Anulare titlu de proprietate
(Hotarare nr. 380 din data de 04.07.2017 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt)- fond funciar -
SENTINTA CIVILA NR. 380
I N S T AN T A,
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de …., sub nr…. ( disjunsa din dosarul nr…), precizata succesiv, ultima precizare fiind cea depusa la data de 07.01.2014 –f.98-103 si lamurit obiectul la termenul din data de 22.01.2014, reclamantii AA si BBau solicitat, in contradictoriu cu paratii CC, DDpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, anularea partiala a titlului de proprietate nr.32/2057/2002 emis pe numele FF, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, care initial a fost formulata ca o cerere de interventie in interes propriu in dosarul nr.9763/279/2012 si disjunsa la termenul din data de 13.11.2013 ), asa cum a fost precizata, completata si lamurit obiectul –f.98-103., reclamantii au aratat ca la baza emiterii titlului de proprietate contestat au stat o serie de documente care prezinta neregularitati. Cu privire la acest aspect, au aratat ca instanta a fost sesizata de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt cu anularea declaratiilor de vecinatate ale numitilor, ca fiind false si ca procesul verbal de punere in posesie nr.1974/06.06.1994 este un fals grosolan, respectiv: formularul are antetul Consiliului local al Municipiului Piatra Neamt, care nu are competenta pe raza SS; este precizata in mod abuziv adeverinta de proprietate nr.1986, fara a se preciza data emiterii; are stampila Consiliului Local al Primariei Girov si semnaturi pe formularul unei alte unitati; este trecuta o suprafata mai mare de teren decat cea cu care figura in registru inainte de anul 1966; pe formular nu apar vecinii pentru identificare, asa cum prevede legea. Au invederat ca si extrasul din Hotararea Comisiei Judetene nr. nu are stampila emitentului, astfel incat nu este valabil si are mentiunea la lit.b a motivatiei ca se diminueaza suprafetele de teren, deci s-a micsorat suprafata atribuita lui FF, nu s-a majorat, cum s-a inteles. Cu privire la anularea partiala a titlului de proprietate nr…, au aratat ca se impune anularea partiala a acestuia, cu privire la suprafetele de 1049 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/2 si 536 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/1. In esenta, au mentionat ca terenul in litigiu se suprapune cu terenul care le apartine lor, pe care au construita locuinta si pentru care platesc din 1994 impozitele si taxele aferente la Primaria Girov. Au mai precizat ca terenul litigios, impreuna cu o casa din lemn situata pe acesta, a fost vandut in anul 1965, printr-un act scris de mana, de catre FF, numitului Baciu Mihai, astfel ca vanzatorul nu mai avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren, pe care ulterior l-au cumparat ei, reclamantii. Cu privire la procesul verbal de punere in posesie nr.3562/4.10.1993 pe numele AA a fost emis inaintea procesului verbal nr.22 . Au facut trimitere la faptul ca exista hotarari irevocabile prin care s-a dovedit ca terenul si doua constructii de lemn au fost vandute lui Gin 1966.
In drept, cererea precizata a fost motivata pe dispozitii din NCPC, codul civil, Legea nr.18/1991, Constitutia Romaniei.
Au fost anexate, in fotocopie, inscrisuri.
Paratul Catana Ioan Liviu a formulat intampinare la cererea de interventie initial formulata in dosarul nr.9763/279/2012 –f.14-16, invocand, pe cale de exceptie, autoritatea de lucru judecat. In acest sens, a aratat ca anularea partiala a TP nr.,, a facut obiectul dosarului nr.,,,, in care s-a pronuntat sentinta civila nr.,,,, prin care s-a respins actiunea formulata de reclamanti, iar prin decizia civila nr.,,, irevocabila, Tribunalul Neamt a respins recursul impotriva solutiei. De asemenea, a aratat ca Judecatoria Piatra Neamt a fost investita pentru a doua oara cu anularea aceluiasi titlu de proprietate, in dosarul nr.,,, actiunea fiind respinsa ca inadmisibila, ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii de lucru judecat. A mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invederand ca pentru a avea calitate procesuala intr-o cauza se impune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat in raportul juridic dedus judecatii. Or, in speta, reclamantii nu si-au dovedit dreptul subiectiv, pretins a fi incalcat, pentru a-si legitima calitatea procesuala, nedovedind faptul ca ar fi dobandit, in mod legal, terenul a carui radiere se solicita din titlul de proprietate nr. ,,,, ei nedetinand acte de proprietate legale, autentice, pentru acest teren, iar chitantele sub semnatura privata invocate de acestia sunt acte sanctionate de lege cu nulitatea absoluta. A mai invocat si exceptia lipsei de interes, motivat de faptul ca atata timp cat reclamantii nu detin un act legal de proprietate care sa poata fi opus titlului lui de proprietate, nu au nici un interes legitim in anularea acestui din urma act. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii, avand in vedere ca motivele invocate pentru anularea partiala a titlului de proprietate contestat nu se incadreaza in prevederile Legii nr.18/1991.
A anexat, in fotocopie, inscrisuri.
Parata EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat intampinare (f.93-95 ds.) prin care a aratat ca singura in masura sa raspunda asupra modului in care a stabilit amplasamentul suprafetelor atribuite in proprietate lui FF este DDsi ca aceasta din urma, prin adresa nr.,,, i-a comunicat ca este de acord cu actiunea, fara a-si motiva punctul de vedere.
Parata DDa depus pentru termenul din ,,, precizari, prin care a invederat cal asa cauza la aprecierea instantei –f.154.
La termenul din data de … paratul …, prin aparator, a aratat ca intelege sa sustina, raportat la exceptiile invocate in intampinare, doar exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia lipsei de interes.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri, ca fiind utila, pertinenta si concludenta in solutionarea cauzei.
Pentru o justa solutionare a cauzei instanta a dispus atasarea dosarelor nr…. si nr….
Pronuntarea a fost amanata pentru data de …, la solicitarea partilor, pentru a se depune concluzii scrise. Atat reclamantii, cat si paratul … au depus concluzii scrise.
Prin sentinta civila nr…. instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat, invocata de parat prin intampinare si a respins actiunea, ca existand autoritate de lucru judecat.
Prin decizia civila nr.51/RC din …. Tribunalul Neamt a admis recursul declarat in cauza de reclamanti, a casat sentinta civila nr.937/19.03.2014 si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante. In motivare, instanta de control a aratat ca solutionarea cauzei pe exceptia autoritatii de lucru judecat, fara o pronuntare asupra elementelor de noutate descoperite reprezinta o greseala de judecata. Totodata, instanta de control a stabilit ca, in rejudecare, prima instanta trebuie sa examineze in ce masura declaratiile declarate deja false si deci anulate, ori celelalte neregularitati, legate de faptul ca semnatura de la rubrica ,,secretar” nu a apartinut secretarului comunei, ori in ce masura aceste aspecte aveau/au o importanta definitorie in procedura emiterii titlului de proprietate a carui anulare partiala s-a solicitat. A continuat aratand ca este esential de analizat acest aspect, in conditiile in care declaratiile au fost prezentate ca fiind unele de vecinatate, pentru pozitionarea exacta a terenului in litigiu, reclamat ca facand parte in realitate dintr-un singur trup, in conditiile in care examinarea generala a mentiunilor din alte hotarari pronuntate in legatura cu acelasi teren, vorbesc de categorii diferite de folosinta a acestuia, respectiv ,,curti constructii” sau ,,arabil”. A concluzionat aratand ca si acest aspect trebuie lamurit in mod corespunzator cu atat mai mult ca suprafata de 1432 mp teren despre care s-a facut vorbire in motivarea sentintei civile nr.937 din 19.03.2014, de catre Judecatoria Piatra Neamt, indicata drept suprafata inscrisa in testamentul nr.117/72/08.02.1955, in favoarea numitei Catana Maria autoarea intimatului parat CC, care pare a fi aceeasi cu suprafata inscrisa si in titlul de proprietate a carui anulare partiala s-a solicitat, nu are aceeasi intindere cu suprafata evocata de recurentii reclamanti, anume 1049 mp + 536 mp, existand o diferenta semnificativa si sub aspectul intinderii.
In rejudecare dosarul a fost inregistrat la data de ., sub nr…...
La termenul din data de 08.07.2015 instanta a lamurit limitele investirii si a respins ca neintemeiata exceptia lipsei de interes, invocata de parat prin intampinare. Totodata, fata de dispozitiile instantei de casare, a pus in discutie necesitatea atasarii spre consultare a DUP nr…… si a dosarului nr…., precum si necesitatea suplimentarii probatoriului cu efectuarea unei expertize tehnice in specialitatea topografie.
