InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Sibiu

Ucidere din culpa

(Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014 pronuntata de Judecatoria Sibiu)

Domeniu Uciderea din culpa | Dosare Judecatoria Sibiu | Jurisprudenta Judecatoria Sibiu

Pentru azi fiind amanata pronuntarea hotararii in cauza penala privind  pe inculpatul PTI, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 178 al.1 ?i 2 Cp..
La apelul nominal facut in sedinta publica, nu se prezinta partile .
Procedura completa.
S-a facut referatul cauzei, dupa care :
Dezbaterile si sustinerile partilor pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica de la data de 10.09.2014 , fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 12.09.2014,   cand a hotarat urmatoarele:

JUDECATORIA

Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 15.02.2012, sub nr.2084/306/2012, petenta GA a solicitat, in contradictoriu cu intimatul PTI, infirmarea rezolutiei din data de 09.12.2011 din dosar nr. 2787/P/2010 si a rezolutiei din data de 06.02.2012 din dosar nr. 33/II/2/P/20112 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a intimatului sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.1 si 2 Cod penal cu motivarea ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, intrucat accidentul de circulatie a fost produs din culpa exclusiva a conducatorului motocicletei prin incalcarea art.41, art.48, art.49 din OUG nr.195/2002, art.121 alin.1 din HG 1391/2006.
In motivarea plangerii formulate, petenta a aratat, in esenta, ca solutia data de procuror este netemeinica si nelegala, intrucat procurorul care a instrumentat cauza a retinut ca „in cauza s-au efectuat 2 expertize tehnice auto, concluziile expertilor fiind in sensul ca pericolul de accident a fost creat de victima GW, care a rulat cu o viteza excesiva, cu mult peste limita legala admisa in zona, care nu-i putea permite oprirea in limita campului sau de vizibilitate, date de configuratia sectorului de drum. Accidentul nu se producea daca victima GW, circula cu viteza maxima admisa in zona, ceea ce i-ar fi permis oprirea motocicletei in deplina siguranta in limita campului sau de vizibilitate... prin urmare in conditiile date, invinuitul PTI nu putea evita accidentul de circulatie”.
 Totodata s-a retinut ca victima GW este singurul care a incalcat dispozitiile legale, respectiv cele prevazute de art. 41, art. 48, art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002 precum si art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, dispozitii referitoare la obligatia vehiculelor de a circula pe partea dreapta in sensul de circulatie, la respectarea regimului legal de viteza, si a limitei maxime de viteza in localitati.
 S-a mai aratat in plangere ca solutia pronuntata de procuror este esential nelegala si netemeinica deoarece a preluat fara niciun fel de cenzura concluziile celor doua rapoarte de expertiza care sunt gresite, nu a analizat sustinerile din plangerea subsemnatei privind contradictiile dintre cele doua rapoarte de expertiza, referitoare la stabilirea locului impactului si a distantelor de la care invinuitul putea sa observe autovehiculul condus de defunct, nu a analizat in profunzime intregul material probatoriu, mai precis nu a avut in vedere depozitia martorului ocular SA din data de 13.01.2011 si nici nu a motivat inlaturarea acesteia in vreun mod, nu a analizat obiectiunile expertului consultant DV si nici nu a motivat inlaturarea acestora, desi prin plangerea adresata procurorului am solicitat in mod expres acest lucru.
 S-a mai aratat ca din actele si lucrarile dosarului, respectiv din procesul verbal de cercetare la fata locului, declaratiile numitului PTI, precum si din rapoartele de expertiza efectuate in cauza, rezulta fara urma de indoiala ca in zona in care era parcat autoturismul Dacia Logan, era indicatorul „Oprirea interzisa”, fiind aplicabile prevederile art.142 alin.1 lit.a, art.143, art.126 din HG 1391/2006.
Prin incheierea de sedinta din 2.07.2012, in baza art.2781 alin.8 lit.c din C.proc.pen din 1968, instanta a admis plangerea petentei GA, impotriva rezolutiei procurorului din data de 09.12.2011 data in dosar nr.2787/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si a rezolutiei prim procurorului adjunct din data de 06.02.2012 din dosar nr.33/II/2/2012.
Au fost desfiintate solutiile procurorului privind scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului PTI pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta si pedepsita de art.178 alin.1 si 2 Cod penal.
 A fost retinuta cauza spre judecare.
 In baza art. art.2781 alin.9 Cpp s-a constatat ca actul de sesizare al instantei il constituie plangerea petentei GA.
S-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpatul PTI,   fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin.1 si 2 din C.pen. din 1969.
In motivarea incheierii mentionate s-a retinut ca prin rezolutia din data de 19.09.2011 a procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, dupa efectuarea in cauza a doua rapoarte de expertiza tehnica auto, s-a dispus scoaterea de sub urmarire a intimatului pentru comiterea infractiunii prevazute de art.178 alin.2 Cod penal, si neinceperea urmaririi penale fata de aceeasi persoana pentru comiterea faptei prevazute de art.184 alin.1, 3 Cod penal in baza art.11 pct.1 lit.b Cpp rap la art.10 alin.1 lit.e si f Cpp, motivat de faptul ca in cauza este vorba despre prezenta cazului fortuit (art.47 CP), si respectiv lipsa plangerii prealabile a partii vatamate CID.
S-a mai retinut ca in urma admiterii plangerii impotriva acestei solutii formulata de catre petenta, prin ordonanta din 04.11.2011 prim procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, a fost infirmata solutia procurorului, si s-a dispus redeschiderea urmaririi penale si completarea acesteia conform ordonantei de admitere a plangerii, iar prin rezolutia din 09.12.2011 a procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, s-a apreciat ca in momentul ini?ierii manevrei de intoarcere a autoturismului, de catre invinuit-intimat, motocicleta nu se afla in campul vizual al acestuia, iar starea de pericol a fost creata de victima GW, care in momentele premergatoare impactului, rula cu motocicleta cu cel putin 80 km/h, cu mult peste limita legala admisa in zona. In concluzie, s-a apreciat ca accidentul de circulatie a fost produs din culpa exclusiva a conducatorul motocicletei - GW, prin incalcarea dispozitiilor prevazute de art. 41, art. 48 si art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, precum si dispozitiile art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.
