Ordin de protectie

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
       Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt la data de 17.10.2012, sub nr. x, reclamanta XY a solicitat instantei sa emita un ordin de protectie pentru ca paratul GH sa nu se apropie de ea si sa nu o contacteze sub nicio forma, nici telefonic.
      In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca a facut plangere penala impotriva paratului, la data de 16.10.2012, pentru urmatoarele infractiuni: lovire si alte violente, vatamare corporala, amenintare cu moartea, santajarea si hartuirea sa si a familiei sale. Reclamanta a precizat ca se afla in parcarea magazinului Lidl din Botosani, in masina parintilor sai, cu portiera deschisa, cand paratul a lovit-o cu pumnul in cap si in ochi, incercand sa o forteze sa trece pe locul din dreapta. Pentru ca a opus rezistenta, paratul a inceput sa-i smulga parul din cap, cerandu-i cheile de la masina sub amenintarea cu moartea. Un client a observat ceea ce s-a intamplat, dar paratul i-a spus ca e o cearta intre indragostiti. La rugamintea reclamantei, clientul a sunat la 112. A mai aratat ca paratul i-a cerut sa treaca masina pe numele sau, crezand ca ea este proprietara masinii. Pentru ca reclamanta i-a spus ca masina este a tatalui sau paratul i-a luat portofelul, insa l-a lasat atunci cand reclamanta i-a spus ca sunt camere de inregistrare video. Reclamanta a mai precizat ca a ajuns imediat un echipaj al Jandarmeriei care l-a ridicat pe parat, ea mergand la sediul politiei unde a dat o declaratie. De frica, reclamanta nu si-a mai luat bagajul de la hotel si a plecat la Piatra Neamt. Reclamanta a sustinut ca paratul ar trebui evaluat psihiatric intrucat se comporta la fel si cu alte femei pe care le bate, le ameninta si le ia banii. A mai aratat ca ii este frica pentru viata sa si a familiei sale, dar si sa nu-si piarda locul de munca.
In drept, reclamanta a facut trimitere la prevederile legale in vigoare.
In dovedirea cererii, reclamanta a indicat urmatoarele: apelul la 112, depozitia martorului care a sunat la 112, documentele intocmite de Jandarmeria Botosani, certificatul medico-legal depus la Politia Piatra Neamt, anexa la contractul cu Lidl, poza cu parul smuls din cap, lista cu mesajele si telefoanele trimise, depozitia martorilor, ordinul de delegare.
Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru, potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 217/2003, republicata.
La data de 23 octombrie 2012, reclamanta a comunicat prin email o cerere de completare a probelor, solicitand totodata judecarea cauzei in lipsa sa, fiind plecata la cursuri. De asemenea, a mai comunicat urmatoarele inscrisuri: cererea adresata directorului societatii unde este angajat paratul, decizie de delegare nr. 593/14.2012, plan de scolarizare.
La data de 5 noiembrie 2012, reclamanta a depus la dosar o cerere in care a aratat ca este doar prietena cu paratul, nu a locuit impreuna cu acesta si nici nu i-a promis acest lucru, paratul fiind mult mai in varsta decat ea si facand o obsesie pentru persoana sa si pentru veniturile sale. De asemenea, reclamanta a mai aratat ca i-a comunicat paratului ca nu doreste sa aiba o relatie cu el, dar acesta este agresiv si recalcitrant. A precizat si ca riscul de a-si pierde locul de munca din cauza comportamentului paratului este foarte mare. Reclamanta a mentionat ca a facut plangere penala impotriva paratului, aceasta facand obiectul dosarului nr....
  Reclamanta a mai depus la dosar urmatoarele: cerere de completare a plangerii penale, lista cu telefoanele date si sms-urile transmise catre reclamanta, extrase din memoria telefonului, fotografii, anexa de la Legea nr. 217/2003, completata.
  Potrivit anexei la Legea nr. 217/2003, astfel cum a fost completata, reclamanta a mai facut o plangere penala impotriva paratului pentru furtul unui telefon si agresiune, ce a facut obiectul dosarului nr. ..........., dar a retras-o de frica si sub amenintarea cu moartea. Reclamanta a bifat ca masuri care se solicita a fi dispuse prin ordinul de protectie urmatoarele: obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima; obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de copiii victimei sau fata de alte rude ale acesteia; obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; interdictia pentru parat de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care victima le frecventeaza ori le viziteaza periodic; interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute. Nu a fost insa indicata adresa locului de munca.