Pentru termenul din data de .. parata EEa depus intampinare. In preambul, cu privire la situatia de fapt, a facut trimitere la expunerea motivelor de fapt si de drept ale sentintei civile nr…. pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr…, precum si la cele retinute prin sentinta civila nr…. pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr.1908/2004. A continuat aratand ca reclamantii AA si Mihaila Virginia - detentori precari - invoca in dovedirea dreptului lor asupra imobilelor litigioase inscrisurile sub semnatura privata intocmite olograf, intitulate: 1) „Chitanta contract‘, incheiat la 16.04.1994, potrivit caruia ei au platit in avans suma de 1.000.000 lei numitilor AAsi BB, „reprezentand contravaloarea locuintei numitului PD ce i-a apartinut lui BB, mama acestuia, constructiilor si terenului aferent si a gradinii aferente”) 2) „Chitanta-contract de vanzare cumparare”, incheiat la 26.06.1998, incheiat intre ei si Popa Cecilia, „impreuna cu tutorele copilului Ana Maria si a lui Diana Nicoleta”, in care se arata ca vanzatoarele au primit plata integrala a sumei convenite pentru vanzarea imobilelor. Referitor la cauza de fata:
1. Cu privire la primul capat de cerere (anularea titlului de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002) a aratat ca toate inscrisurile primare care au stat la baza intocmirii acestuia (roluri agricole, cereri de reconstituire etc.) se afla la Comisia comunala Girov. In acest sens, ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, FF a fost inscris de Comisia comunala Girov in tabelul-anexa nr. 2a (cuprinzand, potrivit art. 15 alin. ultim din „Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor", aprobat prin Hotararea Guvernului nr. membrii cooperatori in viata, care au adus in cooperativa terenuri mai mari de 0,5 ha), la pozitia nr. 44 sat Danesti, cu propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de suprafata de 5000 m.p. - fara indicarea concreta a amplasamentului acestei suprafete, toate inscrisurile primare ce au stat la baza acestei operatiuni (cerere de stabilire a dreptului de proprietate, acte de proprietate etc.) fiind cantonate la Comisia comunala Girov. Ulterior, prin Hotararea nr. 41 din Comisia comunala Girov a propus majorarea la 3,9790 h, propunerea Comisiei comunale Girov fiind insotita de declaratiile numitilor C, Dsi EE privind recunoasterea suprafetei de 4390 m.p. teren intravilan a numitului FF, iar propunerea fiind validata de EEprin Hotararea nr. 2351 din 25.11.2002. A mentionat ca aceste operatiuni s-au efectuat fara indicarea concreta a amplasamentului suprafetelor de teren pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului FF, iar pe baza acestor inscrisuri, Comisia comunala Girov a intocmit procesul verbal de punere in posesie, in care a mentionat in mod expres ca a luat act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini; ca urmare, a fost emis titlul de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002. Ulterior, insa, prin sentinta civila nr. 428 din 12.02.2014, ramasa definitiva, pronuntata in dosarul nr., Judecatoria Piatra Neamt a admis actiunea promovata de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt si a anulat ca fiind falsificate declaratiile numitilor C, Dsi EE. A invederat ca la solicitarea sa, Comisia comunala Girov, prin adresa nr. 8814 din 07.11.2014, i-a inaintat inscrisurile pe baza carora a fost emis titlul de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002, respectiv:1) cererea din 28.02.1991 (fara numar de inregistrare la Primaria comunei Girov), formulata de FF pentru suprafata totala de 3,39 ha; 2) cererea nr. 291 din 28.02.1991, prin care FF arata ca in 1958 a cumparat pamant in Danesti „unde a facut casa" si „lot in folosinta in suprafata de 42 de prajini"; 3) cererea din 22-25.02.1991 (fara numar de inregistrare la Primaria comunei Girov), prin care.. in calitate de mostenitoare a defunctului G, solicita „act de proprietate" pentru suprafata de 2,51 ha pe raza satului Danesti; 4) rolul agricol din 1956-1958 al sotilor si V, in care figureaza 2,56 ha in 1956 si 2,99 ha (cu modificari) in 1958; la Cap. III.B, „Identificarea pe parcele a terenurilor gospodariei‘, la punctul denumit: „acasa‘, figureaza 900 m.p. teren arabil si 500 m.p. teren curti; de asemenea, in rol este aplicata mentiunea referitoare la o casa de locuit; 5) rolul agricol din 1959-1963 al sotilor FF si Catana Maria, in care figureaza suprafata totala de 2,99 ha la 01.01.1959 (1,99 ha in comuna de resedinta si 1 ha in alte comune), 3,44 ha la 01.07.1959, la 01.07.1960 si la 01.07.1961; la Cap. II, „Identificarea pe parcele a terenurilor gospodariei‘ figureaza in vatra satului: 700 m.p. teren arabil (la pct. 3), 2000 m.p. (cu modificari) teren arabil (la pct. 8) si 500 m.p. teren curti-cladiri (la pct. 5); la Cap. V, „Constructii‘ figureaza o casa de lemn, construita in 1948 si un grajd de lemn, construit in 1958; 6) tabelul de parcelare din intravilanul satului Danesti, in care, la pozitia nr. 101, figureaza FF cu suprafata de 2805 m.p., din care: 1122 m.p. teren curti, constructii si 1683 m.p. teren arabil; 7)
extras de plan cadastral; 8) plan parcelar al intravilanului satului Danesti, in care figureaza FF la pozitia nr. 11, cu suprafata totala de 1585 m.p., din cefre: 536 m.p. teren curti, constructii si 1049 m.p. teren arabil; 9)extras de plan cadastral. A precizat ca la emiterea titlului de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002 EEnu a avut cunostinta de existenta vreunui litigiu privind suprafetele inscrise in acesta, titlul fiind intocmit cu respectarea stricta a vecinatatilor si datelor topografice inscrise de Comisia comunala Girov in procesul verbal de punere in posesie. A facut trimitere la dispozitiile legale aflate in vigoare la data emiterii titlului de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002 - art. 33 si art. 34 din Hotararea Guvernului nr. 1172/2001, subliniind ca verificarea aspectelor invocate de reclamanti excede cadrului legal al competentelor ce-i revin Comisiei judetene Neamt, fiind de competenta exclusiva a Comisiei comunale Girov, iar in cazul in care se confirma sustinerea reclamantilor privind inscrierea in titlul de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002 si a terenului aferent constructiei vandute (de vanzatorul Gcumparatoarei Popa Maria) prin Contractul autentificat la fostul Notariat de Stat judetean Neamt sub nr. 5476 din 29.08.1987 - prilej cu care terenul aferent constructiei a trecut in proprietatea statului in temeiul prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului localitatilor - responsabilitatea pentru acest fapt ii revine in exclusivitate Comisiei comunale Girov, care avea posibilitatea de a efectua puneri in posesie in favoarea persoanelor indreptatite numai cu terenuri aflate la dispozitia sa, nu si cu cele din domeniul privat la comunei Girov. A continuat facand trimitere la dispozitiile art. 36 alin. 1, 3-6 din Legea nr. 18/1991, republicata reiterand ca responsabilitatea pentru aceasta situatie ii revine in intregime Comisiei comunale Giroiv, neputandu-se retine nici o culpa in sarcina Comisiei judetene Neamt.
2. Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere (obligarea la emiterea titlului de proprietate in favoarea reclamantilor Mihaila) a aratat ca in conformitate cu prevederile art. 11 alin. 3, coroborate cu cele ale art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicata, „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere" care se depune la primaria localitatii unde este situat terenul. Prin urmare, reclamantii AA si BBtrebuia sa urmeze procedura prevazuta de aceste dispozitii legale si sa depuna cerere la Primaria comunei Girov pentru constituirea dreptului de proprietate asupra terenului la care se considerau indreptatiti. Primaria comunei Girov urma sa inainteze Institutiei Prefectului - judetul Neamt propunerea de solutionare a cererii lor, propunere ce ar fi fost solutionata prin ordin emis de Prefectul judetului Neamt. Daca se considerau nemultumiti de solutia adoptata prin ordin, reclamantii aveau posibilitatea de a formula plangere la Judecatoria Piatra Neamt, in termen de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea acestuia, asa cum s-a stabilit prin art. 54 din Legea nr. 18/1991, republicata. Numai dupa indeplinirea acestei proceduri, in functie de solutia data cererii lor, Comisia comunala Girov ar fi fost in masura sa intocmeasca si sa inainteze Comisiei judetene Neamt documentatia premergatoare emiterii titlului de proprietate in favoarea reclamantilor. Potrivit art. 36 din „Regulamentul [...]‘ aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, comisia judeteana este in masura sa emita titluri de proprietate numai pe baza documentatiei inaintate de comisiile comunale, orasenesti si municipale. In acest sens, a invederat ca in expunerea motivelor de fapt si de drept ale sentintei civile nr. 5912 din 07.12.2010, pronuntata in dosarul nr. .., Judecatoria Piatra Neamt a retinut ca reclamantii nu au depus cerere de atribuire in proprietate a terenului litigios. A mentionat ca prin adresa nr. 7436 din 30.07.2015, i-a solicitat Comisiei comunale Girov sa-i comunice (cu transmiterea de inscrisuri doveditoare - schite, planuri etc.) daca reclamantii au urmat aceasta procedura si daca exista suprapuneri intre suprafetele de teren mentionate in Contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 5476/1987 si sub nr. 19121/1993 si in titlul de proprietate nr. 32/20157 din 2002, relatii si inscrisuri solicitate si de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt.
A concluzionat invederand ca nu poate fi retinuta nici o culpa in sarcina sa si a solicitat respingerea unui eventual capat de cerere avand ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
A anexat, in fotocopie, inscrisuri –f.35-58 vol I ds rejud.
Pentru termenul din data de 07.10.2015 reclamantii au depus doua expertize in specialitatea constructii, intocmite in doua litigii anterioare dintre parti –f.69-76 vol I ds rejud.
Pentru acelasi termen DDa depus precizari, aratand ca in TP nr.32/20257/2002 a fost inclusa si suprafata de 536 mp, pe care era situata casa pe care Baciu a instrainat-o, motiv pentru care propune atribuirea acestui teren ultimului cumparator, respectiv sotilor Mihaila si modificarea titlului de proprietate in sensul diminuarii terenului atribuit –f.77
A anexat, in fotocopie, inscrisuri –f. 78-84
La termenul din data de 18.11.2015 paratul, prin avocat, a depus la dosar sentinta civila nr.1906/23.05.2014 pronuntata in dosarul nr.8690/279/2012, invocand exceptia lipsei de interes.
La termenul din data de 16.12.2015, fata de imprejurarea ca in cauza a intervenit decesul reclamantei Mihaila Verona, instanta a luat act de modificarea cadrului procesual, dispunand introducerea in cauza a mostenitorilor Xcare, pentru termenul din data de 27.01.2016, la solicitarea instantei, au aratat ca isi insusesc actiunea promovata de catre defuncta mama.