S-a mai aratat ca in cauza s-au efectuat doua expertize tehnice auto, concluziile expertilor fiind in sensul ca pericolul de accident a fost creat de victima GW, care a rulat cu o viteza excesiva, cu mult peste limita legala admisa in zona, care nu ii putea permite oprirea in limita campului sau de vizibilitate, dat de configuratia sectorului de drum, iar accidentul nu se producea daca victima GW, circula cu viteza maxima admisa in zona, ceea ce i-ar fi permis oprirea motocicletei in deplina siguranta, in limita campului sau de vizibilitate. S-a mai retinut ca s-a stabilit ca, in momentul initierii manevrei de intoarcere a autoturismului, motocicleta nu se afla in campul sau vizual al intimatului, iar in momentul patrunderii pe partea carosabila a autoturismului, campul de vizibilitate al invinuitului-intimatului s-a redus, datorita obturarii vizibilitatii de catre stalpul spate si pozitiei inclinate a autoturismului pe partea carosabila fata de axul drumului. La un moment dat invinuitul-intimatul ar fi putut observa prezenta motocicletei, daca privirea acestuia era indreptata catre locul unde se deplasa motocicleta – facand abstractie de faptul ca invinuitul-intimat trebuia sa se asigure ca din sens opus nu circula alte autovehicule si ca poate efectua manevra fara a-i incomoda pe eventualii participanti la trafic, care circulau din sens opus. Prin urmare in conditiile date, s-a apreciat in expertize ca invinuitul-intimat PTI nu putea evita accidentul de circulatie.
 Instanta care a admis plangerea a retinut pe baza probelor administrate urmatoarea situatie de fapt: in dimineata zilei de 07.06.2010, in jurul orei 0830, victima GWse deplasa cu motocicleta marca Aprilia cu numarul de inmatriculare SB-09-YAN, pe strada Stefan cel Mare din municipiul Sibiu din directia strazii Revolutiei catre strada Moldoveanu, pe un carosabil uscat. Locul din spate al motocicletei era ocupat de martorul CID – coleg de serviciu cu victima GW. Pe partea dreapta a sensului de mers a motocicletei (din directia strazii Revolutiei, catre strada Negoiu), a strazii Stefan cel Mare, pe trotuar, se afla parcat in intregime autoturismul marca Dacia Logan cu numarul de inmatriculare SB-07-KIA, cu fata orientat catre strada Negoiu, iar la volan se afla intimatul PTI. La un moment dat, intimatul a initiat manevra de intoarcere a autoturismului, prin virare stanga si a patruns astfel pe partea carosabila. Partea laterala stanga a autoturismului, zona stalpului mijloc stanga, a ajuns in zona marcajului longitudinal discontinuu ce separa sensurile de mers a partii carosabile. In acelasi timp, dupa ce motociclistul a intrat intr-o curba usoara la dreapta, a observat autoturismul marca Dacia Logan angajat in viraj stanga cu intentia de a intoarce autoturismul pe strada Stefan cel Mare. Conducatorul motocicletei nu a putut evita impactul si a lovit partea lateral stanga a autoturismului condus de catre intimat. Impactul dintre motocicleta si autoturism s-a produs in zona marcajului longitudinal ce separa sensurile de mers, autoturismul fiind pozitionat perpendicular pe axa drumului si la mijlocul lui (in dreptul portii de acces, in curtea imobilului nr. 2 sau 4, lucru inca nestabilit cu certitudine din expertizele efectuate in cauza). Primele parti care au intrat in contact au fost roata din fata a motocicletei cu pragul lateral stanga, in zona de mijloc si usa stanga spate a autoturismului, iar pe carosabil au inceput sa cada cioburi de sticla si resturi materiale. Motocicleta si autoturismul au avut o scurta deplasare comuna, materializata de o urma de destratificare identificata la fata locului pe carosabil, precum si o urma de tarare, care provine de la anvelopa dreapta spate a autoturismului. Apoi, autoturismul s-a rasturnat in sensul acelor de ceasornic, ajungand in pozitia finala descrisa in procesul verbal de cercetare la fata locului (foto nr. 15-36 din plansa fotografica de la fila 24-34 dosar). Motociclistul si pasagerul care se aflau pe motocicleta au fost proiectati peste autoturism in directia fortei de inertie – directia de deplasare a motocicletei si aruncati pe carosabil. In urma impactului a rezultat decesul motociclistului GW si vatamarea corporala a pasagerului CID, precum si avarierea celor doua vehicule implicate in accidentul rutier.
S-a mai retinut ca procurorul a retinut in motivarea rezolutiei sale ca raportat la intregul material probator administrat, in cauza accidentul de circulatie a fost produs din culpa exclusiva a conducatorul motocicletei - GW, prin incalcarea dispozitiilor legale ale art. 41, art. 48 si art. 49 din O.U.G. nr.195/2002 republicata, precum si dispozitiile art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si ca cel care a creat obstacolul a fost doar victima GW, care in momentele premergatoare impactului, conducea motocicleta cu cel putin 80 km/h, respectiv „Vehiculele si animalele, atunci cand circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea dreapta a drumului public, in sensul de circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie”, „Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta”, „Limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h”, „Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare”. S-a mai aratat ca procurorul nu a retinut vreo culpa in sarcina intimatului PTI deoarece acesta a respectat dispozitiile art. 54 din O.U.G.nr. 195/2002, republicata care prevad: „Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic. Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe intreaga durata a manevrei”.
Instanta care a admis plangerea a apreciat ca motivarea solutiei procurorului in sensul ca nu poate fi retinuta, aratand ca procurorul a facut o coroborare a probelor administrate pro intimat, fara sa analizeze premisele producerii accidentului raportat la prevederile legale incidente in cauza si multumindu-se doar sa aprecieze ca intimatul nu are nici o culpa in producerea accidentului, fara insa a analiza toate textele legale aplicabile spetei.
Instanta care a admis plangerea a mai retinut ca in cursul urmaririi penale s-au efectuat doua expertize tehnice, care, in mare parte, concluzioneaza ca starea de pericol a fost produsa de catre motociclist, care rula cu o viteza cu mult peste limita legala, diferenta intre concluziile acestora fiind cu privire la locul impactului, in sensul ca in timp ce expertul C. sustine ca locul impactului a fost in dreptul imobilului cu nr. 2 din str. Stefan cel Mare, pe sensul de mers str. Revolutiei – str. Moldoveanu, in apropiere de axul drumului (fara a preciza cu exactitate la ce distanta de acest ax), cei 3 experti sustin ca impactul a avut loc „in zona marcajului longitudinal, discontinuu ce separa sensurile de mers”si cu privire la distanta de la care conducatorul autoturismului putea sa observe motocicleta in miscare (expertiza C. stabileste 70 m respectiv 50 m in cazul existentei autovehiculelor parcate pe carosabil – fila 16; expertiza cu 3 experti stabileste 38 respectiv 48 m - fila 15; expertul consultant distantele de 60, 50 si respectiv 32 m dupa cum motocicleta circula la axa drumului la mijlocul benzii sau la o distanta de aproximativ 32 m). S-a mai retinut ca toti expertii, fara exceptie, indica faptul ca nerespectarea regulilor de circulatie de catre conducatorii auto reprezinta cauzele producerii accidentului, indicand incalcarea de catre victima a unor texte legale.
