Pretentii
(Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt)Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de .... sub nr. ......, precizata la data de 24.05.2016 (filele 63-65, vol. V), reclamanta AA., prin administrator ID, a chemat-o in judecata pe parata CC in Comandita pentru a fi obligata la plata urmatoarelor sume:
- 22.740 lei, contravaloarea firidei electrice cu TVA inclus (18.950 lei + TVA de 20% din aceeasi suma),
- 10.109,89 lei, suma ce a fost achitata catre SEnergie, reprezentand factura nr. 810000400452 din 14.06.2013, pentru energia imputata in baza procesului-verbal de recalculare nr. 411/26.09.2012 (valoarea rezultata prin insumarea ultimelor sase sume prevazute pe pagina 3 a desfasuratorului facturii (5200,05+1657,44+351,81+32,81+323,47+587,56 = 8153,14 lei la care se adauga TVA-ul de 24% la acel moment de 1956,7536 lei), suma achitata cu OP 78/23.07.2013,
- 35.350,39 lei, contravaloarea cantitatii de 44,423 mc cherestea degradata,
- 700 lei, contravaloarea rebransarii din data de 10.12.2012, conform facturii nr. 000630 din 13.12.2012 si contractului de prestari servicii incheiat cu DD. nr. 631 din 10.12.2012,
- 700 lei, contravaloarea serviciilor de analiza si consiliere energetica oferite de DD., conform contractului nr. 631 din 10.12.2012,
- 4.460 lei, contravaloarea unui motor cu o configuratie speciala de la centrala termica, motor ars ca urmare a intreruperii alimentarii cu energie electrica in data de 10.12.2012,
- 15.989 lei, reprezentand costurile suportate de societate ca urmare a suspendarii contractelor de munca a unui numar de 18 salariati din sectia de prelucrare a lemnului, din cauza imposibilitatii continuarii activitatii de productie pe perioada 10.12.2012 – 17.01.2013. Aceasta suma cuprinde sumele nete ridicate de salariati (75% din salarii) la care se adauga impozitele suportate de angajator si impozitele suportate de angajat, respectiv: salarii brute muncitori 14 zile dec. 2012: salariu brut – 5.278, cost angajator – 1.461, cost total – 6.739; salarii brute TESA 14 zile dec. 2012: salariu brut – 2.127, cost angajator – 590, cost total – 2.717; salarii brute muncitori 19 zile ian. 2013: salariu brut – 3.598, cost angajator – 997, cost total – 4.595; salarii brute TESA 19 zile ian. 2013: salariu brut – 1.513, cost angajator – 425, cost total – 1.938.
- 125.011 lei, reprezinta pierderile estimate cu nerealizarea productiei timp de 39 de zile in perioada 10.12.2012 – 17.01.2013 din cauza lipsei energiei electrice, suma stabilita de expert contabil Creanga Cornelia,
- 52.782,16 lei, reprezinta costurile pe care a fost nevoita sa le suporte pentru mentinerea centralei termice in functiune fara a realiza productie timp de 39 zile in perioada 10.12.2012 – 17.01.2013.
Reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca proprietatea sa se invecineaza cu proprietatea dobandita de parata ca urmare a lichidarii fostei societati EE. Raporturile de vecinatate cu fostul proprietar au fost foarte bune astfel incat nu au existat probleme in folosirea zidurilor comune sau a utilitatilor sale care subtraversau terenul invecinat. A precizat ca actiunea vizeaza prejudiciile create de parata prin intreruperea alimentarii cu energie electrica de mai multe ori prin smulgerea cablurilor cu utilajele de excavat, repararea acestora in mod provizoriu si gresit, lucru ce a dus la inchiderea activitatii de productie la firma timp de 39 de zile din cauza lipsei energiei electrice.
Inainte ca parata sa inceapa lucrarile de demolare a vechilor cladiri ce au apartinut EE in vederea edificarii magazinului din str. 1 Decembrie 1918 nr. 44 bis, reclamanta a sustinut ca a atentionat-o ca pe terenul ei subtraverseaza bransamentul LES 0,4 KV care este proprietatea sa. Acest lucru era cunoscut de reprezentantii societatii parate deoarece era specificat in avizul de amplasament favorabil nr. 100209637/08.05.2012 emis de E.On, aviz necesar la obtinerea autorizatiilor de demolare si construire a supermarketului. Avizul este emis pe numele EE, societate in lichidare, de la care a cumparat parata si care a stat la baza obtinerii autorizatiilor de demolare si construire.
Desi au cunoscut existenta amplasamentului cablurilor electrice care asigurau alimentarea cu energie electrica a societatii, lucrarile facute de parata au generat cinci intreruperi de curent ca urmare a smulgerii cablurilor cu utilajele de excavare si repararea acestora necorespunzator ulterior. Ultima intrerupere din 10.12.2012 a insemnat si inchiderea activitatii de productie timp de 39 de zile. Reprezentantii paratei au stiut permanent, in detaliu, despre prejudiciile cauzate de intreruperea alimentarii cu energie electrica prin interventiile ei telefonice repetate, numeroase adrese, discutii directe cu persoanele responsabile care veneau zilnic in control pe santier, dar si din interventiile Inspectoratul de Stat in Constructii. Reclamanta a precizat ca societatea FF care a dorit rezolvarea bransamentului, dar nu a fost lasata de parata pe motiv ca trebuie sa termine constructia supermarketului.
Primul incident a fost pe data de 06.07.2012 cand cablurile au fost smulse, situatie ce a generat arderea firidei cu aparatajul electric aflat pe proprietatea sa. Aceasta a luat foc si portiuni din cablul si legaturile interioare s-au topit. Firida este un “dulap” metalic unde intra doua cabluri de alimentare cu energie electrica de sectiune mare si ies patru cabluri de sectiune mai mica spre zonele interioare unde este nevoie de alimentat anumite sectii sau ateliere. In interiorul “dulapului” sunt sigurante electrice si aparatj de protectie in caz de suprasarcina sau scurtcircuit. La scara redusa se aseamana cu tabloul electric casnic. A informat imediat societatea parata prin adresa nr. 706/06.07.2012, solicitand remedierea de urgenta a situatiei. Paguba produsa cu arderea firidei este estimata la suma de 29.200 lei, costul unui tablou distributie trifazat, conform ofertei DD din 05.02.2013 plus cheltuielile de montare, oferta acceptata de E.On, fiind si oferta cu pretul cel mai mic. A mentionat ca societatea DD este producator atestat de Auteoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.
Reclamanta a precizat ca ruperea acestor cabluri cu sectiune foarte mare (doua cabluri de tip ACYABY 3×185×95 de 0,4 KV) implica de la bun inceput reparatii si investigatii de specialitate pe tot traseul lor, precum si in postul de transformare PT 38 unde se afla punctul de conectare cu E.On, in blocul de masurare si in firida de pe proprietatea sa. Cuplarea si remontarea cablurilor gresita si incorecta afecteaza cantitatea de energie electrica transmisa prin acestea. O reparatie necorespunzatoare poate genera, pe de o parte, scurgeri de curent in pamant, fapt ce are drept consecinta inregistrarea unei cantitati de energie (in postul de masurare al Samplasat pe terenul paratei) mai mare decat cea ajunsa in realitate la consumator. Pe de alta parte, rebransarea incorecta a cablurilor a generat intreruperi ulterioare de energie electrica cu consecinta avarierii instalatiilor electrice si a utilajelor alimentate aflate in functiune. Socurile severe generate de smulgerea cablurilor au produs scurtcircuite electrice cu consecinte grave asupra motoarelor electrice de la utilajele si instalatiile tehnologice, precum si asupra softurilor incorporate in aceste utilaje.
Reclamanta a sustinut ca, pentru a evita alte incidente de acest gen, a acceptat solicitarea facuta de societatea parata si si-a dat acordul de a muta traseul cablurilor electrice. A precizat ca si-a exprimat acordul in acest sens prin mai multe adrese anterioare celor intamplate in decembrie 2012 (nr. 703/03.08.2012, nr. 1030/12.11.2012) cu rugamintea ca devierea sa se faca doar in baza unui proiect tehnic vizat de Sin conditii cel putin la fel de performante din punct de vedere tehnic. Acordul dat a avut in vedere si necesitatea de a proteja constructiile edificate si amenajarile efectuate de parata chiar daca noul amplasament este mai lung si deci cu pierderi de energie pe traseul de alimentare mai mare. Aceste cabluri au fost montate subteran in luna decembrie 2012 pe terenul proprietatea paratei, iar pe proprietatea sa in data de 17 ianuarie 2013. Pozarea acestor cabluri se face subteran, facandu-se sapatura necesara. Cablurile s-au montat, dar era necesara si aducerea in stare initiala a terenului de pe proprietatea sa, prin ridicarea surplusului de pamant, compactare si betonare.
Inca de la prima intrerupere a alimentarii cu energie electrica a solicitat documentele care atesta lucrarile efectuate la cablurile proprietatea sa si calitatea reparatiilor efectuate. Parata i-a transmis, dupa nenumarate insistente, doar o declaratie de conformitate emisa de GGnr. 12102/07.07.2012 fara a specifica ce lucrari a efectuat. Acest document a fost considerat insuficient si de catre inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii care, prin nota nr. 1248 din 04.09.2012, au pus in vedere paratei sa-i comunice documentele privind reparatiile si cele de atestare calitativa a lucrarilor de refacere a retelei electrice avariate. Ca raspuns la adresa sa nr. 703 din 3 august 2012, Inspectoratul de Stat in Constructii a confirmat cele sesizate de societate prin adresa nr. 3172/NT din 07.09.2012 si a intocmit nota de inspectie nr. 1248 din 04.09.2012 prin care a obligat parata la atestarea calitativa a lucrarilor.
Reclamanta a mai sustinut ca, in ciuda demersurilor sale, remedierea defectiunilor nu a fost conforma. Astfel, la reverificarea cantitatii de energie inregistrata in punctul de control al Sa reiesit o diferenta de 15.258 kwh care i-a fost imputata prin procesul-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, fiind in suma de 7.432 lei.
In data de 28 septembrie 2012, din cauza unei alte intreruperi a alimentarii cu energie electrica, imputabila tot paratei, s-a degradat o cantitate de 44,423 mc de cherestea din cauza imposibilitatii functionarii cuptoarelor de uscare, in valoare de 42.081 lei. Sarja de uscare a cuprins intreaga cantitate de cherestea din facturile nr. 729 din 27.07.2012 si nr. 756 din 17.08.2012. Prin operatiuni de sortare a recuperat o parte din cherestea. Valoarea s-a calculat in functie de costul cherestelei si coeficientii tehnici valabili in procesele tehnologice de prelucrare a lemnului. Cantitatea de 44,423 mc de cherestea uscata este mentionata in bonul de consum din 31.10.2012. Cantitatea de 44,423 mc de cherestea uscata s-a obtinut din 52,262 mc de cherestea verde. In procesele tehnologice de spintecare s-a aplicat un coeficient de 0,85% la costul de transformare in lamele s-a aplicat un coeficient de 1,20% ti la costul uscarii si sortarii un coeficient de 1,22%. La acea data, din lipsa de cherestea uscata pentru productie a fost nevoita sa trimita muncitorii in concediu pana la obtinerea unei noi sarje de cherestea uscata. Tot din aceasta cauza a intarziat livrarea catre un client din Moscova.
Din cauza remedierii superficiale a intreruperilor ulterioare, pe data de 10.12.2012, la primul inghet, s-a intrerupt din nou energie electrica, desi nu s-au mai facut alte sapaturi. Salariatii de la deranjamente Sau constatat ca s-a produs un puternic scurtcircuit pe traseul de alimentare. Intreruperea alimentarii cu energie electrica din data de 10 decembrie 2012 a fost anuntata persoanelor responsabile de la VV care veneau zilnic pe santier in control si pregateau deschiderea supermarketului. Observand ca nu i se acorda atentie, ba chiar luand-o in deradere, reclamanta a incercat sa solutioneze cat mai urgent aceasta intrerupere in alimentarea cu energie electrica. Situatia din 10 decembrie este detaliata in adresa nr. 1212 din 12.12.2012 iar analiza situatiei energetice este facuta de TT. In perioada 10-12 decembrie 2012, a reusit sa puna in functiune provizoriu un singur cablu pentru a putea preveni inghetarea apei in centrala termica ce deservea halele, uscatoarele de cherestea si instalatiile de aer comprimat. Din cauza scaderii bruste a temperaturilor sub -10 grade, in data de 8-10 decembrie 2012, inghetarea instalatiilor a fost iminenta si astfel a suferit pagube insemnate. Rebransarea s-a facut cu firma TT, iar costul lucrarii a fost de 700 lei, conform contractului nr. 631 din 10.12.2012 si facturii nr. 000630 din 13.12.2012, achitata cu chitanta nr. 00288 din 18.01.2013.
Pentru a preveni o situatie deosebita din cauza temperaturilor foarte scazute, reclamanta a aratat ca a fost nevoita sa apeleze la o firma de specialitate in vederea evaluarii situatiei. Oroles, firma atestata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, i-a oferit consiliere in vederea limitarii prejudiciului cauzat de intreruperea energiei electrice in fabrica de prelucrare a lemnului, sens in care a fost intocmit referatul de analiza nr. 344/18.12.2012. Serviciile acestei societati au costat 700 lei, iar in documentul de constatare intocmit se regasesc inclusiv cauzele care au generat pierderile.
Socul intreruperii energiei electrice din 10.12.2012 a dus la arderea unui motor de la centrala termica. In data de 12.12.2012 a inlocuit provizoriu motorul ars si a pornit centrala termica. Costul motorului ars si al montajului este de 6.600 lei, conform ofertei transmise de societate RR la data de 10.01.2013.
Pana la data de 17.01.2013, cand a fost realimentata cu energie electrica, reclamanta a sustinut ca a fost nevoita sa inchida fabrica de lemn, sa opreasca productia si sa trimita angajatii in somaj tehnic pentru perioada 10.12.2012 – 17.01.2013. Hotararea nr. 252 din 12.12.2012 privind oprirea activitatii de productie si tabelul cu salariatii carora li s-au suspendat contractele de munca au fost transmise paratei cu adresa nr. 1212/12.12.2012. Deciziile de suspendare a contractelor de munca pentru 18 salariati au fost transmise catre Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt. Intreruperea productiei si trimiterea muncitorilor in somaj tehnic a cauzat societatii o pierdere de 22.665 lei, suma ce reprezinta cei 75% din salariul acordat celor 18 salariati care in toata aceasta perioada nu au lucrat, dar pe care a trebuit sa-i plateasca. Acest fapt s-a intamplat inaintea Craciunului si a Anului Nou si a fost “premiul” pe care l-a acordat salariatilor.
Pierderile provocate de intreruperea productiei timp de 39 de zile, respectiv perioada 10.12.2012 – 17.01.2013, sunt estimate la suma de 35.000 lei, reprezentand beneficiul nerealizat.
Reclamanta a adaugat ca din cauza lipsei energiei electrice timp de 39 de zile a intarziat livrarile catre doi parteneri germani. A aratat ca, in decembrie 2012, in urma corespondentei purtate cu partenerii germani, ZZ a incheiat contractele nr. 627/1-07 decembrie 2012, respectiv nr. 628/1-18 decembrie 2012. Termenele de livrare solicitate de clienti au fost saptamana a 2-a 2013 pentru ZZ si saptamana a 3-a 2013 pentru ZZ. Din cauza lipsei energiei electrice, termenele de livrare solicitate de clienti nu au putut fi respectate. Pentru primul client, termenul de livrare a fost decalat in saptamana a 3-a, iar faptic livrarea s-a realizat in saptamana a 4-a, descarcarea operandu-se in saptamana a 5-a. Pentru cel de-al doilea client, termenul de livrare a fost decalat in saptamana 4-5, iar faptic livrarea s-a realizat in saptamana a 5-a si descarcarea in saptamana a 6-a. Ca urmare a acestor intarzieri, partenerii germani a informat-o telefonic despre nemultumirea lor, sugerand ca neonorarea la termen a produselor contractate va avea consecinte. Prima consecinta certa este plata cu intarziere a produselor. Astfel, prima firma a platit doar 7.500 EUR dintr-un total de 31.426,86 EUR in data de 15.03.2013 cu o intarziere de 40 de zile. Diferenta de 23.926,86 EUR urmeaza sa o incaseze in viitor fara a avea o data certa. A doua firma a platit 7.743,25 EUR in data de 20.02.2013 cu o intarziere de 8 zile. A mentionat reclamanta ca livrarea cu intarziere si neincasarea facturilor la termen este fara precedent in relatiile de 3 ani cu acesti clienti. A mai adaugat ca si-a pierdut credibilitatea in fata unor clienti importanti din Germania care i-au dat deja de inteles ca doresc sa renunte la produsele sale. A concluzionat ca pierderile provocate de intarzierea livrarilor, incasarea facturilor cu intarziere si decredibilizarea sa este estimata la suma de 19.000 lei, aratand ca isi rezerva dreptul de a solicita de la parata si contravaloarea sumei de 23.926,86 EUR neincasata inca de la clientul din Germania.