La termenul din data de 27.01.2016, considerand necesara administrarea probatoriului, instanta a unit exceptia lipsei de interes, invocata la termenul din data de 16.12.2015, cu fondul cauzei.
In cauza s-a dispus, din oficiu, suplimentarea probatoriului cu efectuarea unei expertize in specialitatea topografie si cu audierea de martori.
Pentru termenul din data de 20.04.2016 a fost depus raportul de expertiza topografica intocmit de expert C –f. 153-155 vol II, cu privire la care s-a admis exceptia nulitatii, prin incheierea de la termenul din data de 01.06.2016. Ca urmare, pentru termenul din data de 21.09.2016 a fost depus raportul de expertiza refacut –f.173-175 vol II, iar prin incheierea de la termenul din data de 02.11.2017 a fost respinsa exceptia nulitatii, invocata de parat, fiind totodata obiectiunile formulate de acesta calificate, in parte, ca si aparari de fond, iar in parte ca nefondate.
La termenul din data de 25.01.2017 au fost audiati martorii V, depozitiile acestora fiind consemnate in procesele verbale atasate la dosar.
Pronuntarea a fost amanata pentru data de 01.02.2017, pentru a da posibilitatea partilor de a depune concluzii scrise. Ambele parti, prin avocat, au depus concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta consta urmatoarele:
In considerarea dispozitiilor art. 137 alin 1 Cod procedura civila, potrivit carora instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura precum si a celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii, instanta va analiza cu prioritate exceptia lipsei de interes, invocata de parat la termenul din data de 18.11.2015.
Sub rezerva indeplinirii anumitor conditii (respectiv legitimitate, personalitate, existenta si actualitate), interesul este o cerinta necesara si obligatorie pentru existenta dreptului la actiune, conferind calitatea de parte.
Interesul presupunand folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare, exigenta impusa reclamantei de a justifica un interes material sau moral la momentul promovarii prezentei cererii este una obligatorie, instanta investita cu solutionarea acesteia neputandu-se pronunta asupra fondului unei cereri cata vreme nu se justifica un scop in promovarea ei. Pentru a justifica sesizarea instantei, interesul trebuie sa fie: legitim, personal si direct, nascut si actual.
Chiar daca paratul a motivat distinct aceasta exceptie de cea ridicata initial, respective facand trimitere la sentinta civila nr.1906/23.05.2014 pronuntata in dosarul nr.8690/279/2012, instanta apreciaza ca analiza acestei exceptii trebuie circumscrisa obiectului actiunii. In acest sens, in drept, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. III al. 2 din Legea nr. 169/1997, „nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justifica un interes legitim.”
Retinand cele anterior expuse, urmand acelasi rationament avut in vedere la termenul din data de 08.07.2015, instanta va respinge exceptia invocata, ca neintemeiata.
Pe fondul cauzei
Instanta retine ca reclamantii au solicitat anularea partiala a titlului de proprietate nr…. cu privire la suprafetele de 1049 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/2 si 536 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/1.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza intocmit in cauza, suprafata de 1432 mp inscrisa in testamentul nr….. ( intocmit de numitul Teodorescu Gh. Nicolaie, prin care acesta isi instituie sotia, Catana Maria, ca legatara cu titlu particular cu privire la trei imobile, reprezentate de doua terenuri agricole situate in tarina satului Danesti, comuna Girov si o casa compusa din doua camere si o sala, situata pe terenul ce i apartine legatarei, in suprafata de 1.432 mp ) se suprapune in intregime peste suprafetele de 1049 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/2 si 536 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/1, inscrise in TP nr…., suprapunandu-se in totalitate si peste terenul care a facut obiectul conventiei civile incheiate in anul 1994 de reclamanti ( in care s-a consemnat ca reclamantii au platit in avans suma de 1.000.000 lei numitilor AAsi BB, „reprezentand contravaloarea locuintei numitului AAce i-a apartinut lui BB, mama acestuia, constructiilor si terenului aferent si a gradinii aferente”).
In drept, instanta retine ca autoritatea de lucru judecat cunoaste, conform reglementarii incidente in cauza, doua manifestari procesuale – respectiv, aceea de exceptie procesuala (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ.) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.). Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune intr-adevar, tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ. (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect important al hotararii se manifesta pozitiv, respectiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararii judecatoresti, ceea ce legitimeaza autoritatea de lucru judecat nefiind atat caracterul definitiv al hotararii, ci adevarul care trebuie sa stea la baza ei, adevarul constituind temeiul, ratiunea si fundamentul social si moral al acestui efect al hotararii judecatoresti.
Prezumtia nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare si care nu pot fi ignorate. Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., in relatia dintre parti, prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdictional intr-un prim litigiu va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, intr-un proces ulterior, care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja solutionat. "
Din acest punct de vedere, se constata ca, intr-o prima judecata prin sentinta civila nr.5912/07.12.2010, pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr... a fost respinsa actiunea formulata de reclamantii AA, BBin contradictoriu cu paratii CC avand ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate –f.26-28 ds fond; obiectul cauzei a fost reprezentat de solicitarea reclamantilor de anularea partiala a titlului de proprietate nr. 32/2057/2002, in privinta parcelei nr. 11/1, tarlaua 2, in suprafata de 536 m.p. , respectiv a suprafetei de teren trecuta la pozitia “arabil” tarlaua 2 parcela 11/2, in suprafata de 1049 m.p ( aceasta solicitare fiind facuta prin completarea cererii ). Instanta mai retine ca prin decizia civila nr.130/RC/06.02.2012, irevocabila, Tribunalul Neamt a respins recursul impotriva sentintei civile nr.5912/07.12.2010 –f.29-33.
Raportat la obiectul dosarului si la motivele invocate de reclamanti, in drept sunt incidente dispozitiile art. III pct.1 lit a din Legea nr. 169/1997, potrivit carora sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Astfel, instanta retine ca prin sentinta civila nr.5912/07.12.2010, pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr... a fost respinsa actiunea formulata de reclamanti constatandu-se ca in anul 1991, odata cu aparitia Legii nr. 18/1991, Catana Maria, indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului mostenit de la defunctul sau sot, Teodorescu, a fost singura care a formulat cerere in acest sens, motiv pentru care s-a emis titlul de proprietate criticat, ca dupa aparitia Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, reclamantii nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate desi, potrivit dispozitiilor art. I pct. 37 din actul normativ respectiv, li s-a dat posibilitatea fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate. S-a concluzionat ca in aceste conditii, nu a fost parcursa procedura speciala si obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate reglementata de H.G. nr. 890/2005 care se finalizeaza cu o hotarare de validare sau invalidare a cererii formulata de fostii proprietari sau de mostenitorii acestora, emisa de EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, impotriva careia se poate formula plangere conform art. 53 din Legea nr. 18/1991, ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se realizeaza din oficiu, ci doar la cererea persoanelor indreptatite, iar in conditiile in care reclamantii nu au inteles sa faca o astfel de cerere, acestia nu sunt indreptatiti a solicita modificarea titlului de proprietate legal emis mostenitorului care si-a valorificat dreptul conferit de lege.
In ceea ce priveste analiza legalitatii si temeiniciei sentintei mentionate, instanta constata ca Tribunalul Neamt, in ceea ce priveste actul de proprietate invocat de reclamanti, a retinut urmatoarele :
Desi s au facut numeroase referiri si trimiteri la testamentul autentic nr. 117/72/8.02.1955, intocmit de primul sot al lui M, numitul M, in respectivul testament, acesta isi instituie sotia legatara cu titlu particular cu privire la trei imobile, reprezentate de doua terenuri agricole situate in tarina M, comuna Girov, si o casa compusa din doua camere si o sala, situata pe terenul ce i apartine legatarei, in suprafata de 1.432 mp. si ca terenul in discutie nu a apartinut familiei T cum pretind reclamantii, ci mamei intimatului (probabil, primit de zestre la casatoria cu T), in al carei patrimoniu bunul a revenit dupa 1991, ea obtinand – la cerere – reconstituirea dreptului de proprietate, validarea in anexa Danesti 2a/44, adeverinta provizorie nr. T, procesul verbal de punere in posesie nr. T si sentinta civila nr. 214 AC din 8T a Tribunalului Neamt, definitiva, irevocabila si investita cu formula executorie la data de 4.02.1998 (prin care Comisia comunala Girov de fond funciar a fost obligata sa emita in favoarea lui T fisa prealabila de proprietate pentru suprafata de 1.665 mp teren intravilan T potrivit adeverintei provizorii si procesului verbal de punere in posesie din 1994).
In ceea ce ii priveste pe sotii T, dincolo de faptul ca, in niciun caz, inscrisul in care este consemnata instrainarea unui imobil nu are cum si de ce sa ramana la vanzator, singurul interesat sa il detina fiind cumparatorul, s-a retinut ca este evident ca, la un moment dat, in perioada de inceput a colectivizarii agriculturii, casa mostenita de M de la primul sau sot a ajuns in posesia numitului M, care a fost casatorit cu numita M, impreuna cu care a edificat o casa din caramida, o magazie, un grajd si gard imprejmuitor la terenul aferent in suprafata de 10 prajini primit de la C.A.P. Dupa divortul celor doi, conform tranzactiei incheiate, prin sentinta civila nr. 1314 din 14.03.1984 a Judecatoriei Piatra Neamt, toate imobilele au fost atribuite lui M, a carui fosta sotie a primit echivalentul banesc al bunurilor cuvenite.
