Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale

Constata ca sub nr. 1/95/2012 s-a inregistrat in data de  21 martie 2012, ca urmare a stramutarii cauzei de la Tribunalul G., contestatia in anulare impotriva deciziei 1/28.X.2011 pronuntata de aceasta din urma instanta in dosarul nr. 4/3/2009.
Contestatorii R. N., R. A. si P.  D. au solicitat in contradictoriu cu  Comisia Judeteana G. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, Comisia Locala a Comunei A. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, Directia Silvica G. anularea in intregime a deciziei atacate, iar instanta investita cu contestatia in anulare, rejudecand calea de atac, sa dispuna respingerea recursului Comisiei Locale A. ca neintemeiat si admiterea recursului formulat de contestatori.
In fata Tribunalului Sibiu  au fost citati in calitate de intimati atat persoanele indicate cu aceasta calitate in cuprinsul contestatiei in anulare dar si P. M. V., P. I. si C. V.  ce au avut aceasta calitate in fata instantei de recurs.
In motivarea contestatiei  se arata ca hotararea atacata nu a dat raspunsul la trei dintre motivele invocate de  recurenti si isi insuseste punctul de vedere al instantei de recurs ce a pronuntat decizia civila 2/16.XI.2009 a Tribunalului G., cu toate ca probele pe care se face fundamentarea deciziei nu exista la dosar, nefiind prezentate de Comisia locala, reprezentand doar simple afirmatii ale acesteia.
Contestatorii arata ca  solutia instantei de recurs  se intemeiaza pe o greseala materiala astfel :
In mod gresit instanta de recurs motiveaza faptul  ca recurentii contestatori nu mai sunt indreptatiti sa li se reconstituie decat 1,25 ha teren agricol in punctul „ B. ” ( fata de suprafata solicitata de 4,4247 ha in punctul „ V. ” si  7,9693 ha in  punctul „ B. ”),  pe motiv ca autoarea acestora a instrainat  terenul agricol  altor persoane si ca dreptul de proprietate a fost reconstituit in favoarea acestora. Se solicita instantei sa observe ca la dosar nu exista extrase din registrul agricol al asa zisilor cumparatori, nici dovada inscrierilor acestora la CAP, nici dovada instrainarilor si nici dovada  reconstituirii dreptului de proprietate de Comisia locala pentru acestia.
Desi existau la dosar probe in favoarea reconstituirii dreptului de proprietate pe numele contestatorilor de azi, totusi instanta de recurs numai din eroare nu le-a observat, aceste probe fiind evidente.
Se mai arata de asemenea in motivarea contestatiei ca instanta de recurs a omis sa analizeze trei motive de recurs intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct.7,8 si 9  si art. 304 ind.1 C. p. c., astfel:
Gresita diminuare cu suprafata de 3,2489 ha teren agricol din suprafata de reconstituit de 14,1767 ha din punctul „ V. ” si gresita diminuare cu suprafata de 1,25 ha teren agricol din suprafata de reconstituit de 15 ha din punctul „ B. ”, judecatori limitandu-se la preluarea considerentelor din decizia civila nr. 2/16.11.2009 a Tribunalului G.
In mod gresit instanta de recurs a considerat ca vechiul amplasament stabilit de catre experti si cel stabilit de catre Comisia Locala  sunt  ocupate si ca nu exista teren disponibil nici agricol nici forestier. Aceste suprafete exista si in contradictie cu ceea ce declara Comisia Locala se poate  reconstitui suprafata de 3,9671 ha teren agricol ( adresa nr. 5877/2010 din 11.01.2011 a Comisiei Locale A. aflata la fila 200 din ultimul dosar de fond ).
Instanta de fond ia in considerare vechiul amplasament stabilit de Comisia Locala si categoria de folosinta a terenului fara nici o proba depusa de aceasta si calculeaza gresit suprafetele ce li se cuvin contestatorilor.
De asemenea, instanta de recurs ia in calcul un amplasament  in detrimentul altuia stabilit inclusiv prin farta aflata in expertiza efectuata de cei trei experti, fara a sustine decizia pe motive tehnice si probatorii, cel putin de aceiasi valoare si tarie cu cele aratate in continutul expertizei ceea ce este de natura a altera corectitudinea hotararii ce pleaca de la o premisa falsa.
In drept contestatia in anulare este motivata pe dispozitiile art. 318 C.p.c.
Asupra contestatiei in anulare de fata instanta retine urmatoarele :
Astfel cum rezulta din dispozitiile art.318 al.1 Cod de procedura civila  admisibilitatea contestatiei in anulare speciala este posibila in doua situatii: cand instanta respingand recursul  ori admitandu-l numai in parte,  a omis din greseala sa cerceteze  vreunul din motivele de modificare sau casare precum si atunci cand  dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale.
Contestatia in anulare de fata se intemeiaza pe ambele teze  cuprinse in dispozitia legala mai sus aratata.
In legatura cu cel dintai motiv de contestatie privind greseala materiala pe care a savarsit-o instanta de recurs, Tribunalul observa ca pentru admisibilitatea contestatiei in anulare speciale, dispozitiile legale mai sus aratate au in vedere erori materiale evidente, in legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului.
Dispozitiile articolului 318 Cod de procedura civila sunt norme procedurale de stricta interpretare, situatie in care notiunea de greseala materiala  nu poate fi interpretata extensiv, astfel incat pe aceasta cale nu pot fi valorificate greseli de judecata, de apreciere a probelor, ori de interpretare a faptelor ori a unor dispozitii legale.
Din cuprinsul contestatiei in anulare se observa insa, ca se solicita de catre contestatori ca instanta sa observe  ca  concluziile  instantei de recurs atunci cand diminueaza suprafetele pentru care se dispune reconstituirea dreptului de proprietate pe numele contestatorilor  nu sunt sustinute de probele existente la dosar. Un astfel de  rationament ar conduce instanta la o reapreciere a probelor  care nu tine de aspectul formal al judecarii recursului, ci de chiar fondul lui, situatie in care  s-ar ajunge la interpretarea extensiva a dispozitiilor art. 318 al.1 teza I din Cod de procedura civila si prin aceasta s-ar deschide calea recursului la recurs, ceea  ce evident potrivit acestei dispozitii nu este permis.
De aceea contestatia in anulare intemeiata pe motivul erorii materiale, in legatura cu gresita diminuare a suprafetelor  reconstituita contestatorilor  de 1,25 ha teren agricol in punctul „B.”  fata de suprafata solicitata de 4,4247 ha in punctul „ V. ” si  7,9693 ha in  punctul „B.”, nu poate fi primita. 
In ce priveste motivul de contestatie in anulare potrivit caruia instanta de recurs a omis sa cerceteze trei dintre motivele de recurs  instanta retine urmatoarele:
Pentru a fi admisibila calea de atac extraordinara de fata este necesar ca instanta de recurs sa nu fi examinat din omisiune un motiv de recurs, motiv ce nu poate fi asimilat in acceptiunea dispozitiilor  art. 318 alin (1) teza a II a Cod de procedura civila cu argumentul  de fapt sau de drept invocat de parte.