Din cauza ca nu a avut productie timp de 39 de zile, a fost nevoita sa cheltuie 32.438 lei pentru a mentine centrala termica in functiune, la o capacitate minima pentru a evita inghetarea instalatiilor si a utilajelor de productie care sunt de valoare foarte mare. Asa cum a explicat si TT in analiza situatiei energetice nr. 344/18.12.2012, centrala termica cu care este dotata fabrica de prelucrare a lemnului functioneaza cu resturile ce rezulta in urma procesului de prelucrare. Intrucat nu a mai realizat productia si a functionat pe avarii in acest interval de timp, a fost nevoita sa alimenteze tocatorul cu aproximativ 132 mc de resturi din lemn pentru incalzirea unui volum de 5100 mc de constructii in care functioneaza un sistem de exhaustare de 31.000 mc/h. A aratat ca a suportat costurile curentului electric pentru functionarea centralei termice, a tocatorului, silozului si a sistemului de exhaustare la o putere de 75 kw, consum ce reprezinta o pierdere in lipsa productiei. A fost obligata sa consume cantitatea de 44,423 mc, cheresteaua neconforma, si toate rezervele din stocurile sale de resturi solide din lemn in cantitatea de 87 mc. Toate aceste cheltuieli s-au impus din cauza intreruperii energiei electrice, pentru a pune in practica solutia subsidiara recomandata de consultantul TT, si s-au ridicat la suma de 32.438 lei. Numai energia electrica este in valoare de 28.733 lei.
Reclamanta a mai subliniat ca nu poate fi omisa situatia deosebit de grea a salariatilor carora li s-a suspendat contractul de munca din data de 10.12.2012 – 17.01.2013 si au fost trimisi acasa chiar inaintea Craciunului si a Anului Nou. Cei 18 salariati solicita compensatii in valoare de 18.000 lei, in medie cate 1.000 lei net. Responsabilii VV au promis aceste compensatii in mod ferm in data de 16 si 17 ianuarie 2013, dar nu au fost acordate.
Din cauza deselor intreruperi ale activitatii de productie si a cheltuielilor generate de parata reclamanta a precizat ca a inchis anul 2012 cu o rata a profitului de doar 0,3%. Cele mai mari prejudicii au fost create insa in perioada 10.12.2012 – 17.01.2013, cand productia a fost oprita in totalitate, dar a facut cheltuieli foarte mari, cum sunt cele cu plata salariilor si a impozitelor aferente pentru cei 18 salariati, cu personalul de la contabilitate, administratie, cu utilitatile. De exemplu, facturile la energie electrica pentru lunile decembrie si ianuarie sunt in valoare totala de 46.478,34 lei, sume ce au fost achitate. Au influentat indicatorii financiari-contabili din luna ianuarie si februarie, cand a inregistrat o pierdere de 138.798 lei, din care suma de 91.445 lei este aferenta lunii ianuarie, situatie fara precedent. In ultimii 11 ani firma nu a raportat pierderi niciodata.
Actiunile paratei, neglijenta acesteia si indiferenta cu care a tratat situatia de fapt expusa au generat un sir de evenimente care i-au cauzat serioase prejudicii.
Reclamanta a sustinut ca parata a dat dovada de rea-credinta intrucat problemele au inceput din iulie 2012, dar rezolvarea lor a inceput abia dupa terminarea supermarketului. Reaua-credinta rezulta si din faptul ca parata a ignorat Nota de inspectie nr. 1248 din 04.09.2012, emisa de Inspectoratul de Stat in Constructii si nu a rezolvat problemele cerute pana la data de 10.09.2012. Oprirea activitatii firmei din data de 10.12.2012 si pana in data de 17.01.2013, in perioada de ger, cu un pericol iminent de producere a unor pagube foarte mari, este alta dovada de rea-credinta mai ales ca operatiunile de rebransare au durat cateva ore de lucru in data de 17.01.2013.
A subliniat reclamanta ca rebransarea din data de 17.01.2013 s-a facut dupa ce a facut public printr-un banner solicitarea sa de a se rebransa, ceea ce a determinat responsabilii VV veniti la festivitatea de deschidere sa promita rebransarea si acordarea de compensatii salariatilor.
Reclamanta a sustinut ca parata a cunoscut in detaliu prejudiciile produse deoarece a avut o vasta corespondenta, a trimis numeroase adrese, foarte multe telefoane si prin prezenta lor zilnica pe santier.
In concluzie, a considerat ca sunt intrunite elementele raspunderii civile delictuale: faptele (fie ele actiuni sau inactiuni) prin care a avariat cablurile ce asigurau alimentarea cu energie electrica a societatii, reparatiile neglijent facute anterior au caracter ilicit deoarece aduc o evidenta atingere dreptului sau de proprietate, raporturilor de vecinatate ce ar fi trebuit respectate si reprezinta o incalcare a obligatiilor ce deriva din acestea. Intre acestea si prejudiciul cauzat exista o legatura de cauzalitate directa. Obligatia de dezdaunare a paratei subzista chiar daca o parte dintre faptele materiale cauzatoare de prejudicii au fost savarsite de diversi prepusi ai acesteia. Astfel, chiar daca probabil ca angajatii constructorului NN au smuls cablurile, acesta a lucrat pentru si sub stricta supraveghere a paratei, iar reparatiile improvizate la cablurile distruse au fost facute ulterior probabil de catre o alta societate, tot la solicitarea paratei, conform art. 1373 din noul Cod civil. Asadar, parata este tinuta sa repare prejudiciul cauzat deparece prepusii sai au actionat in scopul realizarii functiilor incredintate.
In drept, cererea a fost intemeiata pe art. 1357 si urm., art. 1373 din Codul civil.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, cu expertiza contabila, cu expertiza electrotehnica (sau energetica) si cu audierea a doi martori, MM.
A anexat cererii, in copie, urmatoarele inscrisuri: aviz de amplasament favorabil nr. 1000209637 din 08.05.2012, adresa nr. 706/06.07.2012, confirmare de primire, adresa nr. 711/11.07.2012, declaratie de conformitate privind calitatea lucrarilor din 07.07.2012, confirmare de primire, adresa nr. 723/23.08.2012, confirmare de primire, adresa nr. 928/28.09.2012, confirmare de primire, adresa nr. 929/28.09.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1030/12.11.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1212/2/27.12.2012, confirmare de primire, adresa nr. 115/15.01.2013, confirmare de primire, adresa nr. 225/25.02.2013, confirmare de primire, adresa nr. 703/03.08.2012, adresa nr. 2172/NT/07.09.2012, Nota de inspectie I.S.C. nr. 1248/04.09.2012, Raport Oroles nr. 344/18.12.2012 privind rezultatul analizei si constatarilor efectuate cu ocazia remedierii defectiunii aparute la coloanele de alimentare cu energie electrica in perioada 10-11-12 decembrie 2012, contract de prestari servicii nr. 631/10.12.2012, factura nr. 630/13.12.2012, adresa nr. 1212/1/12.12.2012, adresa nr. 252/12.12.2012, tabel nominal cu salariatii carora li se suspenda activitatea conform hotararii AGA nr. 252/12.12.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1212/12.12.2012, confirmare de primire, cerere olografa din partea inginerului de productie din 02.10.2012, factura nr. 729/27.07.2012, factura nr. 756/17.08.2012, proces-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, incheiat la 27.09.2012, aviz credit din 20.02.2013, cerere olografa din partea inginerului de productie din 18.01.2013, oferta generala DD nr. 31178/05.02.2013, adresa din 10.01.2013, factura Snr. 810000338702/16.01.2013, factura Snr. 810000350934/15.02.2013.
Reclamanta a achitat initial, la solicitarea instantei, taxa judiciara de timbru in cuantum de 5.601 lei si titmbru judiciar de 5 lei. Ulterior, prin incheierea din camera de consiliu din data de 09.08.2016, instanta a admis cererea reclamantei de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru si a redus taxa datorata de la 8320,81 lei la 3000 lei pe care a esalonat-o in trei rate.
Parata a formulat intampinare, la data de 11.06.2013, depusa la filele 101-104 din vol. I al dosarului, solicitand respingerea ca nefondata a actiunii, precum si o cerere de chemare in garantie a LL, depusa la filele 105-106 din vol. I al dosarului.
In fapt, parata a sustinut ca suma solicitata drept despagubiri, in cuantum initial de 199.516 lei, nu are caracter cert, fiind produsa prin adunarea mai multor prezumtive prejudicii, fara sa reprezinte o paguba efectiva in patrimoniul reclamantei si fara a prezenta convingerea ca aceste pagube se vor produce in viitor.
In al doilea rand, nu este demonstata legatura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii si prejudiciile inregistrate, existand doar afirmatii fara substanta si presupuneri in tot textul cererii.
Cu privire la situatia de fapt, a precizat ca societatea a edificat, prin intermediul antreprenorului general KK. Acest magazin standard si parcarea aferenta se invecineaza cu cladirile detinute de reclamanta.
Cu ocazia lucrarilor de edificare a parcarii, antreprenorul general a smuls din eroare cablurile electrice subterane care alimentau fabrica reclamantei, in data de 06.07.2012. Chiar a doua zi, prin intermediul GG, legaturile electrice au fost repuse in functiune, firma executanta garantand prin declaratia de conformitate nr. 12102 calitatea lucrarilor. Din constatarile consultantilor a rezultat ca aceste bransamente nu erau pozate si semnalizate corespunzator (cu folie avertizoare, la o adancime de minimum 90 cm, strat de nisip si borne de semnalizare) astfel incat era foarte dificil ca traseul acestuia sa poata fi identificat exact pe teren pentru a fi protejat. In conditiile in care de semnalizarea traseului electric este responsabil beneficiarul acestui traseu, orice omisiune sau neconcordanta este asumata implicit de catre beneficiar sub aspectul consecintelor.
Parata a precizat ca dupa interventia BB aceste conexiuni au fost refacute la standardele moderne si ca nu are cunostinta despre alte intreruperi de energie electrica din trecut, mentionand ca din evidentele Tribunalului Neamt rezulta ca reclamanta a fost reclamata penal pentru consum fraudulos de energie, existand un istoric judiciar bogat intre reclamanta si F.
Intrucat cablul traversa proprietatea sa, parata a aratat ca s-a dispus identificarea traseului si scoaterea acestuia la limita de proprietate. Chiar inainte de a deveni proprietari, ca imputerniciti ai EE, a demarat actiuni ce vizau obtinerea avizelor tehnice pentru mutarea traseului bransamentului existent si a obtinut din partea CC, prin directorul ID, o declaratie prin care arata ca este de acord cu eliberarea amplasamentului si mutarea acestuia pe proprietatea lor, dar sub conditia ca Ssa renunte la pretentiile pecuniare fata de ea, in suma de aproximativ 40.000 EUR.
Parata a aratat ca a executat aceasta deviere dupa intocmirea unui proiect tehnic corespunzator, de firme specializate, conectarea la PT fiind efectuata cu acceptul si sub supravegherea E.On. Astfel, traseul bransamentelor electrice al celor doua proprietati este distinct.
Cu privire la pagubele pretinse de reclamanta a aratat ca suma de 29.200 lei, reprezentand contravaloarea firidei de alimentare cu energie electrica si a manoperei de montare, nu a fost achitata vreunei societati si este dedusa doar din oferta firmei DD SRL, oferta care nu a fost urmata de executie si plata. In consecinta, suma are caracter incert si lipseste legatura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii din data de 06.07.2012 si necesitatea achizitionarii unei firide de alimentare. Din proiectul intocmit de D rezulta ca se vor monta cablurile electrice deviate in firida existenta E 2-4 situata pe peretele magaziei apartinand reclamantei. Proiectul a fost adus la indeplinire, astfel incat achitarea unei noi firide nu mai apare ca justificata.
Referitor la suma de 3.700 lei, parata a precizat ca, la ora actuala, terenul a fost readus la starea initiala de catre antreprenorul general.
Suma de 7.432 lei, reprezentand energia stabilita de HH in sarcina reclamantei, nu ii poate fi imputata deoarece recalcularea s-a facut in functie de Normele ANRM si a considerat ca, in realitate, reclamanta consumase mai multa energie electrica decat platise. Nu s-a facut referire in niciun document emis de Sde faptul ca aceasta recalculare are la baza pierderi de energie pe traseu. In fapt, parata a sustinut ca reclamanta a mai avut probleme cu modul de calcul al consumului de energie, fiind descoperita de SEnergie cu un bransament ilegal, deschizandu-se si un dosar penal. Si anterior anului 2012 reclamanta contesta frecvent facturile emise de SEnergie. Din moment ce pierderile de energie existau si inainte, nu se poate face o legatura intre fapta sectionarii bransamentului si reparatia acestuia si pierderile de energie ulterior reclamate. In esenta, parata a sustinut ca nu este dovedita o legatura de cauzalitate.
Suma de 42.081 lei, reprezentand contravaloarea cherestelei uscate de 44,423 mc, nu este dovedita pentru ca nu s-a aratat modalitatea prin care aceasta cherestea a fost valorificata si nici nu s-a dovedit ca intreruperea energiei electrice din 28.09.2012 s-a produs din pricina sa.
In absenta stabilirii certe a legaturii de cauzalitate, nici suma de 700 lei, contravaloarea rebransarii din 10.12.2012, nu ii poate fi imputata. A sustinut ca utilajele folosite de reclamanta au un grad ridicat de uzura, atat tehnica, cat si morala, si nu se poate exclude posibilitatea ca problemele electrice sa apara si din cauza aceasta. Aceeasi situatie a sustinut ca este aplicabila si pentru suma de 600 lei, reprezentand servicii de analiza si consiliere prestate de TT.
Tot fara probe, a sustinut reclamanta ca fapta sa a cauzat arderea unui motor de la centrala termica. Prin actiune se solicita suma de 6.600 lei, suma care nu reprezinta un prejudiciu actual, ci un prejudiciu viitor, la baza solicitarii fiind doar o oferta facuta de catre RR SRL. A considerat parata ca prejudiciul nu are caracter cert, centrala termica fiind in functiune si la acest moment.
Suma de 22.665 lei, reprezentand contravaloarea salariilor angajatilor trimisi in somaj tehnic, nu ii poate fi imputata, fata de lipsa legaturii de cauzalitate. Parata a sustinut ca este de notorietate ca in domeniul prelucrarii lemnului se recurge deseori la trimiterea angajatilor in somaj tehnic pe perioadele friguroase, rezultand astfel o economie pentru societate, si de curent electric, dar si de cheltuieli salariale. Motivul tine de faptul ca livrarile catre firmele de constructii scad in perioada de iarna cand acestea nu mai au activitate. Aceeasi motivare o pastreaza parata si pentru suma de 35.000 lei, nefiind intrunite conditiile obligatorii pentru a atrage raspunderea civila delictuala.
Cu privire la relatia cu partenerii straini, parata a aratat ca nu se poate deduce intentia certa a acestora de sanctionare in acest fel a reclamantei si ca recuperarea eventualelor prejudicii se poate face direct de la acesti parteneri, mai ales ca existau contracte comerciale incheiate de parti. Suma de 19.000 lei are, de asemenea, caracter incert, fiind doar estimata, unul din criteriile folosite fiind decredibilizarea in fata unor clienti importanti.
Referitor la suma de 32.438 lei, reprezentand costuri suplimentare efectuate pentru mentinerea centralei termice in functiune, parata a sustinut ca aceasta suma se imbina cu suma solicitata pentru pierderi cauzate de lipsa productiei. Nu se face o distintie clara intre ce anume au livrat, chiar cu intarziere, si ce anume au consumat pentru efectuarea acestor livrari.
Parata a adaugat ca, fata de profitul net care rezulta din bilanturile publice (3.715 lei in anul 2011, 1.210 lei in 2010, 9.129 lei in anul 2009, 36.942 lei in anul 2008, 2.061 lei in anul 2007, 1.614 lei in anul 2006), suma de aproximativ 200.000 lei solicitata de reclamanta acopera profitul net al societatii pe cativa ani si nu este justificata pentru inchiderea productiei pentru perioada 10.12.2012 – 17.01.2013.
In concluzie, parata a sustinut ca nu s-a dovedit legatura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii si prejudiciul efectiv inregistrat, aratand ca prejudiciul precizat de reclamanta are in parte caracter incert, in parte caracter inexistent, fiind solicitate cheltuieli estimate, dar neefectuate, fara a se dovedi caracterul util al acestora.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, cu interogatoriul reclamantei si al chematei in garantie.
Prin cererea de chemare in garantie formulata impotriva SS, parata a solicitat obligarea acesteia, in ipoteza admiterii cererii de chemare in judecata, la plata despagubirilor ce vor fi stabilite de instanta. Cererea a fost precizata la data de 15.10.2013, in sensul obligarii chematei in garantie la plata sumei totale de 195.916 lei, parata achitand si taxa judiciara de timbru calculata pentru fiecare suma in parte, in total 11.913 lei (fila 71, vol. II).