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean Neamt sub nr.5476/29.08.1987, Ga vandut numitei M (cu care, ulterior, s a si casatorit), o casa din chirpici, acoperita cu tabla, situata in perimetrul construibil al satului Danesti, iar terenul aferent, in suprafata de 250 mp, invecinat cu C la est, M la vest, drumul satului la sud si lotul de folosinta la vest a trecut in proprietatea statului, urmand a fi atribuit cumparatoarei pe durata existentei constructiei, conform legislatiei din acel moment (art. 30 din Legea nr. 58/1974). Desi din vecinatatile imobilului se constata ca terenul pe care se afla casa instrainata facea parte din cel indicat de M in testamentul sau ca fiind proprietatea sotiei sale, Maria (casatorita, ulterior decesului testatorului, cu M), la intocmirea actului de instrainare, vanzatorul a declarat in mod mincinos ca a dobandit terenul prin mostenire de la parintii sai. Intrucat in ceea ce priveste casa, acelasi Gdeclara la notariat ca a fost construita de el in perioada in care nu era casatorit, reiese ca nu poate fi vorba despre casa mentionata in hotararea de partaj bunuri comune, cum la fel de nesincer sustin recurentii reclamanti.
Dupa ce, la, a decedat Baciu Mihai, la randul sau, BB, sotia sa supravietuitoare si cumparatoarea din actul incheiat in 1987, a vandut casa din chirpici, impreuna cu unele anexe gospodaresti neindicate in contractul anterior si cu teren in suprafata de 250 mp, fiului sau, Popa Dumitru, casatorit cu numita Popa Cecilia, incheindu se in acest sens contractul de vanzare cumparare autentic nr.. Astfel cum reiese din simpla citire a contractului, vanzatoarea nu a justificat niciun drept asupra terenului indicat, ceea ce, la nivelul anului 1993 nu se mai putea face decat cu acte emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 (cel putin adeverinta provizorie si proces verbal de punere in posesie, daca nu exista titlu de proprietate) si nici pana in 1993, nici dupa aceea, in afara de FF si Maria, niciuna dintre celelalte persoane mentionate nu a urmat procedura speciala de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul in litigiu.
Ca atare, fata de prevederile imperative ale art. 67 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, in redactarea pe care o avea dupa republicarea din 5 ianuarie 1998, prevederi potrivit carora„Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica“, prin inscrisul sub semnatura privata denumit „Chitanta – contract de vanzare cumparare“, incheiat intre Popa Cecilia si fiicele sale minore, pe de o parte, si reclamanti, pe de alta parte, nu a putut opera transferul asupra vreunei suprafete de teren, un astfel de inscris putand avea ca obiect, cel mult, imobile constructii.
S-a concluzionat in sensul ca desi in cuprinsul actului este mentionat de mai multe ori cuvantul „teren“, nu este facuta nicio precizare cu privire la suprafata acestuia, si, oricum, nu numai ca promitenta vanzatoare nu justifica, ea insasi, vreun drept asupra terenului, dar mai mult, inscrisul este lovit de nulitate absoluta in ceea ce priveste terenul ocupat de constructiile transmise familiei Mihaila, teren cu privire la care, incepand din acel moment, in mod cu totul nejustificat, abuziv si cu totala rea credinta, reclamantii se erijeaza in proprietari, fara a avea catusi de putin aceasta calitate.
Trimitere la sentinta mentionata a fost facuta de instanta si in judecata in prima instanta, in care s-a apreciat ca in cauza ar opera chiar autoritatea de lucru judecat, insa s-a considerat de catre instanta de control ca s-a omis a se analiza elementul de noutate, respectiv ca parte din documentatia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat ( cele trei declaratii ) a fost declarata ca fiind falsa.
Sub aspectul lamuririi identitatii dintre terenul inscris in testamentul nr.117/72/1955 si cel cu privire la care s-a solicitat anularea titlului de proprietate, instanta apreciaza ca expertul a stabilit ca exista suprapunere intre terenuri, asa cum s-a aratat deja.
Sub aspectul examinarii in ce masura declaratiile declarate deja false si deci anulate, ori celelalte neregularitati, legate de faptul ca semnatura de la rubrica ,,secretar” nu a apartinut secretarului comunei, ori in ce masura aceste aspecte aveau/au o importanta definitorie in procedura emiterii titlului de proprietate a carui anulare partiala s-a solicitat, instanta apreciaza ca, intr-adevar, acestea sunt elemente de noutate, dar nu au relevanta, relativ la obiectul actiunii, prin raportare la cele statuate prin sentinta civila nr.5912/07.12.2010, pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr.... In acest sens, retinand ca, intr-adevar declaratiile care au fost prezentate ca fiind unele de vecinatate ( si care au fost anulate ca fiind falsificate ), nu au fost supuse analizei in dosarul mentionat, relevant si determinant apreciaza prezenta instanta ca fiind faptul ca instanta de fond care a pronuntat sentinta civila nr.5912/07.12.2010 nu a analizat numai legalitatea titlului de proprietate al paratului ci si „indreptatirea reclamantilor” la terenul ce se solicita a fi radiat, transand in mod definitiv problema „indreptatirii” paratilor, concluzionand prin a arata ca „in mod cu totul nejustificat, abuziv si cu totala rea credinta, reclamantii se erijeaza in proprietari, fara a avea catusi de putin aceasta calitate”, dupa ce a o facut o analiza minutioasa a actului de proprietate invocat de acestia. Din aceasta perspectiva, actiunea reclamantilor ar aparea chiar fiind lipsita de interes, in conditiile in care reclamantii nu au recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu ( nu numai in sentinta civila nr. analizandu-se indreptatirea acestora, ci si in sentinta civila nr. pronuntata in dosarul nr.– 107-112 vol I rejud, cand s-a respins in mod irevocabil ( prin anularea recursului ca netimbrat ) cererea reclamantilor atat de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de act autentic, cat si cea de constatare a dreptului de proprietate prin uzucapiune, ambele vizand suprafata de teren in litigiu ). Ca urmare, chiar daca s-ar considera ca cele trei declaratii anulate ca fiind falsificate sau celelalte neregularitati, la care au facut trimitere reclamantii, au avut au avut o importanta definitorie in emiterea titlului de proprietate contestat, acestia nu ar avea nici un folos practic in urma radierii suprafetei in litigiu, neputandu-li-se emite un titlu in favoarea lor atata timp cat nu au, la randu-le, un drept asupra terenului.
Pentru toate considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca solicitarea reclamantilor nu face decat sa repuna in discutie fondul unei probleme careia i-a fost data o dezlegare in mod irevocabil.
In acelasi sens, instanta apreciaza ca in prezentul dosar trebuie data eficienta si jurisprudentei CEDO, de a nu se repune in discutie fondul problemei solutionate printr-o hotarare judecatoreasca
In acest sens, instanta retine ca potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei, legislatia nationala trebuie interpretata in concordanta cu tratatele privind drepturile omului la care Romania este parte, iar, in situatia existentei unor neconcordante, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a statuat si in cauza SC Pilot Service C. Romaniei din iunie 2008 ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitiv, invederand ca articolul 6 § 1 din Conventie nu face nici o distinctie intre hotararile prin care se admite actiunea si cele prin care se respinge actiunea si ca indiferent de rezultat, hotararea trebuie sa fie respectata si aplicata si a reamintit ca in cauza Zazanis si altii c. Greciei a statuat ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitivul acesteia, iar autoritatile nu pot impiedica si cu atat mai mult nu pot repune in discutie fondul problemei solutionate prin hotararea judecatoreasca.
De asemenea, in cauza Amuraritei c. Romaniei din septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Conventiei, principiu enuntat in preambulul Conventiei.
Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi contestate (Brumarescu c. Romaniei, § 61).
Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depuna diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzica redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeasi problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si altii c. Albaniei § 66).
In cauza Amuraritei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca instantele ar fi trebuit sa tina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare, cu privire la situatia terenului din locul numit „B”. Repunerea in discutie a situatiei solutionate prin hotarari judecatoresti definitive, nu poate fi justificata prin prisma art. 6 § 1din Conventie (a se vedea mutatis mutandis, Riabykh c. Rusiei, § 52). Instantele sesizate cu actiunea in revendicare, ar fi trebuit sa tina cont de probele pe care partile le-au administrat in procedurile anterioare de partaj, nulitate act, in care s-a solutionat definitiv problema suprafetei de teren si nu ar fi trebuit sa mai repuna in discutie constatarile jurisdictiilor anterioare.
In concluzie, Curtea, retinand in esenta ca instantele nu au respectat dreptul partii la un proces echitabil, a constatat incalcarea art. 6 § 1 din Conventie in acea cauza.
Pentru toate aceste motive, instanta apreciaza ca a fost deja data o dezlegare situatiei juridice privitoare la terenul in litigiu, care a intrat in puterea de lucru judecat, sub aspectul pozitiv al acestei prezumtii si ca astfel nu se mai poate pune in rediscutie fondul solicitarilor reclamantilor, urmand a respinge ca neintemeiata actiunea formulata.
Avand in vedere dezlegarea data cererii, in baza art.274 cod proc civ, va respinge ca neintemeiata cererea reclamantilor de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata si in baza acelorasi dispozitii legale va obliga reclamantii sa achite paratului CC suma de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, in prima instanta, recurs si rejudecare, potrivit chitantelor de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge exceptia lipsei de interes, invocata de paratul CC, ca neintemeiata.
Respinge actiunea avand ca obiect anulare partiala titlu de proprietate, formulata de reclamantii AA si, DDpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor cu sediul in Girov, jud. Neamt, si EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, cu sediul in Piatra Neamt, jud. Neamt, ca neintemeiata.
Respinge ca neintemeiata cererea reclamantilor de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Obliga reclamantii sa achite paratului CC suma de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, ….