Legat de stabilirea unei culpe a intimatului in producerea accidentului instanta care a admis plangerea a retinut ca, din propriile declaratii ale intimatului (f.256) coroborate si cu alte probe (declaratii de martori) a rezultat fara dubiu ca autoturismul intimatului era parcat integral pe trotuarul din fata imobilului cu nr. 2 de pe str. Stefan cel Mare pe sensul de mers catre str. Negoiu, iar adresa nr.30359/12.05.2011 emisa de Primaria municipiului Sibiu (f.221 dos u.p.) atesta faptul ca la data de 7.06.2010, data producerii accidentului pe strada Stefan cel Mare, se circula pe ambele sensuri de mers, iar pe sensul de mers dinspre strada Revolu?iei spre strada Negoi era amplasat un indicator de „OPRIRE INTERZISA” in dreptul unitatii militare, iar pe sensul invers era amplasat indicator de parcare, fiind marcate parcari laterale.
 Raportat la acestea, si la starea de fapt, instanta care a admis plangerea a constatat ca in speta sunt aplicabile prevederile din HG 1391/2006 cu privire la „oprire voluntara”, art142 din Regulament enumerand limitativ la lit. a – p situatiile in care este interzisa oprirea voluntara. Supuse analizei sunt lit.a si n respectiv: a) in zona de ac?iune a indicatorului "Oprirea interzisa", n) pe trotuar, daca nu se asigura spa?iu de cel pu?in 1 m pentru circula?ia pietonilor.
S-a mai retinut ca textul legal (lit.n) prevede ca oprirea voluntara este permisa si legala daca sunt indeplinite doua conditii cumulative, respectiv sa fie oprit autoturismul pe trotuar si sa se asigure un spa?iu de cel pu?in 1 m pentru circula?ia pietonilor. Instanta a retinut ca trotuarul pe care autoturismul intimatul stationa are o latime de 2,50 m (aratand ca acest aspect care reiese fara dubiu din rapoartele de expertiza si din masuratorile de la fata locului efectuate de organele de urmarire penala (f.13-15, f.62), iar certificatul de inmatriculare al autoturismului intimatului aflat la dosar (f.65 dos u.p.) atesta faptul ca latimea Daciei Logan cu nr. de inmatriculare SB 07 KIA implicata in accident este de 1,740 m, astfel ca diferenta intre 2500 m si 1740 m este de 760 m, adica mai mica de 1m.
Constatand ca nu sunt indeplinite cele doua conditii cumulativ, instanta a retinut ca intimatul era parcat neregulamentar pe trotuar, iar de aici rezultau si celelalte consecinte, printre care si cea prevazuta de art. 126 lit.a din HG 1391/2006, potrivit caruia intoarcerea vehiculului este interzisa „in locurile unde este interzisa oprirea voluntara a vehiculelor”. Intimatul a incalcat si prevederile locale privind parcarea pe trotuar respectiv art. 22 h din HCL 210/ 2001 actualizata, care prevede ca circula?ia si sta?ionarea autovehiculelor pe trotuare, impiedicand circula?ia pietonilor sau degradand trotuarul, constituie incalcari ale normelor legale si se sanc?ioneaza conform prevederilor prezentei hotarari.
 Pe cale de consecinta, instanta care a admis plangerea a apreciat ca intimatul a parcat neregulamentar pe trotuar si a efectuat nelegal manevra de intoarcere, ceea ce s-a aratat ca duce la concluzia ca intimatul a avut o culpa in producerea accidentului, acesta creand, de fapt, obstacolul in punctul de conflict, si nu conducatorul motocicletei. S-a aratat ca incalcarea dispozi?iilor men?ionate de catre intimat a determinat crearea starii de pericol si a avut ca efect obturarea par?ii carosabile pe care se deplasa motocicleta condusa de numitul GW, iar in acest context faptic, existenta unui obstacol in zona de conflict, precum si viteza de deplasare peste limita legala a motocicletei au contribuit la crearea rezultatului socialmente periculos - accidentul cu urmarile imediate - atrag raspunderea penala a intimatului, in forma unei culpe concurente cu a victimei.
Instanta care a admis plangerea a mai retinut ca intimatul, in momentul in care a inceput manevra de intoarcere si-a pierdut prioritatea fata de toate vehiculele aflate in mers pe drumul public, indiferent din ce parte veneau.
 Instanta a mai retinut si ca victima - conducatorul motocicletei - a avut o vina in producerea accidentului, incalcand dispozitiile referitoare la respectarea regimului legal de viteza, si limita maxima de viteza in localitati, conducand cu viteza cu mult peste limita legala permisa pe acel sector de drum, insa, raportat la starea de fapt si prevederile legale incidente, instanta a constatat o culpa comuna a celor doi conducatori auto.
 Fata de acestea, instanta a apreciat ca situatia de fapt si vinovatia intimatului sub forma culpei au fost retinute pe baza probelor deja administrate in cauza, respectiv inscrisuri, proba testimoniala, expertize, iar din interpretarea logica si coroborata a tuturor acestor probe rezulta concluzia rezonabila este ca acuzatiile aduse intimatului sunt intemeiate, fiind suficiente probe in acest sens, apreciind ca trimiterea dosarului din nou la procuror apare ca neutila. S-a mai aratat ca administrarea probelor solicitate de catre intimata se poate realiza in conditii de publicitate, oralitate si contradictorialitate pe care le confera sedinta de judecata si, mai mult, se asigura premisele aflarii adevarului si a formarii unei opinii juste a judecatorului asupra cauzei, prin audieri nemijlocite sau efectuarea oricaror alte probe necesare si utile cauzei. Instanta a mai avut in vedere si faptul ca accidentul s-a produs in 07 mai 2010, si pana la solutionarea plangerii a parcurs doar faza de urmarire penala.
Considerand ca erau suficiente probe administrate si ca urmarirea penala este completa, pentru a se contura savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev de art. 178 alin.1 si 2 din C.pen. din 1969 (cu vinova?ie in forma culpei prin imprudenta), retinand ca intimatul - in calitate de conducator auto, nu a respectat dispozitiile art.142 lit.n si art.126 lit.a din Hg 1391/2006 (obligatie de rezultat), instanta a admis plangerea formulata de petenta GA, a infirmat solutiile atacate si, constatand ca urmarirea penala este completa, a retinut cauza spre judecare.
Dupa admiterea plangerii impotriva solutiei de netrimitere in judecata si re?inerea cauzei spre judecare, au fost administrate urmatoarele probe:
- inscrisuri (facturi fiscale, chitante, copii ale actelor de identitate si de stare civila) depuse de partile civile GA, GW, VA si GO (filele 22-48, 65-67, 72-74, 79-81);
- declaratiile inculpatului (filele 93-94), ale martorilor CID, BCC, SC, BI si SA, propusi de reprezentanta Ministerului Public (filele 106-107, 117-119, 127-128), ale martorilor RL, GI si GM propusi de partile civile (filele 108, 264-265, 267-268);
- fotografii depuse de partile civile (filele 269-273);
- o expertiza criminalistica, la solicitarea partilor civile, cu obiective propuse si de inculpat, de partea responsabila civilmente si de asiguratorul-parte responsabila civilmente, efectuata de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj (filele 167-184), precum si un supliment la acest raport (filele 235-242).