A aratat parata ca a incheiat cu societatea chemata in garantie contractul de antrepriza generala nr. 2500/22.06.2012 referitor la constructia la cheie a unui magazin standard VV prin care se arata ca antreprenorul a avut timp suficient pentru a se informa cu privire la eventualele dificultati ale lucratorilor printre care se numara si pozitia conductelor, in special a celor subterane. Antreprenorul a declarat explicit ca s-a asigurat in detaliu in ceea ce priveste amplasamentul obiectivului si ca nu mai poate invoca dupa semnare necunoasterea suficienta a amplasamentului subteran (art. 3.1). Se arata ca antreprenorul va fi direct responsabil pentru actiunile sale, cat si pentru cele ale subantreprenorilor (art. 6.7.1).
Parata a precizat ca nu a mai incheiat contract de antrepriza generala cu altcineva, toate lucrarile la obiectiv fiind efectuate de prepusii chematei in garantie.
Din cauza faptei directe a unui prepus al chematei in garantie s-a ajuns la sectionarea cablului electric la data de 06.07.2012. Ulterior, reparatiile asupra cablului electric, precum si devierea traseului acestora, s-au efectuat prin firme specializate, aflate in relatie de subordonare cu antreprenorul general (pct. 6.7.2 din contract).
In drept, a invocat art. 73 si urm. din Codul de procedura civila.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si cu interogatoriu.
Parata a anexat, in copie, urmatoarele inscrisuri: minuta Electroaxa din 20.12.2011, referat SMoldova Distributie, declaratie reclamanta, aviz de amplasament favorabil, lucrare Electroaxa – deviere retea electrica, raport de activitate – obiectiv VV, atestat nr. 8014/25.06.2012, decizia presedintelui ANRE nr. 1571/25.06.2012, adresa nr. 655/15.11.2012, planse fotografice, proces-verbal de receptie din 17.01.2013, declaratia de conformitate SS, nota de inspectie ISC din 04.09.2012, minuta din 19.12.2012, corespondenta purtata de VV cu antreprenorul Concret Construct, protocol din 25.02.2013, protocol din 05.04.2013, adresa din 10.05.2013, contractul de antrepriza generala nr. 2500/22.06.2012, raport de activitate – 23.07. – 26.07.2012, protocol din 26.07.2012 si din 02.08.2012, extras din presa, extras de pe portalul Ministerului Finantelor Publice, extras de pe portalul instantelor de judecata.
La data de 02.07.2013, la filele 246-253, vol. I, reclamanta a depus la dosar raspuns la intampinare, aratand ca parata recunoaste ca antreprenorul general a smuls “din eroare” cablurile electrice ce alimentau societatea si subtraversau proprietatea paratei, situatie care creeaza implicit prezumtia existentei unei pagube si a legaturii de cauzalitate intre culpa (chiar si in forma ei cea mai usoara) a prepusului paratei si prejudiciul invocat.
A precizat ca paguba a fost produsa, pe de o parte, din cauza ruperii cablurilor electrice, fapt intamplat din culpa prepusului sau, AG, care a avut calitatea de antreprenor general in baza contractului nr. 2500/22.06.2012, si pe de alta parte din cauza reparatiilor defectuoase facute la firida si la rebransarea cablurilor, executate potrivit paratei de SS SRL, firma despre care parata nu a precizat daca a incheiat cu ea un contract de prestari servicii direct sau a lucrat ca subantreprenor. Reclamanta a considerat ca si a doua societate isi pastreaza si ea calitate de prepus al paratei deoarece contractul de antrepriza mentioneaza ca subantreprenorii trebuie sa fie doar dintre cei agreati de beneficiar (art. 2 pct. 2.1.4 din contractul nr. 2500/2012).
Reclamanta a precizat asadar ca este vorba despre raspunderea pentru fapta altuia, si anume a comitentului pentru prepusul sau, lucrarile fiind efectuate pentru parata si sub controlul ei direct.
Reclamanta a sustinut ca litigiile pe care le are cu S vizeaza o serie de facturi din perioada 2008-2009, contestate in instanta, fara nicio legatura cu cauza pendinte. Dosarul penal citat in intampinare are ca titular al plangerii penale societatea CC, si nu V, fiind indreptata impotriva unor autori necunoscuti pentru consum fraudulos si vizeaza tot perioada amintita. Din martie 2009 si pana in momentul recalcularii energiei de catre Sca urmare a defectiunilor cauzate de prepusii paratei (perioada pentru care s-a facut recalcularea incepe din 07.07.2012, dupa rebransarea defectuoasa facuta de SS) nu s-au inregistrat nici un alt fel de incident cu privire la linia de cabluri electrice ce alimentau CC. La nicio citire sau verificare a contorului in perioada martie 2009 – 07.07.2012 nu s-au constatat nereguli. Problemele cu Sin perioada 2008-2009 au fost in postul trafo PT 38 care se afla pe terenul proprietatea autoarei paratei (HH) si nu pe traseul de alimentare unde cablurile de alimentare au fost smulse cu excavatorul.
In concluzie, a considerat ca sustinerile paratei din intampinare sunt tendentioase.
In realitate, reclamanta a sustinut ca traseul cablurilor electrice l-a fost bine cunoscut paratei si antreprenorului general inca anterior cumpararii imobilului. Acesta le-a fost facut cunoscut de S odata cu emiterea avizului favorabil din 08.05.2012, dar si reclamanta i-a informat cu privire la existenta si amplasamentul cablurilor. Din contractul de antrepriza, antreprenorul avea obligatia de a se informa asupra situatiei terenului, inclusiv a retelelor subterane, pierzandu-si dreptul de a mai putea invoca ulterior semnarii contractului necunoasterea amplasamentului suprateran sau subteran sau incorectitudinea documentelor prezentate. Deci obligatia de a se informa a prepusului paratei subzista si in ipoteza insinuata de aceasta cum ca bransamentele nu ar fi fost pozate si semnalizate corespunzator.
Mai mult, a aratat reclamanta ca reteaua de cabluri care a alimentat inainte de decembrie 2012 societatea a fost executata de lucratorii C, conform planului elaborat de specialistii lor, si din moment ce reteaua a functionat la capacitate maxima fara a avea vreodata probleme este evident ca a fost bine executata.
In ciuda insistentelor sale si a obligatiilor impuse de Inspectoratul de Stat in Constructii, parata a refuzat sa prezinte documente din care sa rezulte standardele de calitate a lucrarii de rebransare din 07.06.2012. Declaratia de conformitate nr. 12102/07.07.2012 este un document generic, tipizat, in care nu se detaliaza lucrarile executate de SS SRL si nici obiectivul vizat. In acest conditii, inscrisul nu are nicio valoare probanta pentru ca nu exista certitudinea lucrarii pentru care a fost eliberat.
Referitor la suma de 29200 lei solicitata pentru firida avariata ca urmare a scurtcircuitului produs prin smulgerea cablurilor pe data de 6.07.2012, a aratat ca valoarea acestei a fost indicata orientativ din evaluarea efectuata de Dsi oferta FInternational SRL, firme atestate ANRE, urmand ca pretul indicat sa fie reverificat in cadrul expertizei electrotehnica solicitata. Adresa 655 din 15 noiembrie 2012, emisa de FH, cu referire la firida contine afirmatii nereale. Mai mult decat atat, „analiza” este facuta la 4 luni de la prima intrerupere a alimentarii cu energie electrica, iar urmele scurtcircuitului electric produs in firida erau cu siguranta vizibile si atunci, in luna noiembrie 2012. Inscrisul depus de parata confirma faptul ca in timpul sapaturilor efectuate pe proprietatea SC VV Romania SCS au fost rupte cablurile si s-au produs avarii in firida sa. Evaluatorul a facut cu rea intentie afirmatii „tehnice” eronate, de exemplu: „... s-au deteriorat papucii cablelor de sosire din PT fapt ce s-a datorat lipsei unei protectii selective a instalatiei (in PT 38 protectia se face doar cu sigurante MPR de 250 A) respectiv plecarea din PT 38 trebuia sa fie echipata cu intrerupator de jt (jt inseamna joasa tensiune) cu mare putere de rupere...”. Or, sigurante MPR inseamna tocmai sigurante cu mare putere de rupere. Deci, firida era dotata corespunzator inclusiv cu sistemele de siguranta obligatorii. In „Raport de activitate-executie bransament electric AZI- Poze” s-au anexat imagini cu bransamentul cablului. Primele doua imagini sunt tocmai cu aceste sigurante tip „MPR”.
Chiar daca nu ar fi fost asa, reclamanta a sustinut ca nu i se poate imputa nici o culpa deoarece, conform legislatiei in materie energetica, singurul abilitat in a monta si verifica aparatele de masurare a energiei sunt operatorii de retea. Asa cum a mentionat firma de evaluare, la pct. 1, delimitarea instalatiei electrice este la bornele cablului de joasa tensiune situate in incinta PT 38. La aceste borne este montata grupa de masura de la care pleaca apoi cele 2 cabluri care reprezinta bransamentul SC CC. Conform HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004, pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, art. 104, pct. 1 se mentioneaza: „Grupurile de masurare utilizate in decontare, indiferent de locul unde sunt montate, apartin operatorului de retea si se monteaza numai de catre acesta”. De asemenea definitia de „grupa de masurare a energiei electrice”, conform Hotararii 1007 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, Anexa 1, Sectiunea a 3-a, Definitii si abrevieri, se mentioneaza: „grup de masurare a energiei electrice - ansamblu format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare care constituie circuitele de masurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.” Deci grupa de masura este formata si din elementele de securizare, adica sigurantele de tip MPR. Mai mult, aceste componente se afla situate in incinta PT 38.
Reclamanta a sustinut ca, in raport cu prevederile legale mentionate si situatia de fapt reala o eventuala vina in lipsa elementelor de securizare ar putea-o avea E-ON Distributie SA, proprietarul grupului de masurare care a operat montarea si verificare acestuia si nu consumatorul care nu are competente de a instala in interiorul postului de transformare aparataj electric. Oricum PT 38 despre care a facut vorbire FH, la solicitarea paratei, este un post de transformare, proprietatea E-on amplasat pe terenul acesteia din urma. Or, firida asupra careia a ridicat pretentii, a adaugat reclamanta, este tabloul electric de distributie situat pe proprietatea sa in care intra cablurile ce vin din PT38 si se distribuie catre cladirile proprietatea sa.
A reiterat reclamanta ca prima intrerupere a avut loc in data de 6.07.2012 cand firida cu aparatajul electric aflat pe proprietatea sa a luat foc, s-au produs scantei mari, fum gros, a luat foc, iar portiuni de cablu si legaturi interioare s-au topit. Topirea unor parti componente de la firida este evidenta si recunoscuta. Repararea firidei s-a facut, dupa cum afirma parata, de SC GGin mod provizoriu. Calitatea reparatiilor efectuate de aceasta firma au determinat un lant intreg de alte intreruperi inclusiv o recalculare a consumului de energie electrica, stabilita de E-ON prin Procesul Verbal nr. 411/ 26.09.2012, aferent perioadei 07.07-21.09.2012, respectiv incepand cu ziua in care s-au efectuat reparatiile. Aceste reparatii s-au facut fara documente si fara nici o garantie. A subliniat ca declaratia de conformitate transmisa este una emisa generic si nu se refera la o anumita lucrare efectuata.
Reclamanta a aratat ca functioneaza intr-o forma de provizorat cu sistem de conexiuni si aparataj de protectie necalibrat si partial nefunctional. Si plansele foto depuse dovedesc, arata reclamanta, ca s-a facut o reparatie rudimentara si provizorie, motiv pentru care se impune inlocuirea firidei cu una agreata de E-ON.
Cu privire la readucerea in starea initiala a terenului proprietatea sa, reclamanta a precizat ca parata a efectuat aceasta lucrare in luna mai 2013, dupa introducerea actiunii si dupa achitarea taxei de timbru.
Cu privire la suma de 7432 lei ce reprezinta recalculare energiei electrice de catre E-ON pe perioada ulterioara zilei de 7.07.2013, cand SC SS SRL a facut reparatiile, a aratat reclamanta, ca celelalte litigii cu operatorul de retea vizeaza o situatie cu mult anterioara, ca dosarul penal are ca substrat sesizare noastra si nu a E-ON pentru consum fraudulos si ca in ciuda insinuarilor paratei, din 2009 si pana pe 7.07.2012 nu s-au mai inregistrat nici un fel de pierderi de energie sau alte nereguli la aparatele de masurare, desi cantitatea de energie a fost masurata iar circuitul a fost verificat de catre angajatii E-ON periodic. De asemenea, a aratat ca aceasta energie suplimentar calculata rezulta din pierderile datorate reparatiilor defectuoase intreprinse dupa scurtcircuitul din 6.07.2012 in postul de transformare unde este montata grupa de masurare a consumului de energie.
La data de 28 sept. 2012 a fost o noua intrerupere a energiei electrice cand se afla la uscare, in uscator, o cantitate importanta de cherestea, in fazele finale ale ciclului de uscare. Dupa sortarea repetata a rezultat o cantitate de 44,423 mc de cherestea improprie pentru utilizare, conform referatului inginerului de sectie si documentului contabil cu care s-a inregistrat cu aceasta pierdere in contabilitatea firmei. In cuprinsul actiunii, a aratat reclamanta, a descris nu numai modalitatea in care s-a ajuns la cantitatea a carei contravaloare a solicitat-o, ci si cum a fost folosita cheresteaua ramasa neuscata din cauza intreruperii curentului electric care alimenta cuptorul. A subliniat ca valoare celor 44, 423 mc de cherestea neconforma, folosita ca „sursa de foc” pentru incalzirea spatiului in care functioneaza sistemul de exhaustare nu a fost inclusa la cheltuielile cumulate la pct. k din actiune.
A sustinut reclamanta ca parata a fost informata cu privire la celelalte intreruperi de energie. Din moment ce nu au dat curs solicitarilor sale, s-a vazut nevoita sa gaseasca, prin mijloace proprii, solutii, iar pentru aceste solutii avea nevoie de opinia unor specialisti in domeniu, pentru a limita pagubele deja insemnate, apeland la SC Oroles Corn SRL. Din inscrisurile intocmite de acestia rezulta suficient de explicit ca interventia lor are scopul de a limita pagubele produse de reparatiile defectuoase facute dupa data de 7.07.2012 si urmatoarele la reteaua de cabluri smulse in timpul lucrarilor de constructie.
Cu privire la cei 6600 de lei ce reprezinta contravaloare motorului ars, reclamanta a precizat ca fabrica de prelucrare a lemnului a societatii a fost dotata cu utilaje noi, astfel ca motorul distrus de una dintre intreruperile de energie electrica cauzata de parata nu era uzat, asa cum a incercat sa insinueze parata. A aratat ca motorul ars din centrala a fost inlocuit provizoriu cu un altul second hand ca o solutie provizorie pentru a putea porni centrala. Prejudiciul produs prin arderea acestuia nu este unul viitor, s-a produs deja. Faptul ca nu a reusit sa achizitioneze un motor nou (sau cel putin unul de aceiasi valoare si calitate cu cel ars) nu transforma paguba pricinuita intr-una incerta viitoare, asa cum incorect a sustinut parata. Valoarea acestei piese din centrala va fi evaluata de catre expertul electrotehnic, iar valoare indicata in actiune este una orientativa facuta in conditiile impuse de nou cod de procedura civila care obliga la indicarea criteriilor care au stat la baza pretentiilor ridicate prin actiune.
Contravaloarea salariilor angajatilor pe care societatea a fost nevoita sa ii plateasca cu 75% din salariu, desi nu au lucrat reprezinta, asa cum a motivat pe larg in actiune, o paguba, consecinta a intreruperii fortate a activitatii in fabrica de prelucrare a lemnului din cauza lipsei energiei electrice. La momentul la care s-a emis decizia de intrare in „somaj tehnic” societatea avea contracte ferme cu partenerii straini, contracte pe care nu a putut sa le onoreze la timp. Deci, in cazul sau, activitatea era in plina desfasurare si nu ar fi avut cum sa-si permitem luxul de a-si trimite angajatii acasa de dragul de a nu fi o exceptie de la „notorietatea” invocata de parata si exemplificata prin cateva extrase din presa locala din alte judete. De remarcat ca primul articol vizeaza intrarea in somaj tehnic a unei firme de constructii si a unei firme de inghetata in anul 2008, iar al doilea un producator de PAL si MDF din Sebes in 2009. Reclamanta a sustinut ca le poate numi, doar in sens peiorativ, doua articole cu putere de notorietate pentru realitatea din domeniul prelucrarii produselor de genul celor prelucrate de SC CC la nivelul anului 2012.
Cu privire la suma de 35.000 lei pretinsa ca urmare a nerealizarii productiei in perioada 10.12.2012-17.01.2013, aceasta este estimativ precizata in petitul cererii de chemare in judecata urmand a fi stabilita de un expert contabil prin raportare la productia care, in conditii de functionare, a fost realizata pana atunci de SC CC. In intampinare, parata s-a limitat doar la a sustine ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale fara insa a preciza exact ce nu anume nu ar fi complinit.