SENTINTA CIVILA NR. 380
I N S T AN T A,
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de …., sub nr…. ( disjunsa din dosarul nr…), precizata succesiv, ultima precizare fiind cea depusa la data de 07.01.2014 –f.98-103 si lamurit obiectul la termenul din data de 22.01.2014, reclamantii AA si BBau solicitat, in contradictoriu cu paratii CC, DDpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, anularea partiala a titlului de proprietate nr.32/2057/2002 emis pe numele FF, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, care initial a fost formulata ca o cerere de interventie in interes propriu in dosarul nr.9763/279/2012 si disjunsa la termenul din data de 13.11.2013 ), asa cum a fost precizata, completata si lamurit obiectul –f.98-103., reclamantii au aratat ca la baza emiterii titlului de proprietate contestat au stat o serie de documente care prezinta neregularitati. Cu privire la acest aspect, au aratat ca instanta a fost sesizata de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt cu anularea declaratiilor de vecinatate ale numitilor, ca fiind false si ca procesul verbal de punere in posesie nr.1974/06.06.1994 este un fals grosolan, respectiv: formularul are antetul Consiliului local al Municipiului Piatra Neamt, care nu are competenta pe raza SS; este precizata in mod abuziv adeverinta de proprietate nr.1986, fara a se preciza data emiterii; are stampila Consiliului Local al Primariei Girov si semnaturi pe formularul unei alte unitati; este trecuta o suprafata mai mare de teren decat cea cu care figura in registru inainte de anul 1966; pe formular nu apar vecinii pentru identificare, asa cum prevede legea. Au invederat ca si extrasul din Hotararea Comisiei Judetene nr. nu are stampila emitentului, astfel incat nu este valabil si are mentiunea la lit.b a motivatiei ca se diminueaza suprafetele de teren, deci s-a micsorat suprafata atribuita lui FF, nu s-a majorat, cum s-a inteles. Cu privire la anularea partiala a titlului de proprietate nr…, au aratat ca se impune anularea partiala a acestuia, cu privire la suprafetele de 1049 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/2 si 536 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/1. In esenta, au mentionat ca terenul in litigiu se suprapune cu terenul care le apartine lor, pe care au construita locuinta si pentru care platesc din 1994 impozitele si taxele aferente la Primaria Girov. Au mai precizat ca terenul litigios, impreuna cu o casa din lemn situata pe acesta, a fost vandut in anul 1965, printr-un act scris de mana, de catre FF, numitului Baciu Mihai, astfel ca vanzatorul nu mai avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren, pe care ulterior l-au cumparat ei, reclamantii. Cu privire la procesul verbal de punere in posesie nr.3562/4.10.1993 pe numele AA a fost emis inaintea procesului verbal nr.22 . Au facut trimitere la faptul ca exista hotarari irevocabile prin care s-a dovedit ca terenul si doua constructii de lemn au fost vandute lui Gin 1966.
In drept, cererea precizata a fost motivata pe dispozitii din NCPC, codul civil, Legea nr.18/1991, Constitutia Romaniei.
Au fost anexate, in fotocopie, inscrisuri.
Paratul Catana Ioan Liviu a formulat intampinare la cererea de interventie initial formulata in dosarul nr.9763/279/2012 –f.14-16, invocand, pe cale de exceptie, autoritatea de lucru judecat. In acest sens, a aratat ca anularea partiala a TP nr.,, a facut obiectul dosarului nr.,,,, in care s-a pronuntat sentinta civila nr.,,,, prin care s-a respins actiunea formulata de reclamanti, iar prin decizia civila nr.,,, irevocabila, Tribunalul Neamt a respins recursul impotriva solutiei. De asemenea, a aratat ca Judecatoria Piatra Neamt a fost investita pentru a doua oara cu anularea aceluiasi titlu de proprietate, in dosarul nr.,,, actiunea fiind respinsa ca inadmisibila, ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii de lucru judecat. A mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invederand ca pentru a avea calitate procesuala intr-o cauza se impune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat in raportul juridic dedus judecatii. Or, in speta, reclamantii nu si-au dovedit dreptul subiectiv, pretins a fi incalcat, pentru a-si legitima calitatea procesuala, nedovedind faptul ca ar fi dobandit, in mod legal, terenul a carui radiere se solicita din titlul de proprietate nr. ,,,, ei nedetinand acte de proprietate legale, autentice, pentru acest teren, iar chitantele sub semnatura privata invocate de acestia sunt acte sanctionate de lege cu nulitatea absoluta. A mai invocat si exceptia lipsei de interes, motivat de faptul ca atata timp cat reclamantii nu detin un act legal de proprietate care sa poata fi opus titlului lui de proprietate, nu au nici un interes legitim in anularea acestui din urma act. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii, avand in vedere ca motivele invocate pentru anularea partiala a titlului de proprietate contestat nu se incadreaza in prevederile Legii nr.18/1991.
A anexat, in fotocopie, inscrisuri.
Parata EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat intampinare (f.93-95 ds.) prin care a aratat ca singura in masura sa raspunda asupra modului in care a stabilit amplasamentul suprafetelor atribuite in proprietate lui FF este DDsi ca aceasta din urma, prin adresa nr.,,, i-a comunicat ca este de acord cu actiunea, fara a-si motiva punctul de vedere.
Parata DDa depus pentru termenul din ,,, precizari, prin care a invederat cal asa cauza la aprecierea instantei –f.154.
La termenul din data de … paratul …, prin aparator, a aratat ca intelege sa sustina, raportat la exceptiile invocate in intampinare, doar exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia lipsei de interes.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri, ca fiind utila, pertinenta si concludenta in solutionarea cauzei.
Pentru o justa solutionare a cauzei instanta a dispus atasarea dosarelor nr…. si nr….
Pronuntarea a fost amanata pentru data de …, la solicitarea partilor, pentru a se depune concluzii scrise. Atat reclamantii, cat si paratul … au depus concluzii scrise.
Prin sentinta civila nr…. instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat, invocata de parat prin intampinare si a respins actiunea, ca existand autoritate de lucru judecat.
Prin decizia civila nr.51/RC din …. Tribunalul Neamt a admis recursul declarat in cauza de reclamanti, a casat sentinta civila nr.937/19.03.2014 si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante. In motivare, instanta de control a aratat ca solutionarea cauzei pe exceptia autoritatii de lucru judecat, fara o pronuntare asupra elementelor de noutate descoperite reprezinta o greseala de judecata. Totodata, instanta de control a stabilit ca, in rejudecare, prima instanta trebuie sa examineze in ce masura declaratiile declarate deja false si deci anulate, ori celelalte neregularitati, legate de faptul ca semnatura de la rubrica ,,secretar” nu a apartinut secretarului comunei, ori in ce masura aceste aspecte aveau/au o importanta definitorie in procedura emiterii titlului de proprietate a carui anulare partiala s-a solicitat. A continuat aratand ca este esential de analizat acest aspect, in conditiile in care declaratiile au fost prezentate ca fiind unele de vecinatate, pentru pozitionarea exacta a terenului in litigiu, reclamat ca facand parte in realitate dintr-un singur trup, in conditiile in care examinarea generala a mentiunilor din alte hotarari pronuntate in legatura cu acelasi teren, vorbesc de categorii diferite de folosinta a acestuia, respectiv ,,curti constructii” sau ,,arabil”. A concluzionat aratand ca si acest aspect trebuie lamurit in mod corespunzator cu atat mai mult ca suprafata de 1432 mp teren despre care s-a facut vorbire in motivarea sentintei civile nr.937 din 19.03.2014, de catre Judecatoria Piatra Neamt, indicata drept suprafata inscrisa in testamentul nr.117/72/08.02.1955, in favoarea numitei Catana Maria autoarea intimatului parat CC, care pare a fi aceeasi cu suprafata inscrisa si in titlul de proprietate a carui anulare partiala s-a solicitat, nu are aceeasi intindere cu suprafata evocata de recurentii reclamanti, anume 1049 mp + 536 mp, existand o diferenta semnificativa si sub aspectul intinderii.
In rejudecare dosarul a fost inregistrat la data de ., sub nr…...
La termenul din data de 08.07.2015 instanta a lamurit limitele investirii si a respins ca neintemeiata exceptia lipsei de interes, invocata de parat prin intampinare. Totodata, fata de dispozitiile instantei de casare, a pus in discutie necesitatea atasarii spre consultare a DUP nr…… si a dosarului nr…., precum si necesitatea suplimentarii probatoriului cu efectuarea unei expertize tehnice in specialitatea topografie.