Analizand materialul probator administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
In dimineata zilei de 7.06.2010, in jurul orei 8.30, inculpatul PTI,  a plecat de la sediul acestei institutii, situat pe str.Stefan cel Mare nr.4 din Municipiul Sibiu, inten?ionand sa ajunga la sediul Primariei Municipiului Sibiu unde urma sa participe la o sedinta. In acest scop, s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia Logan cu numarul de inmatriculare SB-07-KIA (proprietatea Serviciului Public mentionat), parcat in intregime pe trotuarul situat pe partea dreapta a partii carosabile (din directia strazii Revolutiei catre strada Moldoveanu), orientat cu fata catre str.Moldoveanu.
Inculpatul s-a asigurat ca din cele doua sensuri de mers nu venea niciun autovehicul si a inceput sa efectueze o manevra de intoarcere a autoturismului, pe partea carosabila (prin viraj spre stanga), intentionand sa se deplaseze spre str.Revolutiei, desi o astfel de manevra era interzisa conform art.126 lit.a si art.142 lit.a din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, in zona actionand indicatorul „Oprirea interzisa”, montat in apropierea portii de acces in incinta  unitatii militare nr.01512.
In acest timp, pe str.Stefan cel Mare, dinspre str.Revolutiei spre str.Moldoveanu, circula cu viteza peste limita legala de 50km/h motocicleta marca Aprilia cu numarul de inmatriculare SB-09-YAN, condusa de victima GW, locul din spate al motocicletei fiind ocupat de martorul CID – coleg de serviciu cu victima.
In timp ce inculpatul efectua manevra de intoarcere, acesta nu s-a mai asigurat daca circula si alte autovehicule pe carosabil (avand obligatia de a se asigura conform art.54 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 si art.125 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002), desi era obligat sa le acorde prioritate acestora, conform art. 135 lit.f din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, astfel ca nu a observat motocicleta condusa de victima. In momentul cand autoturismul condus de inculpat a ajuns in zona marcajului longitudinal ce separa sensurile de mers, fiind perpendicular pe acesta, iar motocicleta condusa de victima iesise din curba usoara la dreapta, a avut loc impactul dintre cele doua autovehicule, impact pe care victima, data fiind viteza excesiva cu care circula, nu l-a putut evita (in momentul impactului vitezometrul motocicletei s-a oprit indicand o viteza de 80 km/h, peste limita legala de 50 km/h prevazuta de art.49 din O.U.G. nr.195/2002).
Impactul initial a avut loc intre roata din fata a motocicletei si pragul lateral stanga al autoturismului, motocicleta si autoturismul au avut o scurta deplasare comuna, dupa care, autoturismul s-a rasturnat, iar victima si martorul CID au fost proiectati peste autoturism si aruncati pe carosabil, martorul ajungand sub autoturismul rasturnat si fiind scos de acolo de martorii oculari.
Victima GW a suferit un politraumatism toracic cu ruptura de aorta, fiind transportat la Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Clinic Judetean Sibiu cu o ambulanta, acesta fiind internat apoi la Sectia Clinica Chirurgie Generala II a acestui spital, unde insa, in urma socului hemoragic, a decedat la ora 14.00 a aceleiasi zile.
In raportul de autopsie (filele 79-82 dosar de urmarire penala) sunt descrise leziunile suferite de victima GW si localizarea acestora, raportul concluzionand ca moartea victimei a fost violenta, datorandu-se socului hemoragic consecutiv unei rupturi de aorta in cadrul unui politraumatism, iar leziunile constatate (inclusiv cea tanatogeneratoare) s-au putut produce prin proiectare pe un plan dur neregulat, in conditiile unui accident rutier.
Inculpatul a recunoscut ca a condus autoturismul mentionat si ca a efectuat manevra de intoarcere a autoturismului care era parcat pe trotuar, sustinand ca a respectat toate dispozitiile legale referitoare la circulatia pe drumurile publice si ca nu se face vinovat de moartea victimei. (filele 256-259 dosar de urmarire penala, filele 93-94).
Modul de producere a accidentului a fost perceput doar de martorii oculari SA, care statea in autoturismul sau parcat la cativa metri spatele autoturismului condus de inculpat, a auzit si vazut motocicleta circuland cu viteza, dupa care a observat impactul intr-una din oglinzile retrovizoare ale autoturismului (filele 113-115 dosar de urmarire penala, filele 127-128) si BI, care se deplasa ca pieton pe trotuarul situat vizavi de cel pe care fusese parcat autoturismul condus de inculpat, a auzit zgomotul produs de motocicleta care venea cu viteza foarte mare din spatele lui si a observat si el impactul (fila 119 dosar de urmarire penala, fila 119). Martorul SC, care se deplasa cu autoturismul din directia opusa motocicletei, a vazut doar cum autoturismul condus de inculpat s-a rasturnat in timp ce efectua manevra de intoarcere, fara sa poata vedea motocicleta, autoturismul inculpatului obturandu-i vizibilitatea (filele 117-118 dosar de urmarire penala, fila 118).
Martorul CID (filele 107-109 dosar de urmarire penala, filele 106-107), aflat pe motocicleta condusa de victima, a declarat ca statea cu capul pe spatele victimei si avea ochii inchisi, astfel ca nu si-a dat seama cum s-a produs accidentul, precizand insa ca si-a dat seama ca victima a circulat cu viteza crescanda pe str.Stefan cel Mare (dupa ce acesta incetinise aproape de tot la intersectia acestei strazi cu str.Revolutiei) si ca nu a simtit ca victima sa fi franat inainte de impact.
Martorul BC a asistat doar la efectuarea cercetarii la fata locului (fila 116 dosar de urmarire penala, fila 117).
Avand in vedere materialul probator administrat in cauza, instanta constata ca inculpatul si victima au incalcat mai multe prevederi legale referitoare la circulatia pe drumurile publice:
I. In privinta inculpatului:
- art.126 lit.a din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 (aprobat prin H.G.1391/2006) – „Se interzice intoarcerea vehiculului in locurile in care este interzisa oprirea voluntara a vehiculelor, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 142 lit.f”;
- art.142 lit.a din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 – „Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor in zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisa"”; conform art.63 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 „Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare”; conform art.66 alin.6 din  Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 „Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau de restrictie incepe din dreptul acestora. In lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectorului pe care se aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfarsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare inceteaza in intersectia cea mai apropiata”; in cauza de fata, asa cum s-a comunicat prin adresa nr.30359/12.05.2011 emisa de Politia Municipiului Sibiu (fila 221 dosar de urmarire penala), la data accidentului pe str.Stefan cel Mare circulatia era deschisa in ambele sensuri, iar pe sensul de  mers dinspre str.Revolutiei catre str.Negoi era amplasat un indicator de oprire interzisa in dreptul unitatii militare, indicator care actiona si in zona unde se afla autoturismul condus de inculpat; si in fotografiile efectuate la scurt timp dupa data accidentului se observa indicatorul „Oprirea Interzisa” montat in dreptul unitatii militare (filele 277-279 vol.II);
- art.54 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 „ Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic”;
- art.125 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 – „Pentru a putea intoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevrare inainte si inapoi sau prin viraj, conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze si sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula in acel moment niciun vehicul”.