Cu privire la paguba produsa din cauza imposibilitatii respectarii termenelor din contractele cu partenerii straini, de asemenea reclamanta a aratat ca urmeaza ca aceasta sustinere sa fie verificata de un expert contabil. In momentul introducerii actiunii, reclamanta a sustinut ca avea aceasta pierdere evidentiata in contabilitate si aplicarea acestei sanctiuni de plata partiala a pretului ca urmare a intarzierii la livrare nu s-ar fi produs daca s-ar fi putut indeplini obligatiile contractuale asumate.
A continuat reclamanta ca situatia descrisa in actiunea initiala este suficient de clara. La fila 8 din actiune a explicat ce anume a cheltuit si in ce conditii a fost nevoita sa mentina timp de 39 de zile hala de productie la temperaturi pozitive. Perioada 10 decembrie 2012-17 ianuarie 2013 o fost cea mai geroasa perioada a iernii si exista pericolul de a ingheta toate instalatiile din fabrica. Aceste costuri sunt evidentiate in contabilitatea societatii si vor putea fi verificate de catre un expert.
Pretentiile sunt mult sub cheltuielile efectuate - energia electrica, salariatii care trebuiau sa urmareasca parametrii centralei termice, rumegusul si deseurile solide din lemn. Numai energia electrica este estimata la suma de 28.738 lei, conform facturilor atasate o data cu actiunea. A aratat ca nu a dorit sa realizeze un „profit”, ci doar recuperarea cheltuielilor generate de SC VV Romania SCS pentru incalzirea spatiilor de lucru fara a realiza productie timp de 39 de zile. Nici pe departe SC VV Romania SRL nu s-a dovedit a fi un vecin de buna credinta. Desi au stiut foarte bine situatia pentru ca au avut in permanenta in teren personal specializat, au ignorant situatia creata si au lasat pagubele sa se produca fara a lua masuri de limitare. Inca din anul 2011, parata a stiut de existenta bransamentului subteran care se suprapunea cu intentiile de construire a supermarketului. In mod normal, inaintea unor actiuni de demolare si sapatura ar fi trebuit sa protejeze sau sa devieze reteaua de cabluri electrice proprietatea SC CC. Emiterea declaratiei date de SC CC, depusa cu intampinarea, demonstreaza dorinta sa de a raspunde solicitarilor SC EE si VV Romania SC si de a nu crea un disconfort si o piedica in calea intentiilor vecinilor sai de a vinde si de a construi. Asa cum a dovedit prin vasta corespondenta purtata cu parata, reclamanta a sustinut ca a fost intotdeauna deschisa si a propus si variante de solutionare.
Din documentele depuse de SC VV Romania SC rezulta ca si constructorul a solicitat de la VV Romania SCS solutii pentru devierea cablului de cel putin 3 ori, in urmatoarele documente: „Raport de Activitate” perioada 23.07-26.07.2012, pagina 11: „se solicita de catre AG (nn: constructorul SC AG) solutionarea devierii cablului de energie existent pe amplasament...”; Protocol de comandament Nr. 4 din 26.07.2012, pag. 4: „Constructorul solicita detalii privind finalizarea demolarii in zona C4, C5 limita de proprietate, deviere cablu electric existent pe amplasament...”, iar la responsabil este mentionat: „VV”; Protocol de comandament Nr. 5 din 02.08.2012, pag. 3: „Constructorul solicita detalii privind finalizarea demolarii in zona C4, C5 limita de proprietate, deviere cablu electric existent pe amplasament...”, iar la responsabil este mentionat: „VV”.
Din documentele depuse de SC VV Romania SCS, mentionate, rezulta ca in fapt constructorul a lucrat numai sub coordonarea stricta a numerosi reprezentanti de la VV, persoane cu pregatire tehnica superioara sau a dirigintilor de santier care erau zilnic prezenti pentru coordonarea activitatii.
Din minuta incheiata in data de 19.12.2012 rezulta in mod explicit ca in data de 5 decembrie 2012 s-a terminat construirea supermarketului si s-a intocmit „Procesul Verbal la terminarea lucrarilor Nr. IS 1407, data 05.12.2012, dar alimentarea cu energie electrica pentru CC nu era inca rezolvata. In data de 10 decembrie 2012 fabrica s-a inchis si muncitorii au fost trimisi in somaj tehnic din lipsa energiei. Mai mult, din minuta rezulta ca lucrarea pentru alimentarea cu energie pe un nou amplasament era terminata si a ramas doar „...pozarea in proprietatea AZI urmand a fi finalizata conform proiect.” A mentionat reclamanta ca pozarea cablurilor pe proprietatea sa si conexiunile cablurilor s-au facut tocmai in data de 17 ianuarie 2013 de o echipa de 3 muncitori in 4 ore. Aceasta demonstreaza doar rea-vointa, in opinia reclamantei.
Reclamanta a afirmat ti ca, din adresa nr. IS 1389 din 14.11.2012 emisa de SC VV Romania SCS catre constructorul SC AG, rezulta in mod explicit ca si acestia au cunoscut pagubele produse firmei SC CC de intreruperea permanenta a alimentarii cu energie electrica (adresele firmei SC CC nr. 706/ 06.07.2012, adresa nr. 1028/02.11.2012 si adresa nr. 1030/ 12.11.2012). A sustinut ca a avut o atitudine deschisa oricarei variante si a propus solutii alternative, asa cum rezulta si din adresa nr. 703 din 3 august 2012. De asemenea, in adresa nr. 1030 din 12.11.2012 a mentionat: „Chiar daca devierea bransamentului presupune cabluri mai lungi si pierderi suplimentare de energie, suntem de acord cu aceasta deviere daca SC VV Romania SC rezolva toate problemele generate de ruperea/ smulgerea cablurilor cu excavatorul. Nu vrem nimic suplimentar”. Abia dupa numeroase interventii parata a fost de acord sa rezolve problema bransamentului prin devierea cablurilor. Ar fi avut si optiunea devierii de sub constructia edificata si protejarea cablurilor cu protectii in zona traficului cu masini grele, in baza unui proiect tehnic de executie. Fiind o lucrare de specialitate a solicitat ca devierea sa se faca in baza unui proiect tehnic vizat de verificator si nu o improvizatie precum reparatiile efectuate pana atunci. Aceste aspecte au fost transmise explicit paratei prin adresa nr. 1030 din 12.11.2012.
Reclamanta a sustinut ca inca nu stie cand a fost pozat cablul pe noul amplasament pe terenul paratei deoarece nu a fost informata si nici nu stie cine a executat aceste lucrari. Pe terenul sau cablurile au fost pozate si bransamentul realizat abia in data de 17 ianuarie 2013. In data de 17 ianuarie s-au realizat legaturile in postul trafo PT 38 aflat pe proprietatea paratei si la firida aflata pe proprietatea sa.
In final, reclamanta a solicitat ca parata sa clarifice raporturile juridice pe care le-a avut cu SC SS SRL, despre care a afirmat ca ar fi realizat lucrarile de rebransare a cablurilor smulse in 6.07.2012 si sa precizeze daca FH s-a ocupat exclusiv de devierea cablurilor sau a facut interventii si asupra cablurilor de pe vechiul aliniament rupte pe 6.07.2012, reparate neglijent pe 7.07.2012 si din care SC CC s-a alimentat de pe 10.12.012 pana pe 17.01.2013 la o putere instalata redusa, la limita de avarie.
La data de 10.09.2013, chemata in garantie AG a depus intampinare, la filele 2-4 din vol. II, solicitand respingerea cererii de chemare in garantie ca nefondata si a cererii de chemare in judecata ca neintemeiata. A solicitat si plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, a aratat ca prin contractul de antrepriza generala nr. 2500 din 22.06.2012 incheiat cu parata s-a obligat sa construiasca la cheie, in stare functionala, magazinul standard VV din orasul Piatra Neamt, str. 1 Decembrie 1918, nr. 44 bis. La data incheierii contractului, parata, in calitate de beneficiar, i-a predat amplasamentul lucrarii, conform procesului-verbal de predare-primire din 22 iunie 2012, fara insa ca la predarea amplasamentului sa-i inmaneze un plan de situatie al amplasamentului cablurilor subterane care alimentau cu energie electrica firma reclamanta si nici nu au fost pichetate in prezenta delegatului Sincat sa poata fi identificate si protejate.
De asemenea, in avizul de amplasament favorabil nr. 1000209637/08.05.2012, emis de SMoldova Distributie SA, Departamentul Retea Neamt, pe care parata i l-a inmanat, se mentioneaza doar ca in zona amplasamentului propus pentru obiectivul „Construire supermarket, imprejmuire si amplasament semnale luminoase” exista LES 0,4 kc ce apartine reclamantei, fara sa fie insotit de un plan de situatie cu traseul acestora.
Chemata in garantie a sustinut ca, in lipsa unui plan de situatie a amplasamentului cablului electric, a pichetarii lui, dar si avand in vedere pozarea necorespunzatoare a acestuia (folie avertizoare, adancime de 90 cm, strat de nisip, borne de semnalizare s.a.), traseul sinuos si nu in lini dreapta de la punctul trafo la firida proprietatea reclamantei, asa cum s-a dovedit ulterior cu ocazia executarii lucrarii de deviere a cablului, a fost imposibil de identificat cablul pentru a fi protejat si pentru a fi evitata avarierea lui.
S-a mai aratat ca apararile paratei in sensul ca a incalcat prevederile art. 3.1 si art. 6.7 din contract nu pot fi primite. Astfel, art. 3.1 vizeaza informarea cu privire la caracteristicile terenului de fundare, nivelul panzei freatice, racordarea terenului la reteaua de drumuri, pozitia conductelor, in special a celor subterane, precum si a racordurilor de orice tip. Or, in cauza, chemata in garantie a sustinut ca nu a avariat conducte si nici racorduri, ci un cablu. Pe de alta parte, acest cablu nu era pozitionat corespunzator, urma un traseu sinuos, imprevizibil, situatie de fapt recunoscuta de societatea parata prin adresa nr. 1212/12.12.2012 catre reclamanta. A sustinut chemata in garantie ca nu putea fi identificat cablul rupt, cu toate diligentele pe care le-a manifestat cu ocazia efectuarii sapaturilor.
A mai sustinut ca nu a incalcat nici art. 6.7 din contract potrivit caruia: „Antreprenorul general se obliga sa nu subcontracteze in intregime lucrarile unui singur antreprenor. Antreprenorul va preda beneficiarului in prealabil lista subantreprenorilor propusi pentru realizarea lucrarilor, subantreprenorii propusi pot fi folositi pentru executarea lucrarilor acestui contract numai daca sunt acceptati in prealabil de catre beneficiar. Atat in faza de semnare a contractului, cat si pe parcursul derularii lucrarilor de executie beneficiarul are dreptul de a refuza sau de a cere scoaterea din santier a oricarui subantreprenor, colaborator sau angajat al antreprenorului”.
In speta, dupa producerea avarierii cablului electric la data de 06.07.2012, reparatiile au fost executate de SS SRL, unitate agreata de parata, iar conform declaratiei de conformitate din 07.07.2012 cu privire la calitatea lucrarilor executate, perioada de garantie a lucrarilor de remediere este de 24 de luni.
Dupa producerea avariei, parata i-a cerut, ca lucrari suplimentare, devierea cablului electric proprietatea reclamantei, cu acordul acesteia, lucrare proiectata si executata de Electro Axa SRL, unitate agreata de parata.
Asa cum dovedesc protocoalele incheiate cu ocazia comandamentelor care au avut loc pe santier, dupa avarierea cablului electric la data de 06.07.2012, a cerut detalii paratei privind devierea cablului electric existent pe amplasament, cablu care ilumina firma reclamanta, precum si asupra modului de decontare a lucrarilor suplimentare, manifestand toate diligentele pentru finalizarea acestor lucrari fara alte evenimente.
In ceea ce priveste cererea de chemare in judecata, a aratat ca la data de 06.07.2012 a fost rupt cablul electric care alimenta unitatea reclamanta, amplasat pe terenul paratei, lucrarea de reparatie a cablului fiind realizata pe data de 07.07.2012 de SS SRL, firma specializata care a garantat prin declaratia de conformitate 12102 calitatea lucrarilor, pentru care perioada de garantie este de 24 de luni.
Cu ocazia efectuarii reparatiilor, s-a constatat ca in timp ce cablul care pleca din transformator era identic cu cablul din firida proprietatea reclamantei, cablul subteran avea alta sectiune, era foarte uzat si prezenta mai multe mansonari ca urmare a altor avarii si interventii anterioare, iar in zona avariata, cablul fusese pozat sub forma de bucla, fapt imposibil de depistat in conditiile in care nu era semnalizat.
Cu exceptia avarierii cablului electric la data de 06.07.2012 a carei reparatie a fost suportata de societate, chemata in garantie a precizat ca nu au mai fost alte avarii si ca urmare avariei din 06.07.2012 firida proprietatea reclamantei nu a fost distrusa, nu a fost afectata de ruperea cablului electric, singura interventie la firida fiind inlocuirea a doi papuci arsi la firida din firida, papuci care au fost inlocuiti, firida fiind functionala in permanenta si in aceeasi stare tehnica care era si inainte de acest incident.
Referitor la recalcularea energiei electrice de catre E.On, chemata in garantie a sustinut ca nu are nicio legatura cu lucrarile de reparatii efectuate la cablul electric de SS SRL Bacau, eventualele pierderi de energie, daca ar fi reale, se datoreaza altor factori, inclusiv uzurii avansate a acestui cablu care dateaza din 1965, cu atat mai mult cu cat nu exista nicio dovada ca recalcularea are la baza pierderi de energie pe traseu si nu un consum efectiv.
A mai sustinut ca la data de 28.09.2012 nu s-a produs nici o intrerupere a energiei electrice din culpa sa.
Chemata in garantie a adaugat ca, urmare avariei din 06.07.2012 produsa din culpa reclamantei, cablul nefiind semnalizat corespunzator pentru a putea fi protejat, s-a pus in discutie devierea amplasamentului acestuia la limita proprietatii dintre reclamanta si parata, lucrare asupra careia reclamanta si-a dat acordul. La data de 28.11.2012 insa cand a trebuit sa se faca legatura la firida proprietatea sa, reclamanta nu a mai fost de acord cerand ca proiectul sa fie verificat de un verificator specializat, fapt ce a condus la intarziere predarii lucrarii pana la 17.01.2013. In toata aceasta perioada, alimentarea reclamantei cu energie electrica nu a fost intrerupta, astfel ca reclamanta nu-si poate invoca propria culpa.
A aratat chemata in garantie, ca la data de 10.12.2012 nu s-a produs nicio avarie a cablului electric, neputand pretinde reclamanta ca arderea motorului de la centrala tehnica a ars din culpa sa.
Nu s-a dovedit nici faptul ca trimiterea in somaj tehnic a salariatilor reclamantei s-a datorat avarierii cablului din 06.07.2012.
Suma solicitata cu titlu de pierdere ca urmare a intarzierii livrarii marfii catre doi clienti germani este o simpla afirmatie, in actiune nefiind precizate cele doua firme germane, contractele incheiate cu acestea, dovada livrarii marfii, a penalitatilor percepute de cei doi beneficiari s.a.
Chemata in garantie a sustinut ca suma solicitata cu titlu de costuri suplimentare efectuate pentru mentinerea centralei termice in functiune, fara a realiza productia putea fi evitata daca reclamanta nu se opunea racordarii la firida a lucrarii de deviere a cablului electric la data de 28.11.2013. Nu este dovedit motivul reducerii activitatii societatii in perioada 10.12.2012-17.01.2013, nici daca aceasta reducere este reala si cuantumul pierderii suferite.
Asadar, prejudiciul pretins nu este real si nici cert.
