, art. 42, art. 86, art. 94 si art. 107 din Codul familiei.
Actiunea a fost legal timbrata, cu taxa de timbru in cuantum de 39 lei, conform art. 7 lit. a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
In sustinerea actiunii, reclamantul a anexat cererii introductive, in copie, urmatoarele inscrisuri: certificatului de casatorie, inregistrat sub nr. 42/20.10.2007 in Registrul starii civile al Primariei comunei Podoleni, jud. Neamt, certificatele de nastere ale minorilor xx, o foaie de observatie medicala si un certificat de garantie a unor ghete ortopedice.
Conform dispozitiilor articolului 42 din Codul familiei (actualmente art. 264 alin. 1 din noul Cod civil), in vederea solutionarii capatului de cerere referitor la incredintarea spre crestere si educare a celor doi minori rezultati din casatorie, instanta a solicitat opinia serviciului specializat de la domiciliile partilor, concretizata in raportul de ancheta sociala anexat la dosar.
La termenul de judecata din data de 13.10.2011, in sedinta publica, partile prezente in fata instantei au declarat ca au ajuns la o intelegere cu privire la capetele de cerere avand ca obiect desfacerea casatoriei, numele partilor, exercitarea autoritatii parintesti asupra minorilor, stabilirea locuintei minorilor, asumarea de catre tata a obligatiei de plata a unei contributii de intretinere in favoarea de intretinere a copiilor, nu si in privinta cuantumului contributiei, solicitand sa se ia act de optiunile lor.
Analizand si coroborand inscrisurile existente la dosar, instanta retine urmatoarele:
In fapt, partile s-au casatorit la data de 20.10.2007, astfel cum rezulta din certificatul de casatorie inregistrat sub nr. 42/20.10.2007 in Registrul starii civile al Primariei comunei Podoleni, jud. Neamt, din aceasta casatorie rezultand minorii xx.
Pe parcursul casniciei relatii matrimoniale s-au deteriorat intervenind o racire accentuata intre soti, fara a mai exista afectiunea si respectul reciproce ce constituie fundamentul unei casatorii, astfel ca nu mai exista posibilitatea reluarii relatiilor de familie, motiv pentru care a fost promovata prezenta actiune.
In drept, potrivit art. 613 ind. 1 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, „in cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului (alin. 1). La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort (alin. 3). La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarare cu privire la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotarare, instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care il va purta fiecare sot dupa desfacerea casatoriei si, cand este cazul, cu privire la incredintarea copiilor minori si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de invoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, in conditiile legii (alin. 4). In cazul in care sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata administrand probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri (alin. 5).
Scopul acestei reglementari, urmarit de legiuitor, este acela de a oferi sotilor o modalitate facultativa de solutionare a conflictului matrimonial pe cale amiabila, in conditii de neutralitate si confidentialitate, finalitatea constand in obtinerea unei solutii reciproc convenabila partilor in conflict, eficienta si durabila.
Fata de cele ce preced, intrucat acordul incheiat intre parti reprezinta o manifestare de vointa a sotilor, liber exprimata, cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de art. 613 ind. 1 si art. 617 alin. 3 Cod procedura civila, instanta apreciaza ca fiind legal si neconditionat acest acord, urmand sa consfinteasca intelegerea partilor, avand ca obiect: desfacerea casatoriei prin acord; revenirea paratei la numele anterior casatoriei, respectiv „Archip” (de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari); exercitarea autoritatii parintesti asupra celor doi minori mamei, stabilirea locuintei copiilor la locuinta mamei si plata de catre tata a contributiei de intretinere in favoarea acestora.
Referitor la exercitarea autoritatii parintesti asupra celor doi minori de catre mama si stabilirea locuintei lor la locuinta acesteia, instanta constata ca intelegerea partilor sub acest aspect respecta principiul prevalentei interesului superior al copilului in orice masura care il vizeaza, avand in vedere: varsta copiilor si afectiunea de care sufera minorul xx, care presupune supraveghere permanenta, in special sub aspect educational si medical, exigenta ce poate fi indeplinita momentan numai de parata, in conditiile in care reclamantul lucreaza intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, faptul ca relatia afectiva intre mama si copii este apropiata, precum si concluziile anchetei sociale, intocmita in cauza, din care rezulta ca mama poate asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea, supravegherea si pregatirea profesionala a copiilor, precum si pentru dezvoltarea lor fizica, mentala, spirituala, morala si sociala echilibrata. Avand in vedere ca partile nu au ajuns la o intelegere in ceea ce priveste cuantumul obligatia de plata a contributiei de intretinere de catre tata, instanta va dispune asupra acestui aspect raportat la dispozitiile legale incidente in materie si la inscrisurile existente la dosar.