- art.135 lit.f din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002: „Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si cand se pune in miscare sau la patrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alaturata acestuia fata de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare”; conform art.6 pct.1 din O.U.G. nr.195/2002, prin acordare a prioritatii se intelege obligatia oricarui participant la trafic de a nu isi continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de trecere sa isi modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca; conform art.6 pct.26 din aceeasi ordonanta, prin prioritate de trecere se intelege „dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe drumurile publice”.
II. In privinta victimei GW:
- art. 48 din O.U.G. nr.195/2002 „Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta”;
- art.49 din O.U.G. nr.195/2002 „Limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h”;
- art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002: „Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare”;
- art.41 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 „Vehiculele si animalele, atunci cand circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, in sensul de circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie”.
Cat priveste prevederile legale referitoare la circulatia pe drumurile publice incalcate de catre inculpat, se impun a fi facute cateva precizari.
Inculpatul, prin aparator, a sustinut in mod constant ca efectuarea manevrei de intoarcere nu era interzisa, pentru urmatoarele considerente:
- organele politiei rutiere, care s-au deplasat la fata locului si au intocmit procesul verbal de cercetare, nu au constatat savarsirea unei contraventii imputabile inculpatului, nu au incheiat proces verbal de sanctionare a abaterii contraventionale si nu au dispus retinerea permisului de conducere;
- indicatorul „Oprirea interzisa”, amplasat in dreptul unitatii militare, actiona doar asupra partii carosabile; in acest context, s-a facut trimitere la dispozitiile art.63 din OUG 195/2002 care definesc in mod expres notiunile de "oprire", "stationare " si "parcare";
- art.66 alin.1 din H.G.nr.1391/2006 prevede ca „Semnificatia unui indicator este valabila pe intreaga latime a partii carosabile deschise circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza”, astfel ca semnificatia indicatorului „Oprirea interzisa” nu se putea extinde si la spatiul adiacent partii carosabile, precum trotuarul unde era amplasat autovehiculul condus de inculpat;
 - art.78 din H.G.nr.1391/2006 prevede ca „marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, daca manevra sau reglementarile instituite impun acest lucru”, iar marcajul care delimita cele doua sensuri de mers ale strazii Stefan cel Mare, era format la momentul respectiv dintr-o linie discontinua simpla;
- dispozitiile art.126 lit.a din OUG 195/2002 se refera la interdictia de a intoarce vehiculul in locurile in care este interzisa „oprirea voluntara a vehiculelor”, iar in art. 142 se prevede: se interzice oprirea voluntara a vehiculelor (adica ipoteza prevazuta de Art. 126 litera a din OUG 195/2002 - in zona de actiune a indicatorului "oprirea interzisa”); s-a mai aratat ca legiuitorul a facut distinc?ie intre „oprirea voluntara” in zona de actiune a indicatorului „oprire interzisa” si „oprirea voluntara” pe trotuar, „oprirea interzisa” referindu-se la partea carosabila, situatie diferita de oprirea voluntara pe trotuar, care este interzisa doar in masura in care nu se asigura spatiu de cel putin un metru pentru circulatia pietonilor. S-a apreciat ca interpretarea sistematica a dispozitiilor legale si modul in care legiuitorul a prevazut in aliniate distincte, situatii de fapt distincte indica faptul ca se aplica un tratament juridic diferit in ceea ce priveste oprirea voluntara a vehiculelor, existand o demarcatie expresa intre cele doua notiuni;
-  din probele administrate in cauza faptul ca la acel moment autovehiculul unitatii la care era angajat inculpatul nu se afla oprit pe carosabil in zona de interdictie a indicatorului „oprire interzisa”, deoarece autovehiculul se afla parcat integral pe trotuar, iar trotuarul avea o la?ime variabila de la 3,00 m pana la 3,6 m, fapt care permitea parcarea in conditii de legalitate, conform art.142 lit.n din Regulament;
Cat priveste aceste sustineri ale inculpatului, instanta urmeaza a le inlatura pentru urmatoarele considerente:
In primul rand, faptul ca in zona actiona indicatorul „oprirea interzisa” determina, prin prisma prevederilor art.142 lit.a si art.126 lit.a din Regulament, interdictia efectuarii manevrei de intoarcere in zona de actiune a indicatorului mentionat, atat in privinta autovehiculelor parcate pe carosabil, cat si in privinta autovehiculelor parcate pe trotuar. Nu se poate considera ca o manevra de intoarcere interzisa pentru autovehiculele parcate pe carosabil este permisa pentru autovehiculele parcate pe aceeasi strada pe trotuar. Mai mult, efectuarea manevrei de intoarcere are loc pe carosabil, astfel ca ratiunea interzicerii efectuarii manevrei de intoarcere este aceeasi si pentru autovehiculele parcate pe trotuar. In acest context, trebuie mentionat ca simpla existenta a unui marcaj discontinuu ce separa sensurile de mers nu da dreptul la efectuarea manevrei de intoarcere cata vreme aceasta este interzisa de alte indicatoare sau marcaje, in temeiul legii.
In al doilea rand, in privinta cazului de interzicere a opririi voluntare a autovehiculelor prevazut de art.142 lit.n din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 (care determina interzicerea manevrei de intoarcere) -„pe trotuar, daca nu se asigura spatiu de cel putin 1 m pentru circulatia pietonilor”-, retinut ca fiind incident de catre instanta care a admis plangerea impotriva solutiei procurorului si contestat de inculpat, instanta constata, pe de o parte, ca, atata vreme cat era interzisa oprirea voluntara, era interzisa si manevra de intoarcere (conform art.142 lit.a si art.126 lit.a din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, mentionate mai sus), astfel ca retinerea acestui caz este nerelevanta. Pe de alta parte, inculpatul a sustinut ca autoturismul era parcat integral pe trotuar intr-o zona in care ramanea un spatiu de peste 1m liber pentru pietoni, iar prin celelalte probe administrate nu s-a putut determina cu precizie pozitia initiala de pe trotuar a autoturismului condus de inculpat si, data fiind latimea variabila a trotuarului (de la 2,5 m la 3,6 m), instanta constata ca nu se poate considera, dincolo de orice dubiu, ca autoturismul condus de inculpat (avand o latime de 1,74 m) era oprit neregulamentar pe trotuar (fiind deci interzisa oprirea in acel loc). Chiar daca autoturismul condus de inculpat ar fi fost parcat regulamentar pe trotuar, acesta nu avea voie, prin prisma textelor legale mentionate mai sus, sa efectueze manevra de intoarcere.