In dovedire, a solicitat administrarea probe
Uzucapiune - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Suspendare provizorie executare silita - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Pretentii - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Pretentii - Hotarare nr. 4281 din data de 16.11.2016
Plangere contraventionala (rovinieta) - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Pensie intretinere (major) - Hotarare nr. 292 din data de 02.02.2017
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 1744 din data de 07.04.2017
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 577 din data de 10.02.2016
Ordin de protectie - Hotarare nr. 2672 din data de 04.07.2017
Fond funciar - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Fond funciar - Hotarare nr. 118 din data de 11.01.2017
Clauze abuzive - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Anulare titlu de proprietate - Hotarare nr. 380 din data de 04.07.2017
Incuviintare proces verbal contraventie - Sentinta civila nr. 7642 din data de 18.02.2014
Interesul - conditiei a exercitiului dreptului la actiune civila - Sentinta civila nr. 7087 din data de 18.02.2014
Plangere contraventionala - Prescriptia dreptului de a executa sanctiunea - Sentinta civila nr. 6145 din data de 18.02.2014
Drept civil - Subsidiaritate actiune imbogatire fara justa cauza - Sentinta civila nr. 4482 din data de 18.02.2014
Contestatie la executare - refuzul executorului judecatoresc de a adjudeca bunul - Sentinta civila nr. 3865 din data de 18.02.2014
Plangere contraventionala - Prescriptia dreptului de a aplica sanctiunea - Sentinta civila nr. 3385 din data de 18.02.2014
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de .... sub nr. ......, precizata la data de 24.05.2016 (filele 63-65, vol. V), reclamanta AA., prin administrator ID, a chemat-o in judecata pe parata CC in Comandita pentru a fi obligata la plata urmatoarelor sume:
- 22.740 lei, contravaloarea firidei electrice cu TVA inclus (18.950 lei + TVA de 20% din aceeasi suma),
- 10.109,89 lei, suma ce a fost achitata catre SEnergie, reprezentand factura nr. 810000400452 din 14.06.2013, pentru energia imputata in baza procesului-verbal de recalculare nr. 411/26.09.2012 (valoarea rezultata prin insumarea ultimelor sase sume prevazute pe pagina 3 a desfasuratorului facturii (5200,05+1657,44+351,81+32,81+323,47+587,56 = 8153,14 lei la care se adauga TVA-ul de 24% la acel moment de 1956,7536 lei), suma achitata cu OP 78/23.07.2013,
- 35.350,39 lei, contravaloarea cantitatii de 44,423 mc cherestea degradata,
- 700 lei, contravaloarea rebransarii din data de 10.12.2012, conform facturii nr. 000630 din 13.12.2012 si contractului de prestari servicii incheiat cu DD. nr. 631 din 10.12.2012,
- 700 lei, contravaloarea serviciilor de analiza si consiliere energetica oferite de DD., conform contractului nr. 631 din 10.12.2012,
- 4.460 lei, contravaloarea unui motor cu o configuratie speciala de la centrala termica, motor ars ca urmare a intreruperii alimentarii cu energie electrica in data de 10.12.2012,
- 15.989 lei, reprezentand costurile suportate de societate ca urmare a suspendarii contractelor de munca a unui numar de 18 salariati din sectia de prelucrare a lemnului, din cauza imposibilitatii continuarii activitatii de productie pe perioada 10.12.2012 – 17.01.2013. Aceasta suma cuprinde sumele nete ridicate de salariati (75% din salarii) la care se adauga impozitele suportate de angajator si impozitele suportate de angajat, respectiv: salarii brute muncitori 14 zile dec. 2012: salariu brut – 5.278, cost angajator – 1.461, cost total – 6.739; salarii brute TESA 14 zile dec. 2012: salariu brut – 2.127, cost angajator – 590, cost total – 2.717; salarii brute muncitori 19 zile ian. 2013: salariu brut – 3.598, cost angajator – 997, cost total – 4.595; salarii brute TESA 19 zile ian. 2013: salariu brut – 1.513, cost angajator – 425, cost total – 1.938.
- 125.011 lei, reprezinta pierderile estimate cu nerealizarea productiei timp de 39 de zile in perioada 10.12.2012 – 17.01.2013 din cauza lipsei energiei electrice, suma stabilita de expert contabil Creanga Cornelia,
- 52.782,16 lei, reprezinta costurile pe care a fost nevoita sa le suporte pentru mentinerea centralei termice in functiune fara a realiza productie timp de 39 zile in perioada 10.12.2012 – 17.01.2013.
Reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca proprietatea sa se invecineaza cu proprietatea dobandita de parata ca urmare a lichidarii fostei societati EE. Raporturile de vecinatate cu fostul proprietar au fost foarte bune astfel incat nu au existat probleme in folosirea zidurilor comune sau a utilitatilor sale care subtraversau terenul invecinat. A precizat ca actiunea vizeaza prejudiciile create de parata prin intreruperea alimentarii cu energie electrica de mai multe ori prin smulgerea cablurilor cu utilajele de excavat, repararea acestora in mod provizoriu si gresit, lucru ce a dus la inchiderea activitatii de productie la firma timp de 39 de zile din cauza lipsei energiei electrice.
Inainte ca parata sa inceapa lucrarile de demolare a vechilor cladiri ce au apartinut EE in vederea edificarii magazinului din str. 1 Decembrie 1918 nr. 44 bis, reclamanta a sustinut ca a atentionat-o ca pe terenul ei subtraverseaza bransamentul LES 0,4 KV care este proprietatea sa. Acest lucru era cunoscut de reprezentantii societatii parate deoarece era specificat in avizul de amplasament favorabil nr. 100209637/08.05.2012 emis de E.On, aviz necesar la obtinerea autorizatiilor de demolare si construire a supermarketului. Avizul este emis pe numele EE, societate in lichidare, de la care a cumparat parata si care a stat la baza obtinerii autorizatiilor de demolare si construire.
Desi au cunoscut existenta amplasamentului cablurilor electrice care asigurau alimentarea cu energie electrica a societatii, lucrarile facute de parata au generat cinci intreruperi de curent ca urmare a smulgerii cablurilor cu utilajele de excavare si repararea acestora necorespunzator ulterior. Ultima intrerupere din 10.12.2012 a insemnat si inchiderea activitatii de productie timp de 39 de zile. Reprezentantii paratei au stiut permanent, in detaliu, despre prejudiciile cauzate de intreruperea alimentarii cu energie electrica prin interventiile ei telefonice repetate, numeroase adrese, discutii directe cu persoanele responsabile care veneau zilnic in control pe santier, dar si din interventiile Inspectoratul de Stat in Constructii. Reclamanta a precizat ca societatea FF care a dorit rezolvarea bransamentului, dar nu a fost lasata de parata pe motiv ca trebuie sa termine constructia supermarketului.
Primul incident a fost pe data de 06.07.2012 cand cablurile au fost smulse, situatie ce a generat arderea firidei cu aparatajul electric aflat pe proprietatea sa. Aceasta a luat foc si portiuni din cablul si legaturile interioare s-au topit. Firida este un “dulap” metalic unde intra doua cabluri de alimentare cu energie electrica de sectiune mare si ies patru cabluri de sectiune mai mica spre zonele interioare unde este nevoie de alimentat anumite sectii sau ateliere. In interiorul “dulapului” sunt sigurante electrice si aparatj de protectie in caz de suprasarcina sau scurtcircuit. La scara redusa se aseamana cu tabloul electric casnic. A informat imediat societatea parata prin adresa nr. 706/06.07.2012, solicitand remedierea de urgenta a situatiei. Paguba produsa cu arderea firidei este estimata la suma de 29.200 lei, costul unui tablou distributie trifazat, conform ofertei DD din 05.02.2013 plus cheltuielile de montare, oferta acceptata de E.On, fiind si oferta cu pretul cel mai mic. A mentionat ca societatea DD este producator atestat de Auteoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.
Reclamanta a precizat ca ruperea acestor cabluri cu sectiune foarte mare (doua cabluri de tip ACYABY 3×185×95 de 0,4 KV) implica de la bun inceput reparatii si investigatii de specialitate pe tot traseul lor, precum si in postul de transformare PT 38 unde se afla punctul de conectare cu E.On, in blocul de masurare si in firida de pe proprietatea sa. Cuplarea si remontarea cablurilor gresita si incorecta afecteaza cantitatea de energie electrica transmisa prin acestea. O reparatie necorespunzatoare poate genera, pe de o parte, scurgeri de curent in pamant, fapt ce are drept consecinta inregistrarea unei cantitati de energie (in postul de masurare al Samplasat pe terenul paratei) mai mare decat cea ajunsa in realitate la consumator. Pe de alta parte, rebransarea incorecta a cablurilor a generat intreruperi ulterioare de energie electrica cu consecinta avarierii instalatiilor electrice si a utilajelor alimentate aflate in functiune. Socurile severe generate de smulgerea cablurilor au produs scurtcircuite electrice cu consecinte grave asupra motoarelor electrice de la utilajele si instalatiile tehnologice, precum si asupra softurilor incorporate in aceste utilaje.
Reclamanta a sustinut ca, pentru a evita alte incidente de acest gen, a acceptat solicitarea facuta de societatea parata si si-a dat acordul de a muta traseul cablurilor electrice. A precizat ca si-a exprimat acordul in acest sens prin mai multe adrese anterioare celor intamplate in decembrie 2012 (nr. 703/03.08.2012, nr. 1030/12.11.2012) cu rugamintea ca devierea sa se faca doar in baza unui proiect tehnic vizat de Sin conditii cel putin la fel de performante din punct de vedere tehnic. Acordul dat a avut in vedere si necesitatea de a proteja constructiile edificate si amenajarile efectuate de parata chiar daca noul amplasament este mai lung si deci cu pierderi de energie pe traseul de alimentare mai mare. Aceste cabluri au fost montate subteran in luna decembrie 2012 pe terenul proprietatea paratei, iar pe proprietatea sa in data de 17 ianuarie 2013. Pozarea acestor cabluri se face subteran, facandu-se sapatura necesara. Cablurile s-au montat, dar era necesara si aducerea in stare initiala a terenului de pe proprietatea sa, prin ridicarea surplusului de pamant, compactare si betonare.
Inca de la prima intrerupere a alimentarii cu energie electrica a solicitat documentele care atesta lucrarile efectuate la cablurile proprietatea sa si calitatea reparatiilor efectuate. Parata i-a transmis, dupa nenumarate insistente, doar o declaratie de conformitate emisa de GGnr. 12102/07.07.2012 fara a specifica ce lucrari a efectuat. Acest document a fost considerat insuficient si de catre inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii care, prin nota nr. 1248 din 04.09.2012, au pus in vedere paratei sa-i comunice documentele privind reparatiile si cele de atestare calitativa a lucrarilor de refacere a retelei electrice avariate. Ca raspuns la adresa sa nr. 703 din 3 august 2012, Inspectoratul de Stat in Constructii a confirmat cele sesizate de societate prin adresa nr. 3172/NT din 07.09.2012 si a intocmit nota de inspectie nr. 1248 din 04.09.2012 prin care a obligat parata la atestarea calitativa a lucrarilor.
Reclamanta a mai sustinut ca, in ciuda demersurilor sale, remedierea defectiunilor nu a fost conforma. Astfel, la reverificarea cantitatii de energie inregistrata in punctul de control al Sa reiesit o diferenta de 15.258 kwh care i-a fost imputata prin procesul-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, fiind in suma de 7.432 lei.
In data de 28 septembrie 2012, din cauza unei alte intreruperi a alimentarii cu energie electrica, imputabila tot paratei, s-a degradat o cantitate de 44,423 mc de cherestea din cauza imposibilitatii functionarii cuptoarelor de uscare, in valoare de 42.081 lei. Sarja de uscare a cuprins intreaga cantitate de cherestea din facturile nr. 729 din 27.07.2012 si nr. 756 din 17.08.2012. Prin operatiuni de sortare a recuperat o parte din cherestea. Valoarea s-a calculat in functie de costul cherestelei si coeficientii tehnici valabili in procesele tehnologice de prelucrare a lemnului. Cantitatea de 44,423 mc de cherestea uscata este mentionata in bonul de consum din 31.10.2012. Cantitatea de 44,423 mc de cherestea uscata s-a obtinut din 52,262 mc de cherestea verde. In procesele tehnologice de spintecare s-a aplicat un coeficient de 0,85% la costul de transformare in lamele s-a aplicat un coeficient de 1,20% ti la costul uscarii si sortarii un coeficient de 1,22%. La acea data, din lipsa de cherestea uscata pentru productie a fost nevoita sa trimita muncitorii in concediu pana la obtinerea unei noi sarje de cherestea uscata. Tot din aceasta cauza a intarziat livrarea catre un client din Moscova.
Din cauza remedierii superficiale a intreruperilor ulterioare, pe data de 10.12.2012, la primul inghet, s-a intrerupt din nou energie electrica, desi nu s-au mai facut alte sapaturi. Salariatii de la deranjamente Sau constatat ca s-a produs un puternic scurtcircuit pe traseul de alimentare. Intreruperea alimentarii cu energie electrica din data de 10 decembrie 2012 a fost anuntata persoanelor responsabile de la VV care veneau zilnic pe santier in control si pregateau deschiderea supermarketului. Observand ca nu i se acorda atentie, ba chiar luand-o in deradere, reclamanta a incercat sa solutioneze cat mai urgent aceasta intrerupere in alimentarea cu energie electrica. Situatia din 10 decembrie este detaliata in adresa nr. 1212 din 12.12.2012 iar analiza situatiei energetice este facuta de TT. In perioada 10-12 decembrie 2012, a reusit sa puna in functiune provizoriu un singur cablu pentru a putea preveni inghetarea apei in centrala termica ce deservea halele, uscatoarele de cherestea si instalatiile de aer comprimat. Din cauza scaderii bruste a temperaturilor sub -10 grade, in data de 8-10 decembrie 2012, inghetarea instalatiilor a fost iminenta si astfel a suferit pagube insemnate. Rebransarea s-a facut cu firma TT, iar costul lucrarii a fost de 700 lei, conform contractului nr. 631 din 10.12.2012 si facturii nr. 000630 din 13.12.2012, achitata cu chitanta nr. 00288 din 18.01.2013.
Pentru a preveni o situatie deosebita din cauza temperaturilor foarte scazute, reclamanta a aratat ca a fost nevoita sa apeleze la o firma de specialitate in vederea evaluarii situatiei. Oroles, firma atestata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, i-a oferit consiliere in vederea limitarii prejudiciului cauzat de intreruperea energiei electrice in fabrica de prelucrare a lemnului, sens in care a fost intocmit referatul de analiza nr. 344/18.12.2012. Serviciile acestei societati au costat 700 lei, iar in documentul de constatare intocmit se regasesc inclusiv cauzele care au generat pierderile.
Socul intreruperii energiei electrice din 10.12.2012 a dus la arderea unui motor de la centrala termica. In data de 12.12.2012 a inlocuit provizoriu motorul ars si a pornit centrala termica. Costul motorului ars si al montajului este de 6.600 lei, conform ofertei transmise de societate RR la data de 10.01.2013.
Pana la data de 17.01.2013, cand a fost realimentata cu energie electrica, reclamanta a sustinut ca a fost nevoita sa inchida fabrica de lemn, sa opreasca productia si sa trimita angajatii in somaj tehnic pentru perioada 10.12.2012 – 17.01.2013. Hotararea nr. 252 din 12.12.2012 privind oprirea activitatii de productie si tabelul cu salariatii carora li s-au suspendat contractele de munca au fost transmise paratei cu adresa nr. 1212/12.12.2012. Deciziile de suspendare a contractelor de munca pentru 18 salariati au fost transmise catre Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt. Intreruperea productiei si trimiterea muncitorilor in somaj tehnic a cauzat societatii o pierdere de 22.665 lei, suma ce reprezinta cei 75% din salariul acordat celor 18 salariati care in toata aceasta perioada nu au lucrat, dar pe care a trebuit sa-i plateasca. Acest fapt s-a intamplat inaintea Craciunului si a Anului Nou si a fost “premiul” pe care l-a acordat salariatilor.
Pierderile provocate de intreruperea productiei timp de 39 de zile, respectiv perioada 10.12.2012 – 17.01.2013, sunt estimate la suma de 35.000 lei, reprezentand beneficiul nerealizat.
Reclamanta a adaugat ca din cauza lipsei energiei electrice timp de 39 de zile a intarziat livrarile catre doi parteneri germani. A aratat ca, in decembrie 2012, in urma corespondentei purtate cu partenerii germani, ZZ a incheiat contractele nr. 627/1-07 decembrie 2012, respectiv nr. 628/1-18 decembrie 2012. Termenele de livrare solicitate de clienti au fost saptamana a 2-a 2013 pentru ZZ si saptamana a 3-a 2013 pentru ZZ. Din cauza lipsei energiei electrice, termenele de livrare solicitate de clienti nu au putut fi respectate. Pentru primul client, termenul de livrare a fost decalat in saptamana a 3-a, iar faptic livrarea s-a realizat in saptamana a 4-a, descarcarea operandu-se in saptamana a 5-a. Pentru cel de-al doilea client, termenul de livrare a fost decalat in saptamana 4-5, iar faptic livrarea s-a realizat in saptamana a 5-a si descarcarea in saptamana a 6-a. Ca urmare a acestor intarzieri, partenerii germani a informat-o telefonic despre nemultumirea lor, sugerand ca neonorarea la termen a produselor contractate va avea consecinte. Prima consecinta certa este plata cu intarziere a produselor. Astfel, prima firma a platit doar 7.500 EUR dintr-un total de 31.426,86 EUR in data de 15.03.2013 cu o intarziere de 40 de zile. Diferenta de 23.926,86 EUR urmeaza sa o incaseze in viitor fara a avea o data certa. A doua firma a platit 7.743,25 EUR in data de 20.02.2013 cu o intarziere de 8 zile. A mentionat reclamanta ca livrarea cu intarziere si neincasarea facturilor la termen este fara precedent in relatiile de 3 ani cu acesti clienti. A mai adaugat ca si-a pierdut credibilitatea in fata unor clienti importanti din Germania care i-au dat deja de inteles ca doresc sa renunte la produsele sale. A concluzionat ca pierderile provocate de intarzierea livrarilor, incasarea facturilor cu intarziere si decredibilizarea sa este estimata la suma de 19.000 lei, aratand ca isi rezerva dreptul de a solicita de la parata si contravaloarea sumei de 23.926,86 EUR neincasata inca de la clientul din Germania.
