Asigurare risc profesional pentru magistrati.

1. Asigurare risc profesional pentru magistrati.

Drept civil. Litigii de munca.
      
       Art. 78 din Legea 303/2004, republicata.

      Actiunea in obligarea Ministerului Justitiei a incheierii Politei de asigurari pentru risc profesional, promovata de magistrati in temeiul art. 78 din Legea 303/2004, republicata, apare ca prematur formulata in absenta hotararii de guvern la care face trimitere al. 2 al art. 78, prin care sa se stipuleze conditiile concrete de realizare a acestei asigurari.

Curtea de Apel Bacau – Sectia civila, minori si familie,
conflicte de munca si asigurari sociale
Decizia civila nr. 1067 din 5 octombrie 2009

Prin sentinta civila nr. 293/2008, pronuntata in dosarul nr. 253/103/2008 al T. Nt., a fost admisa actiunea formulata de reclamantii F.L.EL., A.M.S., B.EL.G., C.M., M.D., S. D., M.D., B.C., P.C.EL., M.D., M.I., I.M., V.M., N.C., A.M., S.M.D., M.C., M.A., U.S., P. I.C., T.N., M. EL., M.L. si O.D.M., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la in contradictoriu cu paratii M.J., C.A.Bc., si T.Nt.. si in consecinta:
      Au fost obligati paratii, in temeiul art.78 alin.1 din Legea 303/2004 republicata, sa incheie anual pentru fiecare reclamant asigurarea de risc profesional pentru viata, sanatate si bunurile afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in functia de judecator, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, sub sanctiunea aplicarii de daune cominatorii de 100 lei pe zi de intarziere pentru fiecare reclamant.
In motivarea sentintei instanta de fond a aratat ca:
Asupra litigiului de munca de fata, constata ca prin cererea inregistrata pe rolul T. Nt sub numarul 253/103/2008 din 15.02.2008, reclamantii F.L.El., A.M.S., B.El.G., C. M., M. D., S.D., B.C., P.C.El., M.D., M.D., M.I., I.M., V.M., N.C., M.C., U.S., P.I.C., O.D.M., A. M., S.M.D., M.A., T.N., M.El. Si M.L., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la T.Nt., au chemat in judecata pe paratii M.J., C.A.Bc. si T.Nt, solicitand obligarea acestora la incheierea anuala, pentru fiecare dintre ei, a asigurarilor pentru risc profesional, pentru viata, sanatatea si bunuri afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, sub sanctiunea aplicarii unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de intarziere pentru fiecare reclamant.
      In motivarea actiunii, reclamantii arata ca detin functia de judecator si in aceasta calitate beneficiaza de dispozitiile art.78 alin.1 din Legea nr. 303/2004, rep., respectiv de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale M. J., pentru viata, sanatatea si bunuri afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, in conditii ce ar trebui stabilite prin Hotarare de Guvern, cu avizul C.S.M. (art.78 alin.3); ca, desi de la data intrarii in vigoare a Legii nr.303/2004 au trecut mai bine de trei ani, hotararea de guvern care sa reglementeze conditiile in care magistratii beneficiaza de asigurare nu a fost adoptata, pasivitatea Guvernului neputand lipsi de efecte juridice textul legal existent, in temeiul prevederilor art.3 din Decretul nr.31/1954 si ca, in cauza nu exista niciun act normativ care sa fi suspendat sau abrogat dispozitiile art.78 alin.1 din Legea nr.303/2004.
      Reclamantii, in conformitate cu dispozitiile art.242 pct.2 din C. proc. Civ au solicitat judecarea cauzei in lipsa.
      Prin intampinarea formulata, paratul M.J. a solicitat respingerea actiunii formulate ca neintemeiata, aratand ca potrivit dispozitiilor art. 78 alin.1 din Legea nr. 303/2004, obiectul asigurarii de care beneficiaza judecatorii il constituie viata sanatatea si bunurile acestora, insa numai pentru risc profesional, respectiv numai in situatia in care aceste valori au fost afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in conditiile stabilite prin Hotarare a Guvernului, cu avizul C.S.M.. In realitate, este vorba de despagubiri care nu pot fi acordate decat numai in urma producerii unui prejudiciu sau a unei daune sau pagube.
      Analizand probatoriul administrat, raportat la dispozitiile legale in materie, instanta a constatat ca actiunea formulata este intemeiata, urmand a fi astfel admisa pentru considerentele expuse mai jos:
      Reclamantii au calitatea de judecatori si astfel isi desfasoara activitatea cadrul T.Nt. Initial, prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, s-a stabilit ca judecatorii si procurorii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fonduri bugetare, pentru viata, sanatate si bunuri, daca acestea sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate.
      Fata de textul de lege invocat mai sus, se apreciaza ca dreptul magistratilor de a beneficia de o asigurare s-ar putea concretiza numai in masura in care s-ar incheia un contract de asigurare cu o societate de asigurari, ceea ce in cauza nu s-a realizat. Chiar daca prevederile art. 77(78) din Legea nr. 303/2004 nu instituie o obligatie a unitatii de a incheia un contract de asigurare, ci doar un drept al salariatului de a solicita incheierea contractului sau plata primei de asigurare, prevederea legala este imperativa si atrage in conditiile nerespectarii ei raspunderea materiala a angajatorului pentru savarsirea faptei ilicite de a nu-i da curs. Sustinerea paratului M.J. referitoare la faptul ca acest lucru ar putea fi realizat numai dupa cauzarea unei pagube ori daune, va fi inlaturata, intrucat este cunoscut ca nicio societate de asigurare nu va da curs unei cereri de incheiere a unei asigurari atunci cand exista deja un prejudiciu cert.
      Chiar daca pe 15 aprilie 2008 (odata cu publicarea in M. Of.), a intrat in vigoare LEGEA Nr. 97 din 14 aprilie 2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei si ca art.78 din Legea nr.303/2004 a fost modificat in sensul ca „Judecatorii si procurorii beneficiaza de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale I.C.C.J., ale M.J., M.P. sau, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile M.A., in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea”, obligatia angajatorului de a da curs celor mentionate mai sus nu a fost insa inlaturata.
      Intrucat textul de lege invocat reglementeaza obligatia angajatorului (in situatia de fata a ordonatorilor de credite) de a suporta primele de asigurare facultativa ori a contravalorii acestora din fondurile bugetare, ca o garantie a protectiei speciale recunoscuta in considerarea riscurilor specifice ce decurg din exercitarea profesiei de pentru viata, sanatate ori bunuri. Pretentiile reclamantilor deduse judecatii sunt astfel intemeiate, urmand a fi admise asa cum au fost formulate.
      Intrucat are natura unei cereri privind „obligatia de a face”, solicitarea acordarii de daune cominatorii de catre reclamanti este, de asemenea, intemeiata, avand o fundamentare legala, recunoscuta chiar de instanta suprema prin pronuntarea unei decizii de indrumare (nr. XX din 12.12.2005 in dosarul nr.16/2005), prin intermediul careia s-a statuat ca cererea de daune cominatorii este admisibila chiar si in conditiile reglementarii obligarii debitorului la plata amenzii civile conform art.5803 Cod procedura civila. Astfel, daunele cominatorii solicitate de reclamanti reprezinta un mijloc de constrangere a debitorilor, in situatia de fata a paratilor, pentru indeplinirea obligatiei dispusa, urmand ca acestea sa fie transformate, la cerere, in daune-interese (compensatorii) in vederea executarii lor in limita prejudiciului cauzat.
      Impotriva acestei sentinte a promovat recurs paratul M.J. care a criticat nelegalitatea acesteia, prin prisma dispozitiilor art. 304 pct. 9, aratand ca, eronat, prima instanta a dispus obligarea sa la incheierea politelor de asigurare pentru risc profesional, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, in contextul in care, dispozitiile normative au in vedere plata unor despagubiri ca efect al unei asigurari prin efectul legii, despagubire ce poate fi acordata doar in urma producerii unui prejudiciu.
      A mai invocat recurentul faptul ca legiuitorul a prevazut ca metodologia realizarii asigurarii de risc profesional, urmeaza a fi stabilita in concret printr-un act administrativ respectiv H.G., cu avizul C.S.M. emisa in aplicarea textului normativ invocat de, intimatii – reclamanti, hotarare ce nu a fost adoptata astfel, in absenta metodologiei realizarii asigurarii de risc profesional datorat intimatilor la asigurare este lipsit de eficienta si protectie juridica.
      In raport de argumentele invocate de recurent, respectiv absenta metodologiei realizarii asigurarii de risc profesional, instanta a pus in discutia partilor exceptia prematuritatii actiunii, in raport de ansamblul dispozitiilor art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicata.