In al treilea rand, instanta constata ca este lipsit de relevanta aspectul invocat de inculpat cu privire la faptul ca organele de politie rutiera nu au constatat savarsirea vreunei contraventii constand in oprirea neregulamentara a autoturismului de catre acesta, pe de o parte, pentru ca instanta investita cu judecarea unei infractiuni de ucidere din culpa profesionala (art.178 alin.2 din C.pen. din 1969) este cea chemata sa aprecieze cu privire la respectarea sau nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulatia pe drumurile publice, iar neconstatarea savarsirii unei contraventii de catre organele de politie rutiera nu echivaleaza cu inexistenta unei incalcari a  normelor de circulatie pe drumurile publice.
Legat de nerespectarea de catre inculpat a obligatiei legale de a se asigura la efectuarea manevrei de intoarcere (art.54 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 si art.125 din Regulament), instanta constata ca acesta avea obligatia de a se asigura ca nu pune in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic pe parcursul intregii perioade in care a efectuat aceasta manevra, insa inculpatul nu a observat, asa cum el insu?i a declarat, motocicleta condusa de victima, el simtind doar ?ocul impactului dintre motocicleta si autoturism (fila 94).
In fine, in corelatie cu neasigurarea inculpatului la efectuarea manevrei de intoarcere este si neacordarea prioritatii de trecere motocicletei condusa de victima pe drumul public, in conditiile in care autoturismul condus de inculpat a fost vehiculul care s-a pus in miscare si a patruns pe drumul public (art.135 lit.f din Regulament).
Un aspect se mai impune a fi mentionat in acest context: inculpatul a sustinut ca, in spatele autoturismului sau, in ciuda faptului ca oprirea era interzisa, erau parcate mai multe autoturisme, atat pe carosabil, cat si pe trotuar, pe o distanta de aproximativ 300 m (fila 94), si ca distanta de vizibilitate era de aprox.50 m in directia din care venea motocicleta, distanta redusa datorita masinilor parcate pe trotuar, distanta crescand la 60-70m dupa patrunderea pe carosabil, existand si o usoara curba in campul vizual al inculpatului. Existenta autoturismelor parcate pe trotuar este confirmata si de declaratiile martorului ocular SA (filele 113-115 dosar de urmarire penala, filele 127-128). In acest context instanta constata ca, in conditiile in care vizibilitatea in directia strazii Revolutiei era destul de redusa, efectuarea manevrei de intoarcere (care oricum era interzisa) trebuia sa fie apreciata de inculpat ca fiind relativ riscanta si trebuia sa reclame un plus de vigilenta din partea acestuia. Mai mult, martorul SA a declarat ca a auzit zgomotul puternic produs de motocicleta aflata in miscare si ca acest zgomot putea fi auzit si de inculpatul care efectua in acele momente manevra de intoarcere. In fine, se impune a se preciza ca inculpatul, avand locul de munca intr-un imobil situat pe strada pe care a avut loc accidentul, cunostea configuratia drumului (existenta curbei care ii limita vizibilitatea), avand in mod evident si reprezentarea faptului ca era posibil in orice moment sa circule autovehicule venind dinspre str.Revolutiei, astfel ca aparitia motocicletei nu era imprevizibila pentru acesta.
Legat de viteza de deplasare a motocicletei condusa de victima GW instanta constata ca, la momentul impactului aceasta era de 80 km/h (in dreptul acestei viteze oprindu-se acul vitezometrului in momentul impactului), neputandu-se stabili pe baza probelor administrate daca anterior acestui moment motocicleta circula cu o viteza superioara, deoarece, asa cum rezulta si din procesul - verbal de cercetare la fata locului (filele 13-62 dosar de urmarire penala) si din toate expertizele efectuate in cauza, nu au fost identificate urme de franare produse de motocicleta, iar din declaratiile martorului SA si ale martorului CID rezulta ca nu a fost actionat sistemul de franare de catre conducatorul motocicletei, primul martorul declarand ca victima a incercat, in timp ce rula in zona axului drumului, sa evite impactul printr-o manevra de virare, manevra care insa nu a avut succes, motocicleta ciocnindu-se violent de partea din spate a autoturismului. Si expertizele efectuate in cauza au stabilit ca impactul a avut loc in zona axului drumului.
Inculpatul a relatat doar aspecte legate de efectuarea de catre el a manevrei de intoarcere (filele 256-259 dosar de urmarire penala, filele 93-94), fara a putea oferi vreo informatie legata de deplasarea motocicletei si de modul concret de producere a impactului, el neobservand motocicleta si simtind, asa cum s-a retinut mai sus, doar impactul dintre cele doua autovehicule.
Cat priveste expertizele efectuate in cauza, instanta constata urmatoarele:
1. Prima expertiza tehnica auto, efectuata in cursul urmaririi penale de un expert (filele 126-145 cu suplimentul de la filele 150-153) a stabilit urmatoarele:
- impactul a avut loc in dreptul portii de acces in imobilul situat pe str.Stefan cel Mare la nr.2, pe sensul de mers str.Revolutiei-str.Moldoveanu, in apropiere de axul drumului;
- viteza de deplasare a motocicletei in momentele premergatoare impactului a fost de 80-85 km/h, iar a autoturismului a fost de cca.10-15 km/h;
- accidentul nu a putut fi evitat de conducatorul motocicletei, data fiind viteza acesteia, dar daca ar fi respectat limita legala de viteza putea opri si evita accidentul;
-  pentru inculpat nu a existat un moment de aparitie a starii de pericol, astfel ca analiza posibilita?ilor sale de evitare a accidentului nu are suport faptic;
- cauza producerii accidentului o constituie nerespectarea vitezei legale de catre victima (art.48 alin.1 O.U.G. nr.195/2002) si circularea fara lumina de intalnire a farurilor (art.44 alin.3 O.U.G. nr.195/2002);
- in privinta inculpatului s-ar putea retine faptul ca nu a acordat prioritate de trecere motocicletei, dar, dat fiind faptul ca in momentul asigurarii, inaintea patrunderii pe carosabil, motocicleta se afla la cca.75 m distanta, fara a fi in campul de vizibilitate al conducatorului autoturismului, nu se poate retine in sarcina inculpatului nerespectarea prevederilor art.52 din O.U.G. nr.195/2002.