Astfel, potrivit articolului 402 alin. 1 din noul Cod civil (care este de imediata aplicare potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil)  instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, iar conform alineatului 2 din acelasi articol dispozitiile titlului V din Codul civil privind obligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator.
Art. 525 si art. 529 alin. 2 din Noul Cod civil reglementeaza obligatia de intretinere a copilului minor de catre parintii sai. Aceasta obligatie este independenta de imprejurarea ca minorul are statutul unui copil din casatorie sau din afara institutiei matrimoniale, fiind conditionata doar de starea de nevoie a creditorului, respectiv a minorului, si de obtinerea unor venituri de catre debitor care sa-i permita acestuia sa-si indeplineasca obligatia legala.
        In ceea ce priveste prima conditie enuntata anterior referitoare la starea de nevoie a creditorului, aceasta conditie este indeplinita in speta avand in vedere ca persoanele in favoarea carora se datoreaza pensie de intretinere au varsta de 4 ani si respectiv 2 ani, astfel ca nu se pot intretine din munca lor, iar art.  525 alin. 1. din Noul Cod civil prevede ca minorul care cere intretinere de la parintii sai se afla in nevoie daca nu se poate intretinere din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.
Referitor la conditia obtinerii de venituri de catre debitor (respectiv tatal minorilor), desi in cauza nu s-a facut dovada cu privire la veniturile nete lunare obtinute din munca de catre acesta sau a altor venituri cu caracter periodic, totusi se poate prezuma ca aceasta obtine venituri cel putin la nivelul venitului minim pe economie care sa ii permita sa se intretina si sa-si indeplineasca obligatiile legale fata de descendentii sai. In acest sens, in art. 527 alin. 1 din Codul civil se prevede ca poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Or, in cauza pendinte, reclamantul nu a facut dovada imposibilitatii obiective de a obtine venituri.
     Avand in vedere ca, in speta, sunt indeplinite cele doua conditii mentionate anterior, iar, in fapt, autoritatea parinteasca asupra minorilor xx, este exercitata exclusiv de catre mama, reclamantul urmeaza sa fie obligat la plata unei contributii de intretinere in favoarea celor doi copii, in cuantum de 16,5 % pentru fiecare, din venitul minim lunar pe economie (in valoare de 670 lei, potrivit art. 2 din H.G. nr. 1193/2010 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata), de la data introducerii actiunii (30.06.2011), cand se prezuma ca a intervenit starea de nevoie a creditorilor obligatiei, conform art. 532 alin. 1 din Noul Cod civil si pana la majoratul copiilor. Valoare contributiei va fi stabilita cu respectarea dispozitiilor art. 529 alin. 2 din Codul civil conform carora cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o treime din castigul sau din munca pentru doi copii.
        In ceea ce priveste modalitatea de stabilire a cuantumului contributiei de intretinere, tinand seama de realitatile economice actuale, se impune ca pensia sa fie fixata prin aplicarea unui procent asupra venitului lunar prezumat al debitorului, aceasta modalitate corespunzand cel mai bine atat acestor realitati, cat si nevoilor minorilor, nereprezentand o dezavantajare a reclamantului deoarece suma ce reprezinta echivalentul acestui procent este la randul ei variabila, in raport de fluctuatiile ce vor surveni in veniturile sale.
Pe de alta parte, avand in vedere ca parata este cea care se ocupa efectiv de cresterea, ingrijirea si educarea celor doi copii rezultati din casatoria partilor, instanta apreciaza ca modalitatea de executare a obligatiei de intretinere a mamei, corespunzatoare situatiei de fapt este in natura, avand in vedere prevederile art. 530 alin. 1 din noul Cod civil in care se stipuleaza ca obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, instanta ca lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.