Din cauza ca nu a avut productie timp de 39 de zile, a fost nevoita sa cheltuie 32.438 lei pentru a mentine centrala termica in functiune, la o capacitate minima pentru a evita inghetarea instalatiilor si a utilajelor de productie care sunt de valoare foarte mare. Asa cum a explicat si TT in analiza situatiei energetice nr. 344/18.12.2012, centrala termica cu care este dotata fabrica de prelucrare a lemnului functioneaza cu resturile ce rezulta in urma procesului de prelucrare. Intrucat nu a mai realizat productia si a functionat pe avarii in acest interval de timp, a fost nevoita sa alimenteze tocatorul cu aproximativ 132 mc de resturi din lemn pentru incalzirea unui volum de 5100 mc de constructii in care functioneaza un sistem de exhaustare de 31.000 mc/h. A aratat ca a suportat costurile curentului electric pentru functionarea centralei termice, a tocatorului, silozului si a sistemului de exhaustare la o putere de 75 kw, consum ce reprezinta o pierdere in lipsa productiei. A fost obligata sa consume cantitatea de 44,423 mc, cheresteaua neconforma, si toate rezervele din stocurile sale de resturi solide din lemn in cantitatea de 87 mc. Toate aceste cheltuieli s-au impus din cauza intreruperii energiei electrice, pentru a pune in practica solutia subsidiara recomandata de consultantul TT, si s-au ridicat la suma de 32.438 lei. Numai energia electrica este in valoare de 28.733 lei.
Reclamanta a mai subliniat ca nu poate fi omisa situatia deosebit de grea a salariatilor carora li s-a suspendat contractul de munca din data de 10.12.2012 – 17.01.2013 si au fost trimisi acasa chiar inaintea Craciunului si a Anului Nou. Cei 18 salariati solicita compensatii in valoare de 18.000 lei, in medie cate 1.000 lei net. Responsabilii VV au promis aceste compensatii in mod ferm in data de 16 si 17 ianuarie 2013, dar nu au fost acordate.
Din cauza deselor intreruperi ale activitatii de productie si a cheltuielilor generate de parata reclamanta a precizat ca a inchis anul 2012 cu o rata a profitului de doar 0,3%. Cele mai mari prejudicii au fost create insa in perioada 10.12.2012 – 17.01.2013, cand productia a fost oprita in totalitate, dar a facut cheltuieli foarte mari, cum sunt cele cu plata salariilor si a impozitelor aferente pentru cei 18 salariati, cu personalul de la contabilitate, administratie, cu utilitatile. De exemplu, facturile la energie electrica pentru lunile decembrie si ianuarie sunt in valoare totala de 46.478,34 lei, sume ce au fost achitate. Au influentat indicatorii financiari-contabili din luna ianuarie si februarie, cand a inregistrat o pierdere de 138.798 lei, din care suma de 91.445 lei este aferenta lunii ianuarie, situatie fara precedent. In ultimii 11 ani firma nu a raportat pierderi niciodata.
Actiunile paratei, neglijenta acesteia si indiferenta cu care a tratat situatia de fapt expusa au generat un sir de evenimente care i-au cauzat serioase prejudicii.
Reclamanta a sustinut ca parata a dat dovada de rea-credinta intrucat problemele au inceput din iulie 2012, dar rezolvarea lor a inceput abia dupa terminarea supermarketului. Reaua-credinta rezulta si din faptul ca parata a ignorat Nota de inspectie nr. 1248 din 04.09.2012, emisa de Inspectoratul de Stat in Constructii si nu a rezolvat problemele cerute pana la data de 10.09.2012. Oprirea activitatii firmei din data de 10.12.2012 si pana in data de 17.01.2013, in perioada de ger, cu un pericol iminent de producere a unor pagube foarte mari, este alta dovada de rea-credinta mai ales ca operatiunile de rebransare au durat cateva ore de lucru in data de 17.01.2013.
A subliniat reclamanta ca rebransarea din data de 17.01.2013 s-a facut dupa ce a facut public printr-un banner solicitarea sa de a se rebransa, ceea ce a determinat responsabilii VV veniti la festivitatea de deschidere sa promita rebransarea si acordarea de compensatii salariatilor.
Reclamanta a sustinut ca parata a cunoscut in detaliu prejudiciile produse deoarece a avut o vasta corespondenta, a trimis numeroase adrese, foarte multe telefoane si prin prezenta lor zilnica pe santier.
In concluzie, a considerat ca sunt intrunite elementele raspunderii civile delictuale: faptele (fie ele actiuni sau inactiuni) prin care a avariat cablurile ce asigurau alimentarea cu energie electrica a societatii, reparatiile neglijent facute anterior au caracter ilicit deoarece aduc o evidenta atingere dreptului sau de proprietate, raporturilor de vecinatate ce ar fi trebuit respectate si reprezinta o incalcare a obligatiilor ce deriva din acestea. Intre acestea si prejudiciul cauzat exista o legatura de cauzalitate directa. Obligatia de dezdaunare a paratei subzista chiar daca o parte dintre faptele materiale cauzatoare de prejudicii au fost savarsite de diversi prepusi ai acesteia. Astfel, chiar daca probabil ca angajatii constructorului NN au smuls cablurile, acesta a lucrat pentru si sub stricta supraveghere a paratei, iar reparatiile improvizate la cablurile distruse au fost facute ulterior probabil de catre o alta societate, tot la solicitarea paratei, conform art. 1373 din noul Cod civil. Asadar, parata este tinuta sa repare prejudiciul cauzat deparece prepusii sai au actionat in scopul realizarii functiilor incredintate.
In drept, cererea a fost intemeiata pe art. 1357 si urm., art. 1373 din Codul civil.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, cu expertiza contabila, cu expertiza electrotehnica (sau energetica) si cu audierea a doi martori, MM.
A anexat cererii, in copie, urmatoarele inscrisuri: aviz de amplasament favorabil nr. 1000209637 din 08.05.2012, adresa nr. 706/06.07.2012, confirmare de primire, adresa nr. 711/11.07.2012, declaratie de conformitate privind calitatea lucrarilor din 07.07.2012, confirmare de primire, adresa nr. 723/23.08.2012, confirmare de primire, adresa nr. 928/28.09.2012, confirmare de primire, adresa nr. 929/28.09.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1030/12.11.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1212/2/27.12.2012, confirmare de primire, adresa nr. 115/15.01.2013, confirmare de primire, adresa nr. 225/25.02.2013, confirmare de primire, adresa nr. 703/03.08.2012, adresa nr. 2172/NT/07.09.2012, Nota de inspectie I.S.C. nr. 1248/04.09.2012, Raport Oroles nr. 344/18.12.2012 privind rezultatul analizei si constatarilor efectuate cu ocazia remedierii defectiunii aparute la coloanele de alimentare cu energie electrica in perioada 10-11-12 decembrie 2012, contract de prestari servicii nr. 631/10.12.2012, factura nr. 630/13.12.2012, adresa nr. 1212/1/12.12.2012, adresa nr. 252/12.12.2012, tabel nominal cu salariatii carora li se suspenda activitatea conform hotararii AGA nr. 252/12.12.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1212/12.12.2012, confirmare de primire, cerere olografa din partea inginerului de productie din 02.10.2012, factura nr. 729/27.07.2012, factura nr. 756/17.08.2012, proces-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, incheiat la 27.09.2012, aviz credit din 20.02.2013, cerere olografa din partea inginerului de productie din 18.01.2013, oferta generala DD nr. 31178/05.02.2013, adresa din 10.01.2013, factura Snr. 810000338702/16.01.2013, factura Snr. 810000350934/15.02.2013.
Reclamanta a achitat initial, la solicitarea instantei, taxa judiciara de timbru in cuantum de 5.601 lei si titmbru judiciar de 5 lei. Ulterior, prin incheierea din camera de consiliu din data de 09.08.2016, instanta a admis cererea reclamantei de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru si a redus taxa datorata de la 8320,81 lei la 3000 lei pe care a esalonat-o in trei rate.
Parata a formulat intampinare, la data de 11.06.2013, depusa la filele 101-104 din vol. I al dosarului, solicitand respingerea ca nefondata a actiunii, precum si o cerere de chemare in garantie a LL, depusa la filele 105-106 din vol. I al dosarului.
In fapt, parata a sustinut ca suma solicitata drept despagubiri, in cuantum initial de 199.516 lei, nu are caracter cert, fiind produsa prin adunarea mai multor prezumtive prejudicii, fara sa reprezinte o paguba efectiva in patrimoniul reclamantei si fara a prezenta convingerea ca aceste pagube se vor produce in viitor.
In al doilea rand, nu este demonstata legatura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii si prejudiciile inregistrate, existand doar afirmatii fara substanta si presupuneri in tot textul cererii.
Cu privire la situatia de fapt, a precizat ca societatea a edificat, prin intermediul antreprenorului general KK. Acest magazin standard si parcarea aferenta se invecineaza cu cladirile detinute de reclamanta.
Cu ocazia lucrarilor de edificare a parcarii, antreprenorul general a smuls din eroare cablurile electrice subterane care alimentau fabrica reclamantei, in data de 06.07.2012. Chiar a doua zi, prin intermediul GG, legaturile electrice au fost repuse in functiune, firma executanta garantand prin declaratia de conformitate nr. 12102 calitatea lucrarilor. Din constatarile consultantilor a rezultat ca aceste bransamente nu erau pozate si semnalizate corespunzator (cu folie avertizoare, la o adancime de minimum 90 cm, strat de nisip si borne de semnalizare) astfel incat era foarte dificil ca traseul acestuia sa poata fi identificat exact pe teren pentru a fi protejat. In conditiile in care de semnalizarea traseului electric este responsabil beneficiarul acestui traseu, orice omisiune sau neconcordanta este asumata implicit de catre beneficiar sub aspectul consecintelor.
Parata a precizat ca dupa interventia BB aceste conexiuni au fost refacute la standardele moderne si ca nu are cunostinta despre alte intreruperi de energie electrica din trecut, mentionand ca din evidentele Tribunalului Neamt rezulta ca reclamanta a fost reclamata penal pentru consum fraudulos de energie, existand un istoric judiciar bogat intre reclamanta si F.
Intrucat cablul traversa proprietatea sa, parata a aratat ca s-a dispus identificarea traseului si scoaterea acestuia la limita de proprietate. Chiar inainte de a deveni proprietari, ca imputerniciti ai EE, a demarat actiuni ce vizau obtinerea avizelor tehnice pentru mutarea traseului bransamentului existent si a obtinut din partea CC, prin directorul ID, o declaratie prin care arata ca este de acord cu eliberarea amplasamentului si mutarea acestuia pe proprietatea lor, dar sub conditia ca Ssa renunte la pretentiile pecuniare fata de ea, in suma de aproximativ 40.000 EUR.
Parata a aratat ca a executat aceasta deviere dupa intocmirea unui proiect tehnic corespunzator, de firme specializate, conectarea la PT fiind efectuata cu acceptul si sub supravegherea E.On. Astfel, traseul bransamentelor electrice al celor doua proprietati este distinct.
Cu privire la pagubele pretinse de reclamanta a aratat ca suma de 29.200 lei, reprezentand contravaloarea firidei de alimentare cu energie electrica si a manoperei de montare, nu a fost achitata vreunei societati si este dedusa doar din oferta firmei DD SRL, oferta care nu a fost urmata de executie si plata. In consecinta, suma are caracter incert si lipseste legatura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii din data de 06.07.2012 si necesitatea achizitionarii unei firide de alimentare. Din proiectul intocmit de D rezulta ca se vor monta cablurile electrice deviate in firida existenta E 2-4 situata pe peretele magaziei apartinand reclamantei. Proiectul a fost adus la indeplinire, astfel incat achitarea unei noi firide nu mai apare ca justificata.
Referitor la suma de 3.700 lei, parata a precizat ca, la ora actuala, terenul a fost readus la starea initiala de catre antreprenorul general.
Suma de 7.432 lei, reprezentand energia stabilita de HH in sarcina reclamantei, nu ii poate fi imputata deoarece recalcularea s-a facut in functie de Normele ANRM si a considerat ca, in realitate, reclamanta consumase mai multa energie electrica decat platise. Nu s-a facut referire in niciun document emis de Sde faptul ca aceasta recalculare are la baza pierderi de energie pe traseu. In fapt, parata a sustinut ca reclamanta a mai avut probleme cu modul de calcul al consumului de energie, fiind descoperita de SEnergie cu un bransament ilegal, deschizandu-se si un dosar penal. Si anterior anului 2012 reclamanta contesta frecvent facturile emise de SEnergie. Din moment ce pierderile de energie existau si inainte, nu se poate face o legatura intre fapta sectionarii bransamentului si reparatia acestuia si pierderile de energie ulterior reclamate. In esenta, parata a sustinut ca nu este dovedita o legatura de cauzalitate.
Suma de 42.081 lei, reprezentand contravaloarea cherestelei uscate de 44,423 mc, nu este dovedita pentru ca nu s-a aratat modalitatea prin care aceasta cherestea a fost valorificata si nici nu s-a dovedit ca intreruperea energiei electrice din 28.09.2012 s-a produs din pricina sa.
In absenta stabilirii certe a legaturii de cauzalitate, nici suma de 700 lei, contravaloarea rebransarii din 10.12.2012, nu ii poate fi imputata. A sustinut ca utilajele folosite de reclamanta au un grad ridicat de uzura, atat tehnica, cat si morala, si nu se poate exclude posibilitatea ca problemele electrice sa apara si din cauza aceasta. Aceeasi situatie a sustinut ca este aplicabila si pentru suma de 600 lei, reprezentand servicii de analiza si consiliere prestate de TT.
Tot fara probe, a sustinut reclamanta ca fapta sa a cauzat arderea unui motor de la centrala termica. Prin actiune se solicita suma de 6.600 lei, suma care nu reprezinta un prejudiciu actual, ci un prejudiciu viitor, la baza solicitarii fiind doar o oferta facuta de catre RR SRL. A considerat parata ca prejudiciul nu are caracter cert, centrala termica fiind in functiune si la acest moment.
Suma de 22.665 lei, reprezentand contravaloarea salariilor angajatilor trimisi in somaj tehnic, nu ii poate fi imputata, fata de lipsa legaturii de cauzalitate. Parata a sustinut ca este de notorietate ca in domeniul prelucrarii lemnului se recurge deseori la trimiterea angajatilor in somaj tehnic pe perioadele friguroase, rezultand astfel o economie pentru societate, si de curent electric, dar si de cheltuieli salariale. Motivul tine de faptul ca livrarile catre firmele de constructii scad in perioada de iarna cand acestea nu mai au activitate. Aceeasi motivare o pastreaza parata si pentru suma de 35.000 lei, nefiind intrunite conditiile obligatorii pentru a atrage raspunderea civila delictuala.
Cu privire la relatia cu partenerii straini, parata a aratat ca nu se poate deduce intentia certa a acestora de sanctionare in acest fel a reclamantei si ca recuperarea eventualelor prejudicii se poate face direct de la acesti parteneri, mai ales ca existau contracte comerciale incheiate de parti. Suma de 19.000 lei are, de asemenea, caracter incert, fiind doar estimata, unul din criteriile folosite fiind decredibilizarea in fata unor clienti importanti.
Referitor la suma de 32.438 lei, reprezentand costuri suplimentare efectuate pentru mentinerea centralei termice in functiune, parata a sustinut ca aceasta suma se imbina cu suma solicitata pentru pierderi cauzate de lipsa productiei. Nu se face o distintie clara intre ce anume au livrat, chiar cu intarziere, si ce anume au consumat pentru efectuarea acestor livrari.
Parata a adaugat ca, fata de profitul net care rezulta din bilanturile publice (3.715 lei in anul 2011, 1.210 lei in 2010, 9.129 lei in anul 2009, 36.942 lei in anul 2008, 2.061 lei in anul 2007, 1.614 lei in anul 2006), suma de aproximativ 200.000 lei solicitata de reclamanta acopera profitul net al societatii pe cativa ani si nu este justificata pentru inchiderea productiei pentru perioada 10.12.2012 – 17.01.2013.
In concluzie, parata a sustinut ca nu s-a dovedit legatura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii si prejudiciul efectiv inregistrat, aratand ca prejudiciul precizat de reclamanta are in parte caracter incert, in parte caracter inexistent, fiind solicitate cheltuieli estimate, dar neefectuate, fara a se dovedi caracterul util al acestora.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, cu interogatoriul reclamantei si al chematei in garantie.
Prin cererea de chemare in garantie formulata impotriva SS, parata a solicitat obligarea acesteia, in ipoteza admiterii cererii de chemare in judecata, la plata despagubirilor ce vor fi stabilite de instanta. Cererea a fost precizata la data de 15.10.2013, in sensul obligarii chematei in garantie la plata sumei totale de 195.916 lei, parata achitand si taxa judiciara de timbru calculata pentru fiecare suma in parte, in total 11.913 lei (fila 71, vol. II).