2. Noua expertiza tehnica auto, efectuata de trei experti (filele 164-190), a stabilit urmatoarele:
- impactul a avut loc in zona marcajului longitudinal ce separa sensurile de mers, unde ajunsese partea laterala stanga spate a autoturismului;
- motocicleta putea fi oprita de motociclist, in deplina siguranta, in limita campului sau de vizibilitate, fie daca acesta circula cu viteza maxima admisa, fie prin franare, fie prin reducerea vitezei si pastrarea sensului de mers (deoarece autoturismul ar fi degajat sensul de mers al acesteia);
- cauza accidentului a fost viteza de deplasare a motocicletei;
- in momentul initierii manevrei de intoarcere de catre inculpat, motocicleta nu se afla in campul sau vizual;
- pericolul de accident a fost creat de motociclist, care a rulat cu viteza excesiva, cu mult peste limita legala admisa in zona, care nu ii putea permite oprirea in limite campului sau de vizibilitate, dat de configuratia sectorului de drum;
- viteza maxima pe care o putea avea autoturismul in momentul impactului era de 10-15 km/h, iar viteza motocicletei la acest moment era de cca 80km/h; in momentele premergatoare impactului motocicleta rula cu cel putin 80 km/h;
- distanta de vizibilitate a conducatorului auto la plecarea de pe loc de pe trotuar, catre locul unde se deplasa motocicleta, era de cca.38m, iar la patrunderea pe partea carosabila catre locul unde se deplasa motocicleta, era de 45m;
3. Expertiza criminalistica efectuata de Laboratorul Interjude?ean de Expertize Criminalistice Cluj (filele 236-242) a stabilit urmatoarele:
- in planul transversal al drumului, impactul a avut loc in zona axului longitudinal al acestuia (la 3 m in raport cu marginea din dreapta a carosabilului avand in vedere sensul de mers strada Revolutiei - strada Moldoveanu), iar in planul longitudinal, la o distanta de aproximativ 8 m in raport cu coltul intrarii in imobilul cu nr. 29, ales ca reper in cadrul cercetarii la fata locului;
- viteza probabila a autoturismului Dacia, din momentul impactului, a fost de 18 km/h;
- viteza probabila a motocicletei, din momentul impactului, a fost de 80 km/h;
in lipsa unor urme de franare, anterioare impactului, imprimate de pneurile motocicletei, nu se poate stabili viteza initiala de deplasare a acesteia;
- in conditiile date, evenimentul rutier nu putea fi evitat de catre cei doi
conducatori auto;
- numitul GW putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi deplasat cu o viteza care sa se incadreze in limita maxima admisa pe acel sector de drum;
- numitul PTI putea preveni producerea evenimentului rutier daca, inainte de a initia manevra de intoarcere prin viraj spre stanga, cat si, permanent, in timpul acesteia, s-ar fi asigurat ca, in acel moment, nu circula niciun vehicul, astfel incat aceasta manevra sa nu prezinte un pericol pentru ceilalti participanti la trafic;
- accidentul s-a produs atat din cauza neacordarii prioritatii de trecere, cu ocazia manevrei de intoarcere, pe un segment de drum pe care aceasta manevra era interzisa, de catre numitul PTI, cat si din cauza deplasarii motocicletei, condusa de catre numitul GW, cu o viteza superioara celei maxime admise pe acel segment de drum.
Prin suplimentul la raportul de expertiza criminalistica  s-au stabilit, in principal, urmatoarele:
- spatiul total teoretic necesar opririi motocicletei de la viteza de 50 km/h este de aproximativ 27,5 m;
- valorile de 0,2 s pentru timpul intarzierilor mecanice ale mecanismului de franare si pentru durata atingerii intensitatii maxime de franare se incadreaza in intervalele de valori recomandate in literatura de specialitate pentru frane mecanice si hidraulice; introducerea in analiza a valorilor de 0,1 s pentru timpul intarzierilor mecanice ale mecanismului de franare si pentru durata atingerii intensitatii maxime de franare nu schimba concluziile in ceea ce priveste posibilitatile de evitare si de prevenire a accidentului de catre cei doi conducatori auto;
- din analiza imaginilor realizate cu ocazia cercetarii la fata locului, a procesului verbal, a schitei realizate de catre organele de politie si a configuratiei segmentului de drum, s-a retinut faptul ca nu existau, la data accidentului, obiecte (vehicule) de natura a obtura vizibilitatea conducatorului auto in asa fel incat acesta sa nu poata observa, la o distanta de 46 m, prezenta motocicletei;
- manevra de intoarcere nu era permisa deoarece segmentul de drum pe care a avut loc impactul se afla sub incidenta indicatorului de restrictie cu semnificatia "Oprirea interzisa", iar punerea in miscare a autoturismului impunea acordarea prioritatii de trecere oricarui vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare; cat timp conducatorul motocicletei este obligat sa ia masuri de evitare prin franare sau ocolire pentru a evita coliziunea, obligatia de acordarea a prioritatii nu este indeplinita;
- in lipsa unor urme de franare, anterioare impactului, imprimate de pneurile motocicletei, nu se poate stabili viteza initiala de deplasare a acesteia;
- concluzia expertizei in sensul ca numitul PTI nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de intoarcere a avut in vedere faptul ca acesta a patruns pe carosabil intr-un moment in care motocicleta se afla la o distanta de aproximativ 46 m in raport cu locul impactului, intr-o pozitie in care aceasta putea fi observata.
Examinand aceste expertize se constata cu usurinta ca toate stabilesc locul accidentului aproape de axul drumului, o viteza a motocicletei la impact de aproximativ 80 km/h (in nicio lucrare nefiind determinata viteza anterioara momentului impactului, din lipsa datelor) si o viteza a autoturismului la acelasi moment variind intr-o plaja foarte redusa si aproximata intr-un interval de la 10 la 18 km/h, precum si faptul ca accidentul putea fi evitat de catre victima daca respecta regimul legal de viteza si ca viteza excesiva a motocicletei reprezinta cauza accidentului.
Si intre distantele pana la care avea vizibilitate inculpatul in momentul patrunderii pe carosabil, stabilite prin cele trei expertize, nu exista diferente foarte mari, acestea fiind de 50m (filele 141-142), 45m (fila 178) si respectiv 46m si determinate pe baza configuratiei drumului si a vitezei de 80km/h avuta la momentul impactului de motocicleta. Trebuie insa mentionat ca, in concluziile primei expertize tehnice, in mod nejustificat, se retine o distanta de 75 m (fila 143), in contradictie cu distanta de 50 m determinata argumentat in cuprinsul aceleiasi lucrari la fila precedenta.
Diferentele intre cele trei expertize privesc in principal culpa inculpatului in producerea accidentului si posibilitatile acestuia de evitare a evenimentului rutier.
Instanta constata ca primele doua expertize (cele tehnice), in mod eronat nu au retinut incalcarea de catre inculpat a prevederilor referitoare la interzicerea efectuarii manevrei de intoarcere (prin raportare la prevederile art.126 lit.a, art.142 lit.a din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, expuse pe larg mai sus), cata vreme in zona actiona indicatorul „Oprirea interzisa”, fiind interzisa, pe cale de consecinta, si intoarcerea. Neretinand existenta acestei interdictii, cele doua expertize tehnice nu au avut in vedere faptul ca efectuarea manevrei de intoarcere reprezinta o cauza (prima sub aspect temporal) a accidentului rutier.
In timp ce prima expertiza tehnica, pornind  de la retinerea distantei de vizibilitate de 75m a concluzionat ca inculpatul nu a incalcat prevederile art.52 din O.U.G. nr.195/2002, in cea de-a doua expertiza tehnica se arata ca „este posibil ca, la un moment dat, conducatorul auto sa fi putut observa prezenta motocicletei, daca acesta ar fi avut privirea indreptata catre locul unde se deplasa motocicleta”, insa se apreciaza ca, datorita timpului minim de reac?ie al conducatorului autoturismului, dar si timpului necesar opririi autoturismului, autoturismul s-ar fi oprit tot perpendicular pe partea carosabila, iar inculpatul nu putea evita accidentul (fila 180). Expertiza criminalistica a stabilit ca inculpatul, daca se asigura corespunzator in timpul efectuarii manevrei de intoarcere, putea observa motocicleta, insa, neasigurandu-se si neobservand din acest motiv prezenta motociclistului pe carosabil, respectiv nesesizand starea de pericol determinata de patrunderea autoturismului pe carosabil, in conditiile date, numitul PTI nu putea evita producerea accidentului.
In concluziile formulate cu ocazia dezbaterilor, dar si in concluziile scrise, inculpatul, prin aparator, a adus si alte critici raportului de expertiza criminalistica si suplimentului la acest raport, referitoare la modul de determinare a punctului de impact intre autoturism si motocicleta, a latimii trotuarului, a masei celor doua autovehicule, insa instanta constata ca primele doua aspecte mentionate, prin prisma modului de  producere a accidentului, nu prezinta relevanta, iar masa autovehiculelor a fost corect determinata de expertul criminalist prin luarea in considerare si a pasagerilor, neputandu-se face abstractie de masa acestora in determinarea fortelor de impact.
In final, instanta apreciaza ca sunt lipsite de relevanta sustinerile inculpatului in sensul ca victima nu purta casca (leziunea tanatogeneratoare nedatorandu-se nepurtarii castii) si ca motocicleta nu era asigurata.
Sintetizand cele expuse mai sus, instanta constata ca inculpatul PTI, in data de 7.06.2010, urmare a incalcarii mai multor prevederi referitoare la circulatia pe drumurile publice (art.126 lit.a, art.142 lit.a din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 referitoare la interdictia efectuarii manevrei de intoarcere, art.54 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 si art.125 din Regulament referitoare la obligatia conducatorului care efectueaza o manevra de intoarcere de a se asigura, art.137 lit.f  din Regulament referitoare la obligatia de acordare a prioritatii de trecere), a produs, din culpa cu neprevedere, un accident de circulatie in urma caruia a decedat victima GW.
Tinand seama de faptul ca si victima GW a incalcat mai multe prevederi referitoare la circula?ia pe drumurile publice (art. 48, art.49 din O.U.G. nr.195/2002, art.121 alin.1 din Regulament referitoare la regimul legal de viteza si la viteza maxima admisa de 50km/h in localita?i si art.41 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 referitoare la obligatia de a conduce vehiculele cat mai aproape de marginea partii carosabile), instanta va retine culpa concurenta a victimei in producerea evenimentului rutier.
Avand in vedere atat faptul ca ambii conducatori auto au incalcat mai multe prevederi legale, cat si, mai ales, faptul ca accidentul nu s-ar fi produs daca inculpatul nu efectua manevra interzisa de intoarcere si se asigura corespunzator si nici daca victima ar fi respectat regimul legal de viteza, instanta, constatand ca atat actiunea inculpatului, cat si actiunea victimei au valoare cauzala in producerea accidentului, va retine in sarcina fiecaruia o culpa de 50%.
Forma de vinova?ie a culpei fara prevedere a fost retinuta de instanta de judecata tinand seama de faptul ca inculpatul nu a revazut rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada (art.19, alin.1 pct.2 lit.b din C.pen. din 1969).
Fapta inculpatului care, in data de 7.06.2010, urmare a incalcarii mai multor prevederi referitoare la circulatia pe drumurile publice (mentionate mai sus), a produs, din culpa cu neprevedere, un accident de circulatie in urma caruia a decedat victima GW, intrunea, la data comiterii, elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.1, 2 din C.pen. din 1969, infractiune pentru care era prevazuta pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.
La data de 1.02.2014 a intrat in vigoare noul C.pen., care incrimineaza infractiunea comisa de inculpat in prevederile art.192 alin.1, 2, limitele de pedeapsa fiind aceleasi, respectiv inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Conform art.5 NC.pen. in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.
Pentru determinarea legii penale mai favorabile, dincolo de limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea comisa, trebuie avute in vedere si celelalte dispozitii legale referitoare la individualizarea pedepsei si la individualizarea executarii pedepsei, instanta constatand ca potrivit NCP, in cazul retinerii de circumstante atenuante nu mai este obligatorie coborarea pedepsei sub minimul special (asa cum prevedea art.76 din C.pen. din 1969), operand doar, conform art.76 alin.1 NCP o reducere cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. De asemenea, in cazul infractiunii de ucidere din culpa se poate dispune potrivit NC.pen., date fiind limitele de pedeapsa, doar suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei in temeiul art.91 si urm., neputandu-se dispune amanarea aplicarii pedepsei, pe cand conform C.pen. din 1969, se pot dispune atat suspendarea conditionata a executarii pedepsei (in temeiul art.81 si urm), cat si suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei (in temeiul art.86 ind.1 si urm.), acestea fiind, prin prisma con?inutului si a efectelor lor, mai favorabile decat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform NC.pen.
Prin urmare, instanta, tinand seama si de Decizia nr.265/2014 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art.5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, constata ca in cauza, legea penala mai favorabila este C.pen. din 1969.
La individualizarea judiciara a pedepsei ce urmeaza a o aplica inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art.72 din C.pen. din 1969, si anume: dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Pedeapsa pentru infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.1, 2 din C.pen. din 1969 este inchisoarea de la 2 la 7 ani. Infractiunea prezinta un grad mediu de pericol social, fiind comisa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice atat de catre inculpat, cat si de catre victima, cu retinerea unei culpe concurente a victimei in proportie de 50%. Inculpatul a incalcat mai multe reguli de circulatie referitoare la interdictia efectuarii manevrei de intoarcere, la obligatia de a se asigura si la obligatia de acordare a prioritatii de trecere. Inculpatul nu are antecedente penale, s-a considerat nevinovat de producerea accidentului, apreciind ca a condus autoturismul cu respectarea prevederilor legale.
Conform art.74 alin.2 din C.pen. din 1969, instanta poate retine in favoarea inculpatului ca circumstante atenuante judiciare si alte imprejurari decat cele prevazute de art.74 alin.1 lit.a-c din C.pen. din 1969.
Tinand cont de imprejurarile producerii accidentului, de gradul ridicat de culpa retinut de instanta in sarcina victimei – 50% -, de imprejurarea ca victima, daca ar fi circulat cu viteza legala, putea evita accidentul, instanta apreciaza ca o pedeapsa la limita speciala minima prevazuta de art.178 alin.2 din C.pen. din 1969 (2 ani inchisoare) ar fi excