Actiune in revendicare

Constata ca prin sentinta civila nr. 1843/2009 a Judecatoriei Medias s-a admis actiunea reclamantului K. L. – H.–F. si K. K. P. in contradictoriu cu municipiul Medias si in consecinta, a fost obligat municipiul Medias sa lase reclamantilor, in proprietate si posesie, imobilul inscris in cartea funciara a municipiului Medias numarul I., numar topografic  1/3/2/3-fanat 15114 mp.; a fost obligat municipiul Medias sa plateasca reclamantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecata partiale .
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca reclamantii si defuncta lor mama K. O. sunt proprietarii tabulari ai imobilului inscris in cartea funciara a municipiului Medias numarul I., numar topografic 1/3/2/3-fanat 15114 mp. Dreptul de proprietate a fost dobandit in anul 1962.
  In anul 2004 Prefectul Judetului Sibiu a trecut terenul din litigiu  in proprietatea privata a municipiului Medias. Prin Ordinul nr.54/2004 Prefectul judetului Sibiu a considerat ca terenul din litigiu face obiectul Legii nr.18/1991 fiind proprietatea fostului CAP. In cuprinsul Ordinului nr.54/2004 terenul nu a fost identificat  in cartea funciara, fiind identificat in cadastru-evidenta folosita in aplicarea Legii 18/1991 .
Actiunea in revendicare este o actiune petitorie, in cadrul ei fiind pusa in discutie insasi existenta dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului. Reclamantul va trebui astfel sa faca proba dreptului sau de proprietate, drept care constituie insusi obiectul actiunii. Din  punct de vedere istoric, fostele C.A.P. - uri si fostele structuri comuniste nu si-au intabulat dreptul de proprietate (sau de administrare) asupra imobilelor astfel ca la aplicarea Legii nr.18/1991 terenurile care au facut obiectul constituirii si reconstituirii dreptului de proprietate erau intabulate pe numele fostilor proprietari care au fost deposedati de autoritatile comuniste.
In speta insa municipiul Medias nu a pretins ca terenul din litigiu ar fi trecut in proprietatea  fostului C.A.P. sau in proprietatea altei structuri comuniste. „Per a contrario” terenul din litigiu a fost permanent in proprietatea si posesia reclamantilor.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul Municipiul Medias prin Primar, care a solicitat modificarea acesteia, in sensul respingerii actiuni reclamantilor, cu motivarea ca instanta de fond s-a raportat doar la caracterele actiunii in revendicare, nu a motivat solutia data fiecarui capat de cerere, nu a avut in vedere petitul formulat de reclamanti referitor la compararea titlurilor, ceea ce echivaleaza cu o nemotivare. In ce priveste fondul cauzei, instanta nu a avut in vedere aspectele pe care recurentul le-a invocat, a trecut cu indiferenta peste prevederile legii speciale de reparatie nr.10/2001 si 18/1991 si 247/2005, care instituie proceduri administrative prealabile si anumite termene si sanctiuni in caz de nerespectare a acestora. Terenul in litigiu nu a facut obiectul vreunei cereri de retrocedare astfel ca a fost trecut la propunerea Comisiei Locale Medias in proprietatea privata a Municipiului Medias, fiind constituit izlaz comunal. Potrivit Legii 59/1974 terenurile care nu erau inscrise in sistemul de evidenta generala de fond funciar, cei care dobandeau terenuri agricole prin mostenire legala erau obligati sa asigure continuitatea muncii agricole, iar daca nu erau indeplinite aceste cerinte, terenurile treceau in folosinta organizatiilor socialiste, iar daca nimeni nu indeplinea conditia de continuitate a muncii agricole, dupa doi ani terenul trecea in proprietatea statului. In speta, terenul este afectat la acest moment de contracte de administrare si nu ii poate fi schimbata destinatia.
Recursul este neintemeiat pentru considerentele ce urmeaza.
Referitor la primul motiv de recurs, cel privind nemotivarea hotararii, retinem ca este neintemeiat, instanta de fond a retinut starea de fapt si temeiul de drept corect, asa cum rezulta din actele dosarului, hotararea atacata cuprinzand toate elementele prev. de art. 261 c. pr. civ.
 In ce priveste fondul cauzei retinem ca instanta de fond a constatat corect ca potrivit cartii funciare, cei doi reclamanti sunt proprietari ai imobilului revendicat, impreuna cu mama lor, K. O., in prezent decedata. Actiunea in revendicare este actiunea prin care proprietarul neposesor isi apara dreptul de proprietate impotriva posesorului neproprietar. De asemenea, retinem ca dovada dreptului de proprietate il constituie inscrierea in cartea funciara, iar reclamantii sunt inscrisi ca proprietari in CF. Paratul a sustinut ca terenul a trecut in folosinta statului, fara a putea face vreo dovada in acest sens, iar prin Ordinul Prefectului nr. 54/2004 se sustine ca terenul a fost trecut in proprietatea privata a Municipiului Medias. Acest ordin nu este insa intabulat, terenul nu este identificat, paratul nu a putut sa faca nici o dovada cu privire la faptul trecerii terenului in proprietatea fostului C.A.P. ori a altei structuri comuniste. Din actele depuse in recurs nu rezulta ca la I.A.S. Medias ar fi fost preluat si acest teren, din copia cartii funciare rezulta ca doar imobilul de sub A1 a trecut la I.A.S. Medias, nu si cel de sub A.6, care este cel in litigiu, si care in anul 1998 a fost dezmembrat si reintabulat in favoarea proprietarilor de pana atunci, adica a reclamantilor si a mamei lor.
De asemenea, retinem ca potrivit 26 din L.7/1996, dreptul de proprietate dobandit de stat este opozabil fata de terti chiar si neintabulat, daca a fost dobandit de stat prin efectul legii, prin expropriere sau hotarari judecatoresti. Terenul in cauza nu se incadreaza in nici una din aceste situatii, paratul neputand face dovada modalitatii in care acest teren ar fi trecut la stat. In ce priveste faptul ca reclamantii nu au uzat de nici una din legile speciale de reparatie, retinem ca reclamantul K. L. H. F. a obtinut pe calea notificarii in baza Legii 10/2001 cota de 3/16 din teren, iar pe de alta parte, daca intr-adevar s-ar fi dovedit ca terenul a intrat in proprietatea statului, reclamantii aveau oricum posibilitatea revendicarii acestuia pe calea dreptului comun, avand in vedere ca  prin Decizia nr. 32/2008 a I.C.C.J. data in recursul in interesul legii s-a stabilit ca     in cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala  si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conventia are prioritate, iar aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.
 Fata de toate aceste imprejurari, s-a constatat ca sentinta atacata este legala si temeinica, motiv pentru care, potrivit art. 312 C. pr. civ. instanta s-a respins recursul s-a mentinut sentinta atacata. Potrivit art. 274 C. pr. civ. recurentul a fost obligat sa plateasca intimatilor cheltuielile de judecata dovedite de acestia in recurs.