Pentru termenul din data de .. parata EEa depus intampinare. In preambul, cu privire la situatia de fapt, a facut trimitere la expunerea motivelor de fapt si de drept ale sentintei civile nr…. pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr…, precum si la cele retinute prin sentinta civila nr…. pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr.1908/2004. A continuat aratand ca reclamantii AA si Mihaila Virginia - detentori precari - invoca in dovedirea dreptului lor asupra imobilelor litigioase inscrisurile sub semnatura privata intocmite olograf, intitulate: 1) „Chitanta contract‘, incheiat la 16.04.1994, potrivit caruia ei au platit in avans suma de 1.000.000 lei numitilor AAsi BB, „reprezentand contravaloarea locuintei numitului PD ce i-a apartinut lui BB, mama acestuia, constructiilor si terenului aferent si a gradinii aferente”) 2) „Chitanta-contract de vanzare cumparare”, incheiat la 26.06.1998, incheiat intre ei si Popa Cecilia, „impreuna cu tutorele copilului Ana Maria si a lui Diana Nicoleta”, in care se arata ca vanzatoarele au primit plata integrala a sumei convenite pentru vanzarea imobilelor. Referitor la cauza de fata:
1. Cu privire la primul capat de cerere (anularea titlului de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002) a aratat ca toate inscrisurile primare care au stat la baza intocmirii acestuia (roluri agricole, cereri de reconstituire etc.) se afla la Comisia comunala Girov. In acest sens, ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, FF a fost inscris de Comisia comunala Girov in tabelul-anexa nr. 2a (cuprinzand, potrivit art. 15 alin. ultim din „Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor", aprobat prin Hotararea Guvernului nr. membrii cooperatori in viata, care au adus in cooperativa terenuri mai mari de 0,5 ha), la pozitia nr. 44 sat Danesti, cu propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de suprafata de 5000 m.p. - fara indicarea concreta a amplasamentului acestei suprafete, toate inscrisurile primare ce au stat la baza acestei operatiuni (cerere de stabilire a dreptului de proprietate, acte de proprietate etc.) fiind cantonate la Comisia comunala Girov. Ulterior, prin Hotararea nr. 41 din Comisia comunala Girov a propus majorarea la 3,9790 h, propunerea Comisiei comunale Girov fiind insotita de declaratiile numitilor C, Dsi EE privind recunoasterea suprafetei de 4390 m.p. teren intravilan a numitului FF, iar propunerea fiind validata de EEprin Hotararea nr. 2351 din 25.11.2002. A mentionat ca aceste operatiuni s-au efectuat fara indicarea concreta a amplasamentului suprafetelor de teren pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului FF, iar pe baza acestor inscrisuri, Comisia comunala Girov a intocmit procesul verbal de punere in posesie, in care a mentionat in mod expres ca a luat act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini; ca urmare, a fost emis titlul de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002. Ulterior, insa, prin sentinta civila nr. 428 din 12.02.2014, ramasa definitiva, pronuntata in dosarul nr., Judecatoria Piatra Neamt a admis actiunea promovata de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt si a anulat ca fiind falsificate declaratiile numitilor C, Dsi EE. A invederat ca la solicitarea sa, Comisia comunala Girov, prin adresa nr. 8814 din 07.11.2014, i-a inaintat inscrisurile pe baza carora a fost emis titlul de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002, respectiv:1) cererea din 28.02.1991 (fara numar de inregistrare la Primaria comunei Girov), formulata de FF pentru suprafata totala de 3,39 ha; 2) cererea nr. 291 din 28.02.1991, prin care FF arata ca in 1958 a cumparat pamant in Danesti „unde a facut casa" si „lot in folosinta in suprafata de 42 de prajini"; 3) cererea din 22-25.02.1991 (fara numar de inregistrare la Primaria comunei Girov), prin care.. in calitate de mostenitoare a defunctului G, solicita „act de proprietate" pentru suprafata de 2,51 ha pe raza satului Danesti; 4) rolul agricol din 1956-1958 al sotilor si V, in care figureaza 2,56 ha in 1956 si 2,99 ha (cu modificari) in 1958; la Cap. III.B, „Identificarea pe parcele a terenurilor gospodariei‘, la punctul denumit: „acasa‘, figureaza 900 m.p. teren arabil si 500 m.p. teren curti; de asemenea, in rol este aplicata mentiunea referitoare la o casa de locuit; 5) rolul agricol din 1959-1963 al sotilor FF si Catana Maria, in care figureaza suprafata totala de 2,99 ha la 01.01.1959 (1,99 ha in comuna de resedinta si 1 ha in alte comune), 3,44 ha la 01.07.1959, la 01.07.1960 si la 01.07.1961; la Cap. II, „Identificarea pe parcele a terenurilor gospodariei‘ figureaza in vatra satului: 700 m.p. teren arabil (la pct. 3), 2000 m.p. (cu modificari) teren arabil (la pct. 8) si 500 m.p. teren curti-cladiri (la pct. 5); la Cap. V, „Constructii‘ figureaza o casa de lemn, construita in 1948 si un grajd de lemn, construit in 1958; 6) tabelul de parcelare din intravilanul satului Danesti, in care, la pozitia nr. 101, figureaza FF cu suprafata de 2805 m.p., din care: 1122 m.p. teren curti, constructii si 1683 m.p. teren arabil; 7)
extras de plan cadastral; 8) plan parcelar al intravilanului satului Danesti, in care figureaza FF la pozitia nr. 11, cu suprafata totala de 1585 m.p., din cefre: 536 m.p. teren curti, constructii si 1049 m.p. teren arabil; 9)extras de plan cadastral. A precizat ca la emiterea titlului de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002 EEnu a avut cunostinta de existenta vreunui litigiu privind suprafetele inscrise in acesta, titlul fiind intocmit cu respectarea stricta a vecinatatilor si datelor topografice inscrise de Comisia comunala Girov in procesul verbal de punere in posesie. A facut trimitere la dispozitiile legale aflate in vigoare la data emiterii titlului de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002 - art. 33 si art. 34 din Hotararea Guvernului nr. 1172/2001, subliniind ca verificarea aspectelor invocate de reclamanti excede cadrului legal al competentelor ce-i revin Comisiei judetene Neamt, fiind de competenta exclusiva a Comisiei comunale Girov, iar in cazul in care se confirma sustinerea reclamantilor privind inscrierea in titlul de proprietate nr. 32/2057 din 29.11.2002 si a terenului aferent constructiei vandute (de vanzatorul Gcumparatoarei Popa Maria) prin Contractul autentificat la fostul Notariat de Stat judetean Neamt sub nr. 5476 din 29.08.1987 - prilej cu care terenul aferent constructiei a trecut in proprietatea statului in temeiul prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului localitatilor - responsabilitatea pentru acest fapt ii revine in exclusivitate Comisiei comunale Girov, care avea posibilitatea de a efectua puneri in posesie in favoarea persoanelor indreptatite numai cu terenuri aflate la dispozitia sa, nu si cu cele din domeniul privat la comunei Girov. A continuat facand trimitere la dispozitiile art. 36 alin. 1, 3-6 din Legea nr. 18/1991, republicata reiterand ca responsabilitatea pentru aceasta situatie ii revine in intregime Comisiei comunale Giroiv, neputandu-se retine nici o culpa in sarcina Comisiei judetene Neamt.
2. Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere (obligarea la emiterea titlului de proprietate in favoarea reclamantilor Mihaila) a aratat ca in conformitate cu prevederile art. 11 alin. 3, coroborate cu cele ale art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicata, „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere" care se depune la primaria localitatii unde este situat terenul. Prin urmare, reclamantii AA si BBtrebuia sa urmeze procedura prevazuta de aceste dispozitii legale si sa depuna cerere la Primaria comunei Girov pentru constituirea dreptului de proprietate asupra terenului la care se considerau indreptatiti. Primaria comunei Girov urma sa inainteze Institutiei Prefectului - judetul Neamt propunerea de solutionare a cererii lor, propunere ce ar fi fost solutionata prin ordin emis de Prefectul judetului Neamt. Daca se considerau nemultumiti de solutia adoptata prin ordin, reclamantii aveau posibilitatea de a formula plangere la Judecatoria Piatra Neamt, in termen de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea acestuia, asa cum s-a stabilit prin art. 54 din Legea nr. 18/1991, republicata. Numai dupa indeplinirea acestei proceduri, in functie de solutia data cererii lor, Comisia comunala Girov ar fi fost in masura sa intocmeasca si sa inainteze Comisiei judetene Neamt documentatia premergatoare emiterii titlului de proprietate in favoarea reclamantilor. Potrivit art. 36 din „Regulamentul [...]‘ aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, comisia judeteana este in masura sa emita titluri de proprietate numai pe baza documentatiei inaintate de comisiile comunale, orasenesti si municipale. In acest sens, a invederat ca in expunerea motivelor de fapt si de drept ale sentintei civile nr. 5912 din 07.12.2010, pronuntata in dosarul nr. .., Judecatoria Piatra Neamt a retinut ca reclamantii nu au depus cerere de atribuire in proprietate a terenului litigios. A mentionat ca prin adresa nr. 7436 din 30.07.2015, i-a solicitat Comisiei comunale Girov sa-i comunice (cu transmiterea de inscrisuri doveditoare - schite, planuri etc.) daca reclamantii au urmat aceasta procedura si daca exista suprapuneri intre suprafetele de teren mentionate in Contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 5476/1987 si sub nr. 19121/1993 si in titlul de proprietate nr. 32/20157 din 2002, relatii si inscrisuri solicitate si de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt.
A concluzionat invederand ca nu poate fi retinuta nici o culpa in sarcina sa si a solicitat respingerea unui eventual capat de cerere avand ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
A anexat, in fotocopie, inscrisuri –f.35-58 vol I ds rejud.
Pentru termenul din data de 07.10.2015 reclamantii au depus doua expertize in specialitatea constructii, intocmite in doua litigii anterioare dintre parti –f.69-76 vol I ds rejud.
Pentru acelasi termen DDa depus precizari, aratand ca in TP nr.32/20257/2002 a fost inclusa si suprafata de 536 mp, pe care era situata casa pe care Baciu a instrainat-o, motiv pentru care propune atribuirea acestui teren ultimului cumparator, respectiv sotilor Mihaila si modificarea titlului de proprietate in sensul diminuarii terenului atribuit –f.77
A anexat, in fotocopie, inscrisuri –f. 78-84
La termenul din data de 18.11.2015 paratul, prin avocat, a depus la dosar sentinta civila nr.1906/23.05.2014 pronuntata in dosarul nr.8690/279/2012, invocand exceptia lipsei de interes.
La termenul din data de 16.12.2015, fata de imprejurarea ca in cauza a intervenit decesul reclamantei Mihaila Verona, instanta a luat act de modificarea cadrului procesual, dispunand introducerea in cauza a mostenitorilor Xcare, pentru termenul din data de 27.01.2016, la solicitarea instantei, au aratat ca isi insusesc actiunea promovata de catre defuncta mama.