Atunci cand instanta de recurs apreciaza asupra calculului eronat al suprafetei de reconstituit si a  gresitei diminuari a suprafetei reconstituite cu suprafata de  3,2489 ha teren agricol din suprafata de reconstituit de 14,1767 ha din punctul „V.” si gresita diminuare cu suprafata de 1,25 ha teren agricol din suprafata de reconstituit de 15 ha din punctul „ B.” grupeaza argumentele invocate in ambele recursuri retinand ca sustinerile Comisiei Locale A.  sunt intemeiate, ca reclamantii nu sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul agricol din punctele aratate,  pe de o parte deoarece reclamantii in calitate de mostenitori ai autoarei P. A. nu au facut dovada continuitatii dreptului de proprietate pentru terenul arabil,  prin actele depuse la dosar dovedind dreptul de proprietate doar pana in  anul 1948, fara  sa se faca dovada ca la momentul cooperativizarii intervenite in anul 1962 terenurile au fost preluate de la autoarea lor, iar pe de alta parte,  asa cum s-a retinut si prin decizia 2/2009 a Tribunalului G., autoarea reclamantilor a instrainat  terenul agricol pe care-l avea pe raza comunei A. cu exceptia suprafetei de 1,25 ha teren agricol din punctul „B.”, terenurile figurand in registrul agricol al cumparatorilor, inscriindu-se cu ele in C.A.P., iar dupa aparitia Legii 18/1991 dispunandu-se reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea acestora.
Instanta de recurs retine de asemenea, ca desi s-a solicitat recurentilor de atunci, contestatorilor de azi sa depuna la dosar copie  dupa registrul agricol pentru toate terenurile detinute de autoarea lor pe raza comunei Aninoasa, acestia nu s-au conformat celor dispuse si in aceasta maniera nu au facut proba ca li s-ar cuveni terenuri in plus fata de cele acordate prin decizia atacata si reconstituite anterior judecatii pe numele acestora.
In acest mod instanta de recurs analizeaza grupat criticile din recursul formulat de catre Comisia Locala A. si de catre recurentii R. N. si R. A. si ajunge la concluzia ca in raport de argumentele mai sus aratate dar si in raport de dezlegarile date prin decizia civila 2/2009 pronuntata de Tribunalul G. sustinerile celei dintai recurente, cu privire la  intinderea reconstituirii dreptului de proprietate  sunt intemeiate, iar cele ale recurentilor R. sunt nefondate.
Asadar nu se poate sustine ca  instanta de recurs nu a analizat motivul privind calculul eronat al suprafetelor si  gresita diminuare a ei.
Argumentele invocate de parti, oricat de larg ar fi dezvoltate, sunt intotdeauna subsumate motivului de recurs pe care-l sprijina, astfel incat instanta nu era chemata  sa analizeze fiecare argument in parte ci doar motivul  privind intinderea suprafetelor pentru care se poate dispune reconstituirea, ceea ce de altfel a si facut.
Atunci cand instanta de recurs analizeaza  critica referitoare la amplasamentul terenurilor pentru care dispune reconstituirea, retine ca doar Comisia Locala este in masura sa precizeze daca terenurile sunt libere sau nu. Retine de asemenea si  ca desi O.C.P.I. Gorj  comunica faptul ca nu sunt identificate titluri de proprietate pentru terenurile in litigiu, aceasta imprejurare nu este de natura sa duca la concluzia ca amplasamentele sunt libere.
Se observa asadar ca instanta de recurs a analizat motivul  referitor la amplasamentul terenurilor, respectiv daca acestea sunt ocupate.  In atare conditii,  nici pentru acest motiv contestatia in anulare nu poate fi admisa, cu atat mai mult cu cat in aceasta cale extraordinara de atac  nu este posibila cenzurarea legalitatii concluziilor la care instanta de recurs a ajuns pentru ca si intr-o astfel de situatie s-ar deschide calea recursului la recurs, ceea ce evident  nu este posibil in conditiile art. 318 Cod de procedura civila.
Motivul formulat de catre contestatori prin care solicita ca Tribunalului sa observe ca instanta de recurs ia in considerare vechiul amplasament stabilit de Comisia Locala si  categoria de folosinta a terenului fara a avea in vedere concluziile expertizei presupune de asemenea, o analiza a probelor  avute in vedere de aceasta,  invocand  in acest mod  o greseala de judecata  si nu o omisiune ori o greseala materiala in acceptiunea dispozitiei legale mai sus invocate.
Fata de cele mai sus aratate si cum nu s-au gasit motive care sa duca la admiterea contestatiei in anulare de fata, aceasta a fost respinsa.