      Prin actiunea introductiva, intimatii – reclamanti au solicitat obligarea recurentului si a intimatilor – parati la incheierea anuala pentru fiecare dintre reclamanti a unui pachet de asigurare pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si bunuri afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, sub sanctiunea aplicarii unor daune cominatorii de 100 lei/zi intarziere pentru fiecare reclamant.
      Actiunea a fost intemeiata pe dispozitiilor art. 78 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, republicata.
      Potrivit textului normativ invocat de reclamanti, „judecatorii si procurorii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale I.C.C.J. ale M.J., M.P., pentru viata, sanatate si bunuri, daca sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceasta functie, dar nu mai mult, decat 15 ani de activitate”.
      Alin. 3 al art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicata, stipuleaza ca asigurarea prev. la alin. 1 se realizeaza in conditiile stabilite de Guvern, prin hotarare, cu avizul C.S.M.
      Din analiza textului normativ invocat de reclamanti, respectiv art. 78 alin.1, din Legea 303/2004, republicata, rezulta ca in actuala redactare a textului, singura obligatie a recurentului – parat M.J., este aceea de a pune la dispozitie fondurile bugetare necesare asigurarii magistratilor pentru risc profesional, viata, sanatate si bunurile acestora, daca sunt afectate in exercitiul atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, se retine totodata, ca alin.1 al art. 78 nu face nici o referire la obligatiile ordonatorilor secundari si tertiari de credite, in speta, curti de apel sau tribunale.
      In contextul in care, alin.1 al art. 78 stipuleaza in sarcina M.J. doar asigurarea fondurilor bugetare si, in absenta hotararii de guvern la care face trimitere alin.2 al art. 78, act normativ care sa stabileasca, in mod corect, conditiile de exercitare a dreptului, normele tehnice de aplicare a dispozitiilor legale, obligatii si raspunderi in sarcina partilor, raportului juridic de asigurare, si determinarea acestora, actiunea intimatelor – reclamante apare ca fiind prematura.
      A obliga paratii la incheierea politelor de asigurare pentru fiecare dintre intimatii – reclamanti sub sanctiunea platii de daune cominatorii/zi intarziere pentru fiecare dintre ei, in absenta unei prevederi legale exprese, si, in contextul in care, societatile de asigurare, ca societati cu capital privat, nu au baza normativa care sa includa, in portofoliul de servicii de asigurare, asigurarile de risc profesional pentru magistrati, ar insemna a adauga la lege prin substituirea normatorului (in speta, Guvernul).
      Mai mult, hotararea judecatoreasca ar fi imposibil de executat, in conditiile in care, asa cum insasi intimatii – reclamanti au aratat in intampinare, societatile de asigurare nu incheie asigurari pentru risc profesional pentru magistrati cu argumentatia ca nu au incluse in pachetul de servicii de asigurari, garantarea riscurilor profesionale, aferente activitatii prestate de magistrati in exercitarea functiilor lor.
      In speta, nu se pune problema negarii drepturilor magistratilor la asigurarea prevazuta de art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicata, care nu a fost abrogat, si, nici cea a suspendarii lui, ci aceea a stabilirii conditiilor concrete de realizare a acestui drept astfel cum stipuleaza alin.3 al art. 78 din Lege.
      Interventia instantelor de judecata ca modalitate juridica de valorificare a dreptului consacrat prin art. 78 alin.1, astfel cum au invocat intimatii – reclamanti, nu poate avea loc decat in aplicarea ei si nu in substituirea legiuitorului, iar scoaterea din starea de pasivitate a Guvernului, invocata, de asemenea, de reclamanti, pasivitate sanctionabila pana la indeplinirea obligatiei legale, poate avea loc si ca urmare a exercitarii demersurilor legale in temeiul art. 78 alin.3 din Legea nr. 303/2004, republicata.
      Avand in vedere cele anterior aratate, instanta a constatat intemeiat cel de al doilea motiv al recursului, in temeiul art. 304 pct. 9, art. 312 cod pr. civila, a admis recursul M.J., si, a modificat sentinta recurata si ca urmare a extinderii efectelor acestuia, in baza art. 48, art. 311 cod pr. civila, a respins ca prematura actiunea.