La termenul din data de 27.01.2016, considerand necesara administrarea probatoriului, instanta a unit exceptia lipsei de interes, invocata la termenul din data de 16.12.2015, cu fondul cauzei.
In cauza s-a dispus, din oficiu, suplimentarea probatoriului cu efectuarea unei expertize in specialitatea topografie si cu audierea de martori.
Pentru termenul din data de 20.04.2016 a fost depus raportul de expertiza topografica intocmit de expert C –f. 153-155 vol II, cu privire la care s-a admis exceptia nulitatii, prin incheierea de la termenul din data de 01.06.2016. Ca urmare, pentru termenul din data de 21.09.2016 a fost depus raportul de expertiza refacut –f.173-175 vol II, iar prin incheierea de la termenul din data de 02.11.2017 a fost respinsa exceptia nulitatii, invocata de parat, fiind totodata obiectiunile formulate de acesta calificate, in parte, ca si aparari de fond, iar in parte ca nefondate.
La termenul din data de 25.01.2017 au fost audiati martorii V, depozitiile acestora fiind consemnate in procesele verbale atasate la dosar.
Pronuntarea a fost amanata pentru data de 01.02.2017, pentru a da posibilitatea partilor de a depune concluzii scrise. Ambele parti, prin avocat, au depus concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta consta urmatoarele:
In considerarea dispozitiilor art. 137 alin 1 Cod procedura civila, potrivit carora instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura precum si a celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii, instanta va analiza cu prioritate exceptia lipsei de interes, invocata de parat la termenul din data de 18.11.2015.
Sub rezerva indeplinirii anumitor conditii (respectiv legitimitate, personalitate, existenta si actualitate), interesul este o cerinta necesara si obligatorie pentru existenta dreptului la actiune, conferind calitatea de parte.
Interesul presupunand folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare, exigenta impusa reclamantei de a justifica un interes material sau moral la momentul promovarii prezentei cererii este una obligatorie, instanta investita cu solutionarea acesteia neputandu-se pronunta asupra fondului unei cereri cata vreme nu se justifica un scop in promovarea ei. Pentru a justifica sesizarea instantei, interesul trebuie sa fie: legitim, personal si direct, nascut si actual.
Chiar daca paratul a motivat distinct aceasta exceptie de cea ridicata initial, respective facand trimitere la sentinta civila nr.1906/23.05.2014 pronuntata in dosarul nr.8690/279/2012, instanta apreciaza ca analiza acestei exceptii trebuie circumscrisa obiectului actiunii. In acest sens, in drept, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. III al. 2 din Legea nr. 169/1997, „nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justifica un interes legitim.”
Retinand cele anterior expuse, urmand acelasi rationament avut in vedere la termenul din data de 08.07.2015, instanta va respinge exceptia invocata, ca neintemeiata.
Pe fondul cauzei
Instanta retine ca reclamantii au solicitat anularea partiala a titlului de proprietate nr…. cu privire la suprafetele de 1049 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/2 si 536 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/1.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza intocmit in cauza, suprafata de 1432 mp inscrisa in testamentul nr….. ( intocmit de numitul Teodorescu Gh. Nicolaie, prin care acesta isi instituie sotia, Catana Maria, ca legatara cu titlu particular cu privire la trei imobile, reprezentate de doua terenuri agricole situate in tarina satului Danesti, comuna Girov si o casa compusa din doua camere si o sala, situata pe terenul ce i apartine legatarei, in suprafata de 1.432 mp ) se suprapune in intregime peste suprafetele de 1049 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/2 si 536 m.p. teren arabil, situat in intravilan, in tarlaua 2, parcela 11/1, inscrise in TP nr…., suprapunandu-se in totalitate si peste terenul care a facut obiectul conventiei civile incheiate in anul 1994 de reclamanti ( in care s-a consemnat ca reclamantii au platit in avans suma de 1.000.000 lei numitilor AAsi BB, „reprezentand contravaloarea locuintei numitului AAce i-a apartinut lui BB, mama acestuia, constructiilor si terenului aferent si a gradinii aferente”).
In drept, instanta retine ca autoritatea de lucru judecat cunoaste, conform reglementarii incidente in cauza, doua manifestari procesuale – respectiv, aceea de exceptie procesuala (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ.) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.). Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune intr-adevar, tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ. (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect important al hotararii se manifesta pozitiv, respectiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararii judecatoresti, ceea ce legitimeaza autoritatea de lucru judecat nefiind atat caracterul definitiv al hotararii, ci adevarul care trebuie sa stea la baza ei, adevarul constituind temeiul, ratiunea si fundamentul social si moral al acestui efect al hotararii judecatoresti.
Prezumtia nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare si care nu pot fi ignorate. Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., in relatia dintre parti, prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdictional intr-un prim litigiu va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, intr-un proces ulterior, care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja solutionat. "
Din acest punct de vedere, se constata ca, intr-o prima judecata prin sentinta civila nr.5912/07.12.2010, pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr... a fost respinsa actiunea formulata de reclamantii AA, BBin contradictoriu cu paratii CC avand ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate –f.26-28 ds fond; obiectul cauzei a fost reprezentat de solicitarea reclamantilor de anularea partiala a titlului de proprietate nr. 32/2057/2002, in privinta parcelei nr. 11/1, tarlaua 2, in suprafata de 536 m.p. , respectiv a suprafetei de teren trecuta la pozitia “arabil” tarlaua 2 parcela 11/2, in suprafata de 1049 m.p ( aceasta solicitare fiind facuta prin completarea cererii ). Instanta mai retine ca prin decizia civila nr.130/RC/06.02.2012, irevocabila, Tribunalul Neamt a respins recursul impotriva sentintei civile nr.5912/07.12.2010 –f.29-33.
Raportat la obiectul dosarului si la motivele invocate de reclamanti, in drept sunt incidente dispozitiile art. III pct.1 lit a din Legea nr. 169/1997, potrivit carora sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Astfel, instanta retine ca prin sentinta civila nr.5912/07.12.2010, pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr... a fost respinsa actiunea formulata de reclamanti constatandu-se ca in anul 1991, odata cu aparitia Legii nr. 18/1991, Catana Maria, indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului mostenit de la defunctul sau sot, Teodorescu, a fost singura care a formulat cerere in acest sens, motiv pentru care s-a emis titlul de proprietate criticat, ca dupa aparitia Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, reclamantii nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate desi, potrivit dispozitiilor art. I pct. 37 din actul normativ respectiv, li s-a dat posibilitatea fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate. S-a concluzionat ca in aceste conditii, nu a fost parcursa procedura speciala si obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate reglementata de H.G. nr. 890/2005 care se finalizeaza cu o hotarare de validare sau invalidare a cererii formulata de fostii proprietari sau de mostenitorii acestora, emisa de EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, impotriva careia se poate formula plangere conform art. 53 din Legea nr. 18/1991, ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se realizeaza din oficiu, ci doar la cererea persoanelor indreptatite, iar in conditiile in care reclamantii nu au inteles sa faca o astfel de cerere, acestia nu sunt indreptatiti a solicita modificarea titlului de proprietate legal emis mostenitorului care si-a valorificat dreptul conferit de lege.
In ceea ce priveste analiza legalitatii si temeiniciei sentintei mentionate, instanta constata ca Tribunalul Neamt, in ceea ce priveste actul de proprietate invocat de reclamanti, a retinut urmatoarele :
Desi s au facut numeroase referiri si trimiteri la testamentul autentic nr. 117/72/8.02.1955, intocmit de primul sot al lui M, numitul M, in respectivul testament, acesta isi instituie sotia legatara cu titlu particular cu privire la trei imobile, reprezentate de doua terenuri agricole situate in tarina M, comuna Girov, si o casa compusa din doua camere si o sala, situata pe terenul ce i apartine legatarei, in suprafata de 1.432 mp. si ca terenul in discutie nu a apartinut familiei T cum pretind reclamantii, ci mamei intimatului (probabil, primit de zestre la casatoria cu T), in al carei patrimoniu bunul a revenit dupa 1991, ea obtinand – la cerere – reconstituirea dreptului de proprietate, validarea in anexa Danesti 2a/44, adeverinta provizorie nr. T, procesul verbal de punere in posesie nr. T si sentinta civila nr. 214 AC din 8T a Tribunalului Neamt, definitiva, irevocabila si investita cu formula executorie la data de 4.02.1998 (prin care Comisia comunala Girov de fond funciar a fost obligata sa emita in favoarea lui T fisa prealabila de proprietate pentru suprafata de 1.665 mp teren intravilan T potrivit adeverintei provizorii si procesului verbal de punere in posesie din 1994).
In ceea ce ii priveste pe sotii T, dincolo de faptul ca, in niciun caz, inscrisul in care este consemnata instrainarea unui imobil nu are cum si de ce sa ramana la vanzator, singurul interesat sa il detina fiind cumparatorul, s-a retinut ca este evident ca, la un moment dat, in perioada de inceput a colectivizarii agriculturii, casa mostenita de M de la primul sau sot a ajuns in posesia numitului M, care a fost casatorit cu numita M, impreuna cu care a edificat o casa din caramida, o magazie, un grajd si gard imprejmuitor la terenul aferent in suprafata de 10 prajini primit de la C.A.P. Dupa divortul celor doi, conform tranzactiei incheiate, prin sentinta civila nr. 1314 din 14.03.1984 a Judecatoriei Piatra Neamt, toate imobilele au fost atribuite lui M, a carui fosta sotie a primit echivalentul banesc al bunurilor cuvenite.