A aratat parata ca a incheiat cu societatea chemata in garantie contractul de antrepriza generala nr. 2500/22.06.2012 referitor la constructia la cheie a unui magazin standard VV prin care se arata ca antreprenorul a avut timp suficient pentru a se informa cu privire la eventualele dificultati ale lucratorilor printre care se numara si pozitia conductelor, in special a celor subterane. Antreprenorul a declarat explicit ca s-a asigurat in detaliu in ceea ce priveste amplasamentul obiectivului si ca nu mai poate invoca dupa semnare necunoasterea suficienta a amplasamentului subteran (art. 3.1). Se arata ca antreprenorul va fi direct responsabil pentru actiunile sale, cat si pentru cele ale subantreprenorilor (art. 6.7.1).
Parata a precizat ca nu a mai incheiat contract de antrepriza generala cu altcineva, toate lucrarile la obiectiv fiind efectuate de prepusii chematei in garantie.
Din cauza faptei directe a unui prepus al chematei in garantie s-a ajuns la sectionarea cablului electric la data de 06.07.2012. Ulterior, reparatiile asupra cablului electric, precum si devierea traseului acestora, s-au efectuat prin firme specializate, aflate in relatie de subordonare cu antreprenorul general (pct. 6.7.2 din contract).
In drept, a invocat art. 73 si urm. din Codul de procedura civila.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si cu interogatoriu.
Parata a anexat, in copie, urmatoarele inscrisuri: minuta Electroaxa din 20.12.2011, referat SMoldova Distributie, declaratie reclamanta, aviz de amplasament favorabil, lucrare Electroaxa – deviere retea electrica, raport de activitate – obiectiv VV, atestat nr. 8014/25.06.2012, decizia presedintelui ANRE nr. 1571/25.06.2012, adresa nr. 655/15.11.2012, planse fotografice, proces-verbal de receptie din 17.01.2013, declaratia de conformitate SS, nota de inspectie ISC din 04.09.2012, minuta din 19.12.2012, corespondenta purtata de VV cu antreprenorul Concret Construct, protocol din 25.02.2013, protocol din 05.04.2013, adresa din 10.05.2013, contractul de antrepriza generala nr. 2500/22.06.2012, raport de activitate – 23.07. – 26.07.2012, protocol din 26.07.2012 si din 02.08.2012, extras din presa, extras de pe portalul Ministerului Finantelor Publice, extras de pe portalul instantelor de judecata.
La data de 02.07.2013, la filele 246-253, vol. I, reclamanta a depus la dosar raspuns la intampinare, aratand ca parata recunoaste ca antreprenorul general a smuls “din eroare” cablurile electrice ce alimentau societatea si subtraversau proprietatea paratei, situatie care creeaza implicit prezumtia existentei unei pagube si a legaturii de cauzalitate intre culpa (chiar si in forma ei cea mai usoara) a prepusului paratei si prejudiciul invocat.
A precizat ca paguba a fost produsa, pe de o parte, din cauza ruperii cablurilor electrice, fapt intamplat din culpa prepusului sau, AG, care a avut calitatea de antreprenor general in baza contractului nr. 2500/22.06.2012, si pe de alta parte din cauza reparatiilor defectuoase facute la firida si la rebransarea cablurilor, executate potrivit paratei de SS SRL, firma despre care parata nu a precizat daca a incheiat cu ea un contract de prestari servicii direct sau a lucrat ca subantreprenor. Reclamanta a considerat ca si a doua societate isi pastreaza si ea calitate de prepus al paratei deoarece contractul de antrepriza mentioneaza ca subantreprenorii trebuie sa fie doar dintre cei agreati de beneficiar (art. 2 pct. 2.1.4 din contractul nr. 2500/2012).
Reclamanta a precizat asadar ca este vorba despre raspunderea pentru fapta altuia, si anume a comitentului pentru prepusul sau, lucrarile fiind efectuate pentru parata si sub controlul ei direct.
Reclamanta a sustinut ca litigiile pe care le are cu S vizeaza o serie de facturi din perioada 2008-2009, contestate in instanta, fara nicio legatura cu cauza pendinte. Dosarul penal citat in intampinare are ca titular al plangerii penale societatea CC, si nu V, fiind indreptata impotriva unor autori necunoscuti pentru consum fraudulos si vizeaza tot perioada amintita. Din martie 2009 si pana in momentul recalcularii energiei de catre Sca urmare a defectiunilor cauzate de prepusii paratei (perioada pentru care s-a facut recalcularea incepe din 07.07.2012, dupa rebransarea defectuoasa facuta de SS) nu s-au inregistrat nici un alt fel de incident cu privire la linia de cabluri electrice ce alimentau CC. La nicio citire sau verificare a contorului in perioada martie 2009 – 07.07.2012 nu s-au constatat nereguli. Problemele cu Sin perioada 2008-2009 au fost in postul trafo PT 38 care se afla pe terenul proprietatea autoarei paratei (HH) si nu pe traseul de alimentare unde cablurile de alimentare au fost smulse cu excavatorul.
In concluzie, a considerat ca sustinerile paratei din intampinare sunt tendentioase.
In realitate, reclamanta a sustinut ca traseul cablurilor electrice l-a fost bine cunoscut paratei si antreprenorului general inca anterior cumpararii imobilului. Acesta le-a fost facut cunoscut de S odata cu emiterea avizului favorabil din 08.05.2012, dar si reclamanta i-a informat cu privire la existenta si amplasamentul cablurilor. Din contractul de antrepriza, antreprenorul avea obligatia de a se informa asupra situatiei terenului, inclusiv a retelelor subterane, pierzandu-si dreptul de a mai putea invoca ulterior semnarii contractului necunoasterea amplasamentului suprateran sau subteran sau incorectitudinea documentelor prezentate. Deci obligatia de a se informa a prepusului paratei subzista si in ipoteza insinuata de aceasta cum ca bransamentele nu ar fi fost pozate si semnalizate corespunzator.
Mai mult, a aratat reclamanta ca reteaua de cabluri care a alimentat inainte de decembrie 2012 societatea a fost executata de lucratorii C, conform planului elaborat de specialistii lor, si din moment ce reteaua a functionat la capacitate maxima fara a avea vreodata probleme este evident ca a fost bine executata.
In ciuda insistentelor sale si a obligatiilor impuse de Inspectoratul de Stat in Constructii, parata a refuzat sa prezinte documente din care sa rezulte standardele de calitate a lucrarii de rebransare din 07.06.2012. Declaratia de conformitate nr. 12102/07.07.2012 este un document generic, tipizat, in care nu se detaliaza lucrarile executate de SS SRL si nici obiectivul vizat. In acest conditii, inscrisul nu are nicio valoare probanta pentru ca nu exista certitudinea lucrarii pentru care a fost eliberat.
Referitor la suma de 29200 lei solicitata pentru firida avariata ca urmare a scurtcircuitului produs prin smulgerea cablurilor pe data de 6.07.2012, a aratat ca valoarea acestei a fost indicata orientativ din evaluarea efectuata de Dsi oferta FInternational SRL, firme atestate ANRE, urmand ca pretul indicat sa fie reverificat in cadrul expertizei electrotehnica solicitata. Adresa 655 din 15 noiembrie 2012, emisa de FH, cu referire la firida contine afirmatii nereale. Mai mult decat atat, „analiza” este facuta la 4 luni de la prima intrerupere a alimentarii cu energie electrica, iar urmele scurtcircuitului electric produs in firida erau cu siguranta vizibile si atunci, in luna noiembrie 2012. Inscrisul depus de parata confirma faptul ca in timpul sapaturilor efectuate pe proprietatea SC VV Romania SCS au fost rupte cablurile si s-au produs avarii in firida sa. Evaluatorul a facut cu rea intentie afirmatii „tehnice” eronate, de exemplu: „... s-au deteriorat papucii cablelor de sosire din PT fapt ce s-a datorat lipsei unei protectii selective a instalatiei (in PT 38 protectia se face doar cu sigurante MPR de 250 A) respectiv plecarea din PT 38 trebuia sa fie echipata cu intrerupator de jt (jt inseamna joasa tensiune) cu mare putere de rupere...”. Or, sigurante MPR inseamna tocmai sigurante cu mare putere de rupere. Deci, firida era dotata corespunzator inclusiv cu sistemele de siguranta obligatorii. In „Raport de activitate-executie bransament electric AZI- Poze” s-au anexat imagini cu bransamentul cablului. Primele doua imagini sunt tocmai cu aceste sigurante tip „MPR”.
Chiar daca nu ar fi fost asa, reclamanta a sustinut ca nu i se poate imputa nici o culpa deoarece, conform legislatiei in materie energetica, singurul abilitat in a monta si verifica aparatele de masurare a energiei sunt operatorii de retea. Asa cum a mentionat firma de evaluare, la pct. 1, delimitarea instalatiei electrice este la bornele cablului de joasa tensiune situate in incinta PT 38. La aceste borne este montata grupa de masura de la care pleaca apoi cele 2 cabluri care reprezinta bransamentul SC CC. Conform HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004, pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, art. 104, pct. 1 se mentioneaza: „Grupurile de masurare utilizate in decontare, indiferent de locul unde sunt montate, apartin operatorului de retea si se monteaza numai de catre acesta”. De asemenea definitia de „grupa de masurare a energiei electrice”, conform Hotararii 1007 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, Anexa 1, Sectiunea a 3-a, Definitii si abrevieri, se mentioneaza: „grup de masurare a energiei electrice - ansamblu format din transformatoarele de masurare si contorul de energie electrica, precum si toate elementele intermediare care constituie circuitele de masurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.” Deci grupa de masura este formata si din elementele de securizare, adica sigurantele de tip MPR. Mai mult, aceste componente se afla situate in incinta PT 38.
Reclamanta a sustinut ca, in raport cu prevederile legale mentionate si situatia de fapt reala o eventuala vina in lipsa elementelor de securizare ar putea-o avea E-ON Distributie SA, proprietarul grupului de masurare care a operat montarea si verificare acestuia si nu consumatorul care nu are competente de a instala in interiorul postului de transformare aparataj electric. Oricum PT 38 despre care a facut vorbire FH, la solicitarea paratei, este un post de transformare, proprietatea E-on amplasat pe terenul acesteia din urma. Or, firida asupra careia a ridicat pretentii, a adaugat reclamanta, este tabloul electric de distributie situat pe proprietatea sa in care intra cablurile ce vin din PT38 si se distribuie catre cladirile proprietatea sa.
A reiterat reclamanta ca prima intrerupere a avut loc in data de 6.07.2012 cand firida cu aparatajul electric aflat pe proprietatea sa a luat foc, s-au produs scantei mari, fum gros, a luat foc, iar portiuni de cablu si legaturi interioare s-au topit. Topirea unor parti componente de la firida este evidenta si recunoscuta. Repararea firidei s-a facut, dupa cum afirma parata, de SC GGin mod provizoriu. Calitatea reparatiilor efectuate de aceasta firma au determinat un lant intreg de alte intreruperi inclusiv o recalculare a consumului de energie electrica, stabilita de E-ON prin Procesul Verbal nr. 411/ 26.09.2012, aferent perioadei 07.07-21.09.2012, respectiv incepand cu ziua in care s-au efectuat reparatiile. Aceste reparatii s-au facut fara documente si fara nici o garantie. A subliniat ca declaratia de conformitate transmisa este una emisa generic si nu se refera la o anumita lucrare efectuata.
Reclamanta a aratat ca functioneaza intr-o forma de provizorat cu sistem de conexiuni si aparataj de protectie necalibrat si partial nefunctional. Si plansele foto depuse dovedesc, arata reclamanta, ca s-a facut o reparatie rudimentara si provizorie, motiv pentru care se impune inlocuirea firidei cu una agreata de E-ON.
Cu privire la readucerea in starea initiala a terenului proprietatea sa, reclamanta a precizat ca parata a efectuat aceasta lucrare in luna mai 2013, dupa introducerea actiunii si dupa achitarea taxei de timbru.
Cu privire la suma de 7432 lei ce reprezinta recalculare energiei electrice de catre E-ON pe perioada ulterioara zilei de 7.07.2013, cand SC SS SRL a facut reparatiile, a aratat reclamanta, ca celelalte litigii cu operatorul de retea vizeaza o situatie cu mult anterioara, ca dosarul penal are ca substrat sesizare noastra si nu a E-ON pentru consum fraudulos si ca in ciuda insinuarilor paratei, din 2009 si pana pe 7.07.2012 nu s-au mai inregistrat nici un fel de pierderi de energie sau alte nereguli la aparatele de masurare, desi cantitatea de energie a fost masurata iar circuitul a fost verificat de catre angajatii E-ON periodic. De asemenea, a aratat ca aceasta energie suplimentar calculata rezulta din pierderile datorate reparatiilor defectuoase intreprinse dupa scurtcircuitul din 6.07.2012 in postul de transformare unde este montata grupa de masurare a consumului de energie.
La data de 28 sept. 2012 a fost o noua intrerupere a energiei electrice cand se afla la uscare, in uscator, o cantitate importanta de cherestea, in fazele finale ale ciclului de uscare. Dupa sortarea repetata a rezultat o cantitate de 44,423 mc de cherestea improprie pentru utilizare, conform referatului inginerului de sectie si documentului contabil cu care s-a inregistrat cu aceasta pierdere in contabilitatea firmei. In cuprinsul actiunii, a aratat reclamanta, a descris nu numai modalitatea in care s-a ajuns la cantitatea a carei contravaloare a solicitat-o, ci si cum a fost folosita cheresteaua ramasa neuscata din cauza intreruperii curentului electric care alimenta cuptorul. A subliniat ca valoare celor 44, 423 mc de cherestea neconforma, folosita ca „sursa de foc” pentru incalzirea spatiului in care functioneaza sistemul de exhaustare nu a fost inclusa la cheltuielile cumulate la pct. k din actiune.
A sustinut reclamanta ca parata a fost informata cu privire la celelalte intreruperi de energie. Din moment ce nu au dat curs solicitarilor sale, s-a vazut nevoita sa gaseasca, prin mijloace proprii, solutii, iar pentru aceste solutii avea nevoie de opinia unor specialisti in domeniu, pentru a limita pagubele deja insemnate, apeland la SC Oroles Corn SRL. Din inscrisurile intocmite de acestia rezulta suficient de explicit ca interventia lor are scopul de a limita pagubele produse de reparatiile defectuoase facute dupa data de 7.07.2012 si urmatoarele la reteaua de cabluri smulse in timpul lucrarilor de constructie.
Cu privire la cei 6600 de lei ce reprezinta contravaloare motorului ars, reclamanta a precizat ca fabrica de prelucrare a lemnului a societatii a fost dotata cu utilaje noi, astfel ca motorul distrus de una dintre intreruperile de energie electrica cauzata de parata nu era uzat, asa cum a incercat sa insinueze parata. A aratat ca motorul ars din centrala a fost inlocuit provizoriu cu un altul second hand ca o solutie provizorie pentru a putea porni centrala. Prejudiciul produs prin arderea acestuia nu este unul viitor, s-a produs deja. Faptul ca nu a reusit sa achizitioneze un motor nou (sau cel putin unul de aceiasi valoare si calitate cu cel ars) nu transforma paguba pricinuita intr-una incerta viitoare, asa cum incorect a sustinut parata. Valoarea acestei piese din centrala va fi evaluata de catre expertul electrotehnic, iar valoare indicata in actiune este una orientativa facuta in conditiile impuse de nou cod de procedura civila care obliga la indicarea criteriilor care au stat la baza pretentiilor ridicate prin actiune.
Contravaloarea salariilor angajatilor pe care societatea a fost nevoita sa ii plateasca cu 75% din salariu, desi nu au lucrat reprezinta, asa cum a motivat pe larg in actiune, o paguba, consecinta a intreruperii fortate a activitatii in fabrica de prelucrare a lemnului din cauza lipsei energiei electrice. La momentul la care s-a emis decizia de intrare in „somaj tehnic” societatea avea contracte ferme cu partenerii straini, contracte pe care nu a putut sa le onoreze la timp. Deci, in cazul sau, activitatea era in plina desfasurare si nu ar fi avut cum sa-si permitem luxul de a-si trimite angajatii acasa de dragul de a nu fi o exceptie de la „notorietatea” invocata de parata si exemplificata prin cateva extrase din presa locala din alte judete. De remarcat ca primul articol vizeaza intrarea in somaj tehnic a unei firme de constructii si a unei firme de inghetata in anul 2008, iar al doilea un producator de PAL si MDF din Sebes in 2009. Reclamanta a sustinut ca le poate numi, doar in sens peiorativ, doua articole cu putere de notorietate pentru realitatea din domeniul prelucrarii produselor de genul celor prelucrate de SC CC la nivelul anului 2012.
Cu privire la suma de 35.000 lei pretinsa ca urmare a nerealizarii productiei in perioada 10.12.2012-17.01.2013, aceasta este estimativ precizata in petitul cererii de chemare in judecata urmand a fi stabilita de un expert contabil prin raportare la productia care, in conditii de functionare, a fost realizata pana atunci de SC CC. In intampinare, parata s-a limitat doar la a sustine ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale fara insa a preciza exact ce nu anume nu ar fi complinit.