  La data de 6 noiembrie 2012, reclamanta a mai depus la dosar copie de pe contractul individual de munca.
  Paratul, prezent in fata instantei de judecata, a sustinut ca a avut o relatie de prietenie cu reclamanta timp de peste 4 ani si au convietuit intr-o garsoniera o perioada de 2 luni, pana in momentul in care a aflat mama reclamantei. A mai aratat ca mama reclamantei l-a amenintat pentru a nu se mai intalni cu reclamanta, aceasta fiind terorizata de mama sa care ii verifica telefonul. Paratul a mentionat ca s-a intalnit cu reclamanta pe ascuns, iar atunci cand a fost la cursuri la Botosani a stat cu ea la hotel timp de 4 – 5 zile. Ulterior, reclamanta i-a comunicat ca nu doreste sa se mai intalneasca cu el, motiv pentru care s-a deplasat la Botosani, unde reclamanta se afla la cursuri, si s-a intalnit cu ea in parcarea magazinului Lidl. Paratul a recunoscut ca a tras-o de par, dar a negat ca a lovit-o cu pumnul. A facut acest lucru pentru ca a considerat ca reclamanta si-a batut joc de el. A fost amendat de Jandarmeria Botosani care a fost chemata de un domn care a observat ce s-a intamplat. Paratul a mai precizat ca in ultima perioada se certa frecvent cu reclamanta si ca aceasta il ameninta la randul ei ca va pune pe cineva sa il omoare sau il ameninta cu privire la copilul lui.
  Instanta a solicitat Politiei Municipiului Piatra Neamt, iar aceasta a comunicat la dosar, in copie, plangerea penala formulata de reclamanta la data de 17.10.2012, certificatul medico-legal nr. A2/1109 din 16.10.2012, lista cu telefoanele date si sms-urile transmise catre reclamanta, fotografii, declaratia data de reclamanta, adresa catre Inspectoratul de Jandarmi Botosani, adresa catre Postul de Politie Cracaoani si procesul-verbal din 14.11.2012.
Instanta a administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar de catre reclamanta, mentionate anterior, de catre parat, respectiv caracterizarea de la serviciu, precum si inscrisurile comunicate la dosar de catre Politia Municipiului Piatra Neamt. De asemenea, in baza rolului activ, instanta a administrat proba cu interogatoriul paratului, acesta fiind consemnat la dosar, la fila 60.
          Analizand si coroborand sustinerile partilor si probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
         In fapt, partile au avut o relatie de concubinaj, aspect sustinut de catre parat la interogatoriu si confirmat de reclamanta in plangerea penala depusa la Politia Municipiului Piatra Neamt. Cu toate ca in cererile adresate instantei reclamanta a negat existenta unei asemenea relatii, instanta retine ca reala afirmatia din plangerea penala formulata de reclamanta, avand in vedere ca sustinerile reclamantei din cererea adresata instantei pot fi influentate de faptul ca mama reclamantei, cu care aceasta locuieste, s-a impotrivit relatiei partilor.
Ca urmare a ruperii relatiei dintre parti, la initiativa reclamantei, paratul a urmarit-o pe aceasta la Botosani, la data de 15 octombrie 2012, unde, in parcarea magazinului Lidl, paratul i-a cerut explicatii pentru atitudinea ei, exercitand si acte de violenta, asa cum a recunoscut paratul la interogatoriu. Acest incident face obiectul cercetarilor penale in dosarul nr....... aflat la Politia Municipiului Piatra Neamt.
De asemenea, paratul a contactat-o la telefon pe reclamanta in mod repetat, asa cum rezulta din extrasul din memoria telefonului reclamantei, depus la dosar la filele 32-37, si care nu a fost contestat de catre parat.
                   In drept, potrivit art. 23 alin. 1 lit. d si f din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata, „persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii: d)obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; … f)interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima”.
Din dispozitiile legale mentionate, rezulta ca pentru emiterea unui ordin de protectie trebuie indeplinite urmatoarele conditii: 1. sa existe un act de violenta; 2. actul de violenta sa puna in pericol viata, integritatea fizica sau psihica ori libertatea persoanei; 3. actul de violenta sa provina din partea unui membru al familiei.
Cu privire la prima conditie, instanta apreciaza ca aceasta este indeplinita in cauza, paratul recunoscand la interogatoriu faptul ca a tras-o de par pe reclamanta, iar din certificatul medico-legal nr. A2/1109 din 16.10.2012 rezulta ca reclamanta a prezentat leziuni posttraumatice care s-au putut produce prin lovire cu si de corp dur si care au necesitat 1 – 2 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. De asemenea, contactarea telefonica in mod repetat a reclamantei poate fi incadrata in notiunea de violenta psihologica, asa cum este aceasta definita de art. 4 lit. b din Legea nr. 217/2003, republicata, respectiv „provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace”. Instanta apreciaza ca, si in situatia in care ar fi adevarate sustinerile paratului referitoare la faptul ca atitudinea mamei reclamantei a determinat despartirea partilor, razbunarea prin violenta este de neacceptat.
Cu privire la sustinerile avocatului din oficiu al paratului si ale procurorului, in sensul ca este vorba de un incident izolat, instanta retine ca art. 23 alin. 1 se refera la un act de violenta, deci pentru emiterea ordinului de protectie este suficient sa existe si un singur act de violenta daca este atat de grav incat sa impuna luarea unei masuri de protectie. In speta, insa, nu este vorba de un incident izolat pentru ca actul de violenta fizica petrecut la Botosani a fost precedat de acte de violenta psihologica, asa cum s-a retinut anterior.
Instanta mai retine ca acest mod de a se comporta al paratului, care a inteles sa se razbune pe reclamanta pentru ca aceasta a pus capat relatiei dintre ei, a creat o stare de pericol pentru integritatea fizica si psihica a reclamantei. Din completarea la plangerea penala, instanta constata ca reclamanta are un puternic sentiment de teama fata de parat, se simte hartuita de acesta, se teme pentru copilul ei minor si pentru pastrarea locului de munca. Starea de pericol este accentuata si de imprejurarea ca paratul lucreaza la o firma de paza si detine prin natura functiei mijloace pentru exercitarea violentei.
In ceea ce priveste a treia conditie, instanta retine ca, potrivit art. 5 din Legea nr. 217/2003, republicata, prin membru de familie se intelege si „persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc”. Instanta apreciaza ca relatia dintre parti se incadreaza in art. 5 lit. c din Legea nr. 217/2003, republicata, acestia avand o relatie de concubinaj, asa cum s-a retinut anterior, deci o relatie asemanatoare aceleia dintre soti. Prin urmare, instanta apreciaza ca nu este intemeiata sustinerea avocatului din oficiu in sensul ca nu se incadreaza in notiunea de membru de familie, ceea ce ar atrage inadmisibilitatea cererii.
          Instanta apreciaza ca se impune luarea unor masuri provizorii de protectie a reclamantei, existand premizele perpetuarii si chiar agravarii starilor conflictuale dintre parti, din initiativa paratului, si, in consecinta, i se va interzice paratului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu reclamanta, pentru o perioada de 3 luni de la pronuntarea prezentei hotarari si va fi obligat sa pastreze fata de reclamanta o distanta minima de 100 m, pentru aceeasi perioada.
Cu privire la celelalte masuri solicitate de catre reclamanta, instanta apreciaza ca nu se impune a fi luate. Astfel, in ceea ce priveste masura de a obliga paratul la pastrarea unei distante minime determinate fata de copiii victimei sau fata de alte rude ale acesteia, instanta retine ca nu exista niciun indiciu in cauza din care sa rezulte ca paratul a exercitat acte de violenta fata de altcineva decat reclamanta. De asemenea, referitor la masurile privind obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate si interdictia pentru parat de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care victima le frecventeaza ori le viziteaza periodic, instanta retine ca, pe de o parte, reclamanta nu a indicat adresa exacta a tuturor acestor locuri si, pe de alta parte, nici nu exista indicii din care sa rezulte ca paratul a incercat vreodata sa intre in domiciliul parintilor reclamantei, unde locuieste si aceasta cu fiul ei. In sfarsit, in privinta masurii de a obliga paratul sa predea politiei armele detinute, instanta retine ca nu este cazul in speta intrucat reclamanta nu a aratat despre ce arme este vorba, referindu-se doar la dotarea corespunzatoare postului ocupat la locul de munca de catre parat, acesta fiind agent de paza la o societate de paza si protectie.
In consecinta, instanta va admite in parte cererea formulata de reclamanta XY in contradictoriu cu paratul GH si i se va interzice paratului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu reclamanta, pentru o perioada de 3 luni de la pronuntarea prezentei hotarari si va fi obligat sa pastreze fata de reclamanta o distanta minima de 100 m, pentru aceeasi perioada.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, paratul, in calitate de parte cazuta in pretentii, va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, constand in onorariul aparatorului din oficiu, de a carei asistenta a beneficiat.