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean Neamt sub nr.5476/29.08.1987, Ga vandut numitei M (cu care, ulterior, s a si casatorit), o casa din chirpici, acoperita cu tabla, situata in perimetrul construibil al satului Danesti, iar terenul aferent, in suprafata de 250 mp, invecinat cu C la est, M la vest, drumul satului la sud si lotul de folosinta la vest a trecut in proprietatea statului, urmand a fi atribuit cumparatoarei pe durata existentei constructiei, conform legislatiei din acel moment (art. 30 din Legea nr. 58/1974). Desi din vecinatatile imobilului se constata ca terenul pe care se afla casa instrainata facea parte din cel indicat de M in testamentul sau ca fiind proprietatea sotiei sale, Maria (casatorita, ulterior decesului testatorului, cu M), la intocmirea actului de instrainare, vanzatorul a declarat in mod mincinos ca a dobandit terenul prin mostenire de la parintii sai. Intrucat in ceea ce priveste casa, acelasi Gdeclara la notariat ca a fost construita de el in perioada in care nu era casatorit, reiese ca nu poate fi vorba despre casa mentionata in hotararea de partaj bunuri comune, cum la fel de nesincer sustin recurentii reclamanti.
Dupa ce, la, a decedat Baciu Mihai, la randul sau, BB, sotia sa supravietuitoare si cumparatoarea din actul incheiat in 1987, a vandut casa din chirpici, impreuna cu unele anexe gospodaresti neindicate in contractul anterior si cu teren in suprafata de 250 mp, fiului sau, Popa Dumitru, casatorit cu numita Popa Cecilia, incheindu se in acest sens contractul de vanzare cumparare autentic nr.. Astfel cum reiese din simpla citire a contractului, vanzatoarea nu a justificat niciun drept asupra terenului indicat, ceea ce, la nivelul anului 1993 nu se mai putea face decat cu acte emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 (cel putin adeverinta provizorie si proces verbal de punere in posesie, daca nu exista titlu de proprietate) si nici pana in 1993, nici dupa aceea, in afara de FF si Maria, niciuna dintre celelalte persoane mentionate nu a urmat procedura speciala de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul in litigiu.
Ca atare, fata de prevederile imperative ale art. 67 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, in redactarea pe care o avea dupa republicarea din 5 ianuarie 1998, prevederi potrivit carora„Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica“, prin inscrisul sub semnatura privata denumit „Chitanta – contract de vanzare cumparare“, incheiat intre Popa Cecilia si fiicele sale minore, pe de o parte, si reclamanti, pe de alta parte, nu a putut opera transferul asupra vreunei suprafete de teren, un astfel de inscris putand avea ca obiect, cel mult, imobile constructii.
S-a concluzionat in sensul ca desi in cuprinsul actului este mentionat de mai multe ori cuvantul „teren“, nu este facuta nicio precizare cu privire la suprafata acestuia, si, oricum, nu numai ca promitenta vanzatoare nu justifica, ea insasi, vreun drept asupra terenului, dar mai mult, inscrisul este lovit de nulitate absoluta in ceea ce priveste terenul ocupat de constructiile transmise familiei Mihaila, teren cu privire la care, incepand din acel moment, in mod cu totul nejustificat, abuziv si cu totala rea credinta, reclamantii se erijeaza in proprietari, fara a avea catusi de putin aceasta calitate.
Trimitere la sentinta mentionata a fost facuta de instanta si in judecata in prima instanta, in care s-a apreciat ca in cauza ar opera chiar autoritatea de lucru judecat, insa s-a considerat de catre instanta de control ca s-a omis a se analiza elementul de noutate, respectiv ca parte din documentatia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat ( cele trei declaratii ) a fost declarata ca fiind falsa.
Sub aspectul lamuririi identitatii dintre terenul inscris in testamentul nr.117/72/1955 si cel cu privire la care s-a solicitat anularea titlului de proprietate, instanta apreciaza ca expertul a stabilit ca exista suprapunere intre terenuri, asa cum s-a aratat deja.
Sub aspectul examinarii in ce masura declaratiile declarate deja false si deci anulate, ori celelalte neregularitati, legate de faptul ca semnatura de la rubrica ,,secretar” nu a apartinut secretarului comunei, ori in ce masura aceste aspecte aveau/au o importanta definitorie in procedura emiterii titlului de proprietate a carui anulare partiala s-a solicitat, instanta apreciaza ca, intr-adevar, acestea sunt elemente de noutate, dar nu au relevanta, relativ la obiectul actiunii, prin raportare la cele statuate prin sentinta civila nr.5912/07.12.2010, pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr.... In acest sens, retinand ca, intr-adevar declaratiile care au fost prezentate ca fiind unele de vecinatate ( si care au fost anulate ca fiind falsificate ), nu au fost supuse analizei in dosarul mentionat, relevant si determinant apreciaza prezenta instanta ca fiind faptul ca instanta de fond care a pronuntat sentinta civila nr.5912/07.12.2010 nu a analizat numai legalitatea titlului de proprietate al paratului ci si „indreptatirea reclamantilor” la terenul ce se solicita a fi radiat, transand in mod definitiv problema „indreptatirii” paratilor, concluzionand prin a arata ca „in mod cu totul nejustificat, abuziv si cu totala rea credinta, reclamantii se erijeaza in proprietari, fara a avea catusi de putin aceasta calitate”, dupa ce a o facut o analiza minutioasa a actului de proprietate invocat de acestia. Din aceasta perspectiva, actiunea reclamantilor ar aparea chiar fiind lipsita de interes, in conditiile in care reclamantii nu au recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu ( nu numai in sentinta civila nr. analizandu-se indreptatirea acestora, ci si in sentinta civila nr. pronuntata in dosarul nr.– 107-112 vol I rejud, cand s-a respins in mod irevocabil ( prin anularea recursului ca netimbrat ) cererea reclamantilor atat de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de act autentic, cat si cea de constatare a dreptului de proprietate prin uzucapiune, ambele vizand suprafata de teren in litigiu ). Ca urmare, chiar daca s-ar considera ca cele trei declaratii anulate ca fiind falsificate sau celelalte neregularitati, la care au facut trimitere reclamantii, au avut au avut o importanta definitorie in emiterea titlului de proprietate contestat, acestia nu ar avea nici un folos practic in urma radierii suprafetei in litigiu, neputandu-li-se emite un titlu in favoarea lor atata timp cat nu au, la randu-le, un drept asupra terenului.
Pentru toate considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca solicitarea reclamantilor nu face decat sa repuna in discutie fondul unei probleme careia i-a fost data o dezlegare in mod irevocabil.
In acelasi sens, instanta apreciaza ca in prezentul dosar trebuie data eficienta si jurisprudentei CEDO, de a nu se repune in discutie fondul problemei solutionate printr-o hotarare judecatoreasca
In acest sens, instanta retine ca potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei, legislatia nationala trebuie interpretata in concordanta cu tratatele privind drepturile omului la care Romania este parte, iar, in situatia existentei unor neconcordante, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a statuat si in cauza SC Pilot Service C. Romaniei din iunie 2008 ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitiv, invederand ca articolul 6 § 1 din Conventie nu face nici o distinctie intre hotararile prin care se admite actiunea si cele prin care se respinge actiunea si ca indiferent de rezultat, hotararea trebuie sa fie respectata si aplicata si a reamintit ca in cauza Zazanis si altii c. Greciei a statuat ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitivul acesteia, iar autoritatile nu pot impiedica si cu atat mai mult nu pot repune in discutie fondul problemei solutionate prin hotararea judecatoreasca.
De asemenea, in cauza Amuraritei c. Romaniei din septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Conventiei, principiu enuntat in preambulul Conventiei.
Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi contestate (Brumarescu c. Romaniei, § 61).
Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depuna diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzica redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeasi problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si altii c. Albaniei § 66).
In cauza Amuraritei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca instantele ar fi trebuit sa tina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare, cu privire la situatia terenului din locul numit „B”. Repunerea in discutie a situatiei solutionate prin hotarari judecatoresti definitive, nu poate fi justificata prin prisma art. 6 § 1din Conventie (a se vedea mutatis mutandis, Riabykh c. Rusiei, § 52). Instantele sesizate cu actiunea in revendicare, ar fi trebuit sa tina cont de probele pe care partile le-au administrat in procedurile anterioare de partaj, nulitate act, in care s-a solutionat definitiv problema suprafetei de teren si nu ar fi trebuit sa mai repuna in discutie constatarile jurisdictiilor anterioare.
In concluzie, Curtea, retinand in esenta ca instantele nu au respectat dreptul partii la un proces echitabil, a constatat incalcarea art. 6 § 1 din Conventie in acea cauza.
Pentru toate aceste motive, instanta apreciaza ca a fost deja data o dezlegare situatiei juridice privitoare la terenul in litigiu, care a intrat in puterea de lucru judecat, sub aspectul pozitiv al acestei prezumtii si ca astfel nu se mai poate pune in rediscutie fondul solicitarilor reclamantilor, urmand a respinge ca neintemeiata actiunea formulata.
Avand in vedere dezlegarea data cererii, in baza art.274 cod proc civ, va respinge ca neintemeiata cererea reclamantilor de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata si in baza acelorasi dispozitii legale va obliga reclamantii sa achite paratului CC suma de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, in prima instanta, recurs si rejudecare, potrivit chitantelor de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge exceptia lipsei de interes, invocata de paratul CC, ca neintemeiata.
Respinge actiunea avand ca obiect anulare partiala titlu de proprietate, formulata de reclamantii AA si, DDpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor cu sediul in Girov, jud. Neamt, si EEpentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, cu sediul in Piatra Neamt, jud. Neamt, ca neintemeiata.
Respinge ca neintemeiata cererea reclamantilor de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Obliga reclamantii sa achite paratului CC suma de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, ….
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Fondul funciar
Carte funciara - Sentinta civila nr. 224 din data de 30.07.2013Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010