Cu privire la paguba produsa din cauza imposibilitatii respectarii termenelor din contractele cu partenerii straini, de asemenea reclamanta a aratat ca urmeaza ca aceasta sustinere sa fie verificata de un expert contabil. In momentul introducerii actiunii, reclamanta a sustinut ca avea aceasta pierdere evidentiata in contabilitate si aplicarea acestei sanctiuni de plata partiala a pretului ca urmare a intarzierii la livrare nu s-ar fi produs daca s-ar fi putut indeplini obligatiile contractuale asumate.
A continuat reclamanta ca situatia descrisa in actiunea initiala este suficient de clara. La fila 8 din actiune a explicat ce anume a cheltuit si in ce conditii a fost nevoita sa mentina timp de 39 de zile hala de productie la temperaturi pozitive. Perioada 10 decembrie 2012-17 ianuarie 2013 o fost cea mai geroasa perioada a iernii si exista pericolul de a ingheta toate instalatiile din fabrica. Aceste costuri sunt evidentiate in contabilitatea societatii si vor putea fi verificate de catre un expert.
Pretentiile sunt mult sub cheltuielile efectuate - energia electrica, salariatii care trebuiau sa urmareasca parametrii centralei termice, rumegusul si deseurile solide din lemn. Numai energia electrica este estimata la suma de 28.738 lei, conform facturilor atasate o data cu actiunea. A aratat ca nu a dorit sa realizeze un „profit”, ci doar recuperarea cheltuielilor generate de SC VV Romania SCS pentru incalzirea spatiilor de lucru fara a realiza productie timp de 39 de zile. Nici pe departe SC VV Romania SRL nu s-a dovedit a fi un vecin de buna credinta. Desi au stiut foarte bine situatia pentru ca au avut in permanenta in teren personal specializat, au ignorant situatia creata si au lasat pagubele sa se produca fara a lua masuri de limitare. Inca din anul 2011, parata a stiut de existenta bransamentului subteran care se suprapunea cu intentiile de construire a supermarketului. In mod normal, inaintea unor actiuni de demolare si sapatura ar fi trebuit sa protejeze sau sa devieze reteaua de cabluri electrice proprietatea SC CC. Emiterea declaratiei date de SC CC, depusa cu intampinarea, demonstreaza dorinta sa de a raspunde solicitarilor SC EE si VV Romania SC si de a nu crea un disconfort si o piedica in calea intentiilor vecinilor sai de a vinde si de a construi. Asa cum a dovedit prin vasta corespondenta purtata cu parata, reclamanta a sustinut ca a fost intotdeauna deschisa si a propus si variante de solutionare.
Din documentele depuse de SC VV Romania SC rezulta ca si constructorul a solicitat de la VV Romania SCS solutii pentru devierea cablului de cel putin 3 ori, in urmatoarele documente: „Raport de Activitate” perioada 23.07-26.07.2012, pagina 11: „se solicita de catre AG (nn: constructorul SC AG) solutionarea devierii cablului de energie existent pe amplasament...”; Protocol de comandament Nr. 4 din 26.07.2012, pag. 4: „Constructorul solicita detalii privind finalizarea demolarii in zona C4, C5 limita de proprietate, deviere cablu electric existent pe amplasament...”, iar la responsabil este mentionat: „VV”; Protocol de comandament Nr. 5 din 02.08.2012, pag. 3: „Constructorul solicita detalii privind finalizarea demolarii in zona C4, C5 limita de proprietate, deviere cablu electric existent pe amplasament...”, iar la responsabil este mentionat: „VV”.
Din documentele depuse de SC VV Romania SCS, mentionate, rezulta ca in fapt constructorul a lucrat numai sub coordonarea stricta a numerosi reprezentanti de la VV, persoane cu pregatire tehnica superioara sau a dirigintilor de santier care erau zilnic prezenti pentru coordonarea activitatii.
Din minuta incheiata in data de 19.12.2012 rezulta in mod explicit ca in data de 5 decembrie 2012 s-a terminat construirea supermarketului si s-a intocmit „Procesul Verbal la terminarea lucrarilor Nr. IS 1407, data 05.12.2012, dar alimentarea cu energie electrica pentru CC nu era inca rezolvata. In data de 10 decembrie 2012 fabrica s-a inchis si muncitorii au fost trimisi in somaj tehnic din lipsa energiei. Mai mult, din minuta rezulta ca lucrarea pentru alimentarea cu energie pe un nou amplasament era terminata si a ramas doar „...pozarea in proprietatea AZI urmand a fi finalizata conform proiect.” A mentionat reclamanta ca pozarea cablurilor pe proprietatea sa si conexiunile cablurilor s-au facut tocmai in data de 17 ianuarie 2013 de o echipa de 3 muncitori in 4 ore. Aceasta demonstreaza doar rea-vointa, in opinia reclamantei.
Reclamanta a afirmat ti ca, din adresa nr. IS 1389 din 14.11.2012 emisa de SC VV Romania SCS catre constructorul SC AG, rezulta in mod explicit ca si acestia au cunoscut pagubele produse firmei SC CC de intreruperea permanenta a alimentarii cu energie electrica (adresele firmei SC CC nr. 706/ 06.07.2012, adresa nr. 1028/02.11.2012 si adresa nr. 1030/ 12.11.2012). A sustinut ca a avut o atitudine deschisa oricarei variante si a propus solutii alternative, asa cum rezulta si din adresa nr. 703 din 3 august 2012. De asemenea, in adresa nr. 1030 din 12.11.2012 a mentionat: „Chiar daca devierea bransamentului presupune cabluri mai lungi si pierderi suplimentare de energie, suntem de acord cu aceasta deviere daca SC VV Romania SC rezolva toate problemele generate de ruperea/ smulgerea cablurilor cu excavatorul. Nu vrem nimic suplimentar”. Abia dupa numeroase interventii parata a fost de acord sa rezolve problema bransamentului prin devierea cablurilor. Ar fi avut si optiunea devierii de sub constructia edificata si protejarea cablurilor cu protectii in zona traficului cu masini grele, in baza unui proiect tehnic de executie. Fiind o lucrare de specialitate a solicitat ca devierea sa se faca in baza unui proiect tehnic vizat de verificator si nu o improvizatie precum reparatiile efectuate pana atunci. Aceste aspecte au fost transmise explicit paratei prin adresa nr. 1030 din 12.11.2012.
Reclamanta a sustinut ca inca nu stie cand a fost pozat cablul pe noul amplasament pe terenul paratei deoarece nu a fost informata si nici nu stie cine a executat aceste lucrari. Pe terenul sau cablurile au fost pozate si bransamentul realizat abia in data de 17 ianuarie 2013. In data de 17 ianuarie s-au realizat legaturile in postul trafo PT 38 aflat pe proprietatea paratei si la firida aflata pe proprietatea sa.
In final, reclamanta a solicitat ca parata sa clarifice raporturile juridice pe care le-a avut cu SC SS SRL, despre care a afirmat ca ar fi realizat lucrarile de rebransare a cablurilor smulse in 6.07.2012 si sa precizeze daca FH s-a ocupat exclusiv de devierea cablurilor sau a facut interventii si asupra cablurilor de pe vechiul aliniament rupte pe 6.07.2012, reparate neglijent pe 7.07.2012 si din care SC CC s-a alimentat de pe 10.12.012 pana pe 17.01.2013 la o putere instalata redusa, la limita de avarie.
La data de 10.09.2013, chemata in garantie AG a depus intampinare, la filele 2-4 din vol. II, solicitand respingerea cererii de chemare in garantie ca nefondata si a cererii de chemare in judecata ca neintemeiata. A solicitat si plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, a aratat ca prin contractul de antrepriza generala nr. 2500 din 22.06.2012 incheiat cu parata s-a obligat sa construiasca la cheie, in stare functionala, magazinul standard VV din orasul Piatra Neamt, str. 1 Decembrie 1918, nr. 44 bis. La data incheierii contractului, parata, in calitate de beneficiar, i-a predat amplasamentul lucrarii, conform procesului-verbal de predare-primire din 22 iunie 2012, fara insa ca la predarea amplasamentului sa-i inmaneze un plan de situatie al amplasamentului cablurilor subterane care alimentau cu energie electrica firma reclamanta si nici nu au fost pichetate in prezenta delegatului Sincat sa poata fi identificate si protejate.
De asemenea, in avizul de amplasament favorabil nr. 1000209637/08.05.2012, emis de SMoldova Distributie SA, Departamentul Retea Neamt, pe care parata i l-a inmanat, se mentioneaza doar ca in zona amplasamentului propus pentru obiectivul „Construire supermarket, imprejmuire si amplasament semnale luminoase” exista LES 0,4 kc ce apartine reclamantei, fara sa fie insotit de un plan de situatie cu traseul acestora.
Chemata in garantie a sustinut ca, in lipsa unui plan de situatie a amplasamentului cablului electric, a pichetarii lui, dar si avand in vedere pozarea necorespunzatoare a acestuia (folie avertizoare, adancime de 90 cm, strat de nisip, borne de semnalizare s.a.), traseul sinuos si nu in lini dreapta de la punctul trafo la firida proprietatea reclamantei, asa cum s-a dovedit ulterior cu ocazia executarii lucrarii de deviere a cablului, a fost imposibil de identificat cablul pentru a fi protejat si pentru a fi evitata avarierea lui.
S-a mai aratat ca apararile paratei in sensul ca a incalcat prevederile art. 3.1 si art. 6.7 din contract nu pot fi primite. Astfel, art. 3.1 vizeaza informarea cu privire la caracteristicile terenului de fundare, nivelul panzei freatice, racordarea terenului la reteaua de drumuri, pozitia conductelor, in special a celor subterane, precum si a racordurilor de orice tip. Or, in cauza, chemata in garantie a sustinut ca nu a avariat conducte si nici racorduri, ci un cablu. Pe de alta parte, acest cablu nu era pozitionat corespunzator, urma un traseu sinuos, imprevizibil, situatie de fapt recunoscuta de societatea parata prin adresa nr. 1212/12.12.2012 catre reclamanta. A sustinut chemata in garantie ca nu putea fi identificat cablul rupt, cu toate diligentele pe care le-a manifestat cu ocazia efectuarii sapaturilor.
A mai sustinut ca nu a incalcat nici art. 6.7 din contract potrivit caruia: „Antreprenorul general se obliga sa nu subcontracteze in intregime lucrarile unui singur antreprenor. Antreprenorul va preda beneficiarului in prealabil lista subantreprenorilor propusi pentru realizarea lucrarilor, subantreprenorii propusi pot fi folositi pentru executarea lucrarilor acestui contract numai daca sunt acceptati in prealabil de catre beneficiar. Atat in faza de semnare a contractului, cat si pe parcursul derularii lucrarilor de executie beneficiarul are dreptul de a refuza sau de a cere scoaterea din santier a oricarui subantreprenor, colaborator sau angajat al antreprenorului”.
In speta, dupa producerea avarierii cablului electric la data de 06.07.2012, reparatiile au fost executate de SS SRL, unitate agreata de parata, iar conform declaratiei de conformitate din 07.07.2012 cu privire la calitatea lucrarilor executate, perioada de garantie a lucrarilor de remediere este de 24 de luni.
Dupa producerea avariei, parata i-a cerut, ca lucrari suplimentare, devierea cablului electric proprietatea reclamantei, cu acordul acesteia, lucrare proiectata si executata de Electro Axa SRL, unitate agreata de parata.
Asa cum dovedesc protocoalele incheiate cu ocazia comandamentelor care au avut loc pe santier, dupa avarierea cablului electric la data de 06.07.2012, a cerut detalii paratei privind devierea cablului electric existent pe amplasament, cablu care ilumina firma reclamanta, precum si asupra modului de decontare a lucrarilor suplimentare, manifestand toate diligentele pentru finalizarea acestor lucrari fara alte evenimente.
In ceea ce priveste cererea de chemare in judecata, a aratat ca la data de 06.07.2012 a fost rupt cablul electric care alimenta unitatea reclamanta, amplasat pe terenul paratei, lucrarea de reparatie a cablului fiind realizata pe data de 07.07.2012 de SS SRL, firma specializata care a garantat prin declaratia de conformitate 12102 calitatea lucrarilor, pentru care perioada de garantie este de 24 de luni.
Cu ocazia efectuarii reparatiilor, s-a constatat ca in timp ce cablul care pleca din transformator era identic cu cablul din firida proprietatea reclamantei, cablul subteran avea alta sectiune, era foarte uzat si prezenta mai multe mansonari ca urmare a altor avarii si interventii anterioare, iar in zona avariata, cablul fusese pozat sub forma de bucla, fapt imposibil de depistat in conditiile in care nu era semnalizat.
Cu exceptia avarierii cablului electric la data de 06.07.2012 a carei reparatie a fost suportata de societate, chemata in garantie a precizat ca nu au mai fost alte avarii si ca urmare avariei din 06.07.2012 firida proprietatea reclamantei nu a fost distrusa, nu a fost afectata de ruperea cablului electric, singura interventie la firida fiind inlocuirea a doi papuci arsi la firida din firida, papuci care au fost inlocuiti, firida fiind functionala in permanenta si in aceeasi stare tehnica care era si inainte de acest incident.
Referitor la recalcularea energiei electrice de catre E.On, chemata in garantie a sustinut ca nu are nicio legatura cu lucrarile de reparatii efectuate la cablul electric de SS SRL Bacau, eventualele pierderi de energie, daca ar fi reale, se datoreaza altor factori, inclusiv uzurii avansate a acestui cablu care dateaza din 1965, cu atat mai mult cu cat nu exista nicio dovada ca recalcularea are la baza pierderi de energie pe traseu si nu un consum efectiv.
A mai sustinut ca la data de 28.09.2012 nu s-a produs nici o intrerupere a energiei electrice din culpa sa.
Chemata in garantie a adaugat ca, urmare avariei din 06.07.2012 produsa din culpa reclamantei, cablul nefiind semnalizat corespunzator pentru a putea fi protejat, s-a pus in discutie devierea amplasamentului acestuia la limita proprietatii dintre reclamanta si parata, lucrare asupra careia reclamanta si-a dat acordul. La data de 28.11.2012 insa cand a trebuit sa se faca legatura la firida proprietatea sa, reclamanta nu a mai fost de acord cerand ca proiectul sa fie verificat de un verificator specializat, fapt ce a condus la intarziere predarii lucrarii pana la 17.01.2013. In toata aceasta perioada, alimentarea reclamantei cu energie electrica nu a fost intrerupta, astfel ca reclamanta nu-si poate invoca propria culpa.
A aratat chemata in garantie, ca la data de 10.12.2012 nu s-a produs nicio avarie a cablului electric, neputand pretinde reclamanta ca arderea motorului de la centrala tehnica a ars din culpa sa.
Nu s-a dovedit nici faptul ca trimiterea in somaj tehnic a salariatilor reclamantei s-a datorat avarierii cablului din 06.07.2012.
Suma solicitata cu titlu de pierdere ca urmare a intarzierii livrarii marfii catre doi clienti germani este o simpla afirmatie, in actiune nefiind precizate cele doua firme germane, contractele incheiate cu acestea, dovada livrarii marfii, a penalitatilor percepute de cei doi beneficiari s.a.
Chemata in garantie a sustinut ca suma solicitata cu titlu de costuri suplimentare efectuate pentru mentinerea centralei termice in functiune, fara a realiza productia putea fi evitata daca reclamanta nu se opunea racordarii la firida a lucrarii de deviere a cablului electric la data de 28.11.2013. Nu este dovedit motivul reducerii activitatii societatii in perioada 10.12.2012-17.01.2013, nici daca aceasta reducere este reala si cuantumul pierderii suferite.
Asadar, prejudiciul pretins nu este real si nici cert.
In dovedire, a solicitat administrarea probe
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Cereri; Chemare in judecata (actiuni, cereri); Prejudicii, daune
Validare poprire - Hotarare nr. 1193 din data de 16.03.2017Uzucapiune - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Suspendare provizorie executare silita - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Pretentii - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Pretentii - Hotarare nr. 4281 din data de 16.11.2016
Plangere contraventionala (rovinieta) - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Pensie intretinere (major) - Hotarare nr. 292 din data de 02.02.2017
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 1744 din data de 07.04.2017
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 577 din data de 10.02.2016
Ordin de protectie - Hotarare nr. 2672 din data de 04.07.2017
Fond funciar - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Fond funciar - Hotarare nr. 118 din data de 11.01.2017
Clauze abuzive - Hotarare nr. 0 din data de 04.07.2017
Anulare titlu de proprietate - Hotarare nr. 380 din data de 04.07.2017
Incuviintare proces verbal contraventie - Sentinta civila nr. 7642 din data de 18.02.2014
Interesul - conditiei a exercitiului dreptului la actiune civila - Sentinta civila nr. 7087 din data de 18.02.2014
Plangere contraventionala - Prescriptia dreptului de a executa sanctiunea - Sentinta civila nr. 6145 din data de 18.02.2014
Drept civil - Subsidiaritate actiune imbogatire fara justa cauza - Sentinta civila nr. 4482 din data de 18.02.2014
Contestatie la executare - refuzul executorului judecatoresc de a adjudeca bunul - Sentinta civila nr. 3865 din data de 18.02.2014
Plangere contraventionala - Prescriptia dreptului de a aplica sanctiunea - Sentinta civila nr. 3385 din data de 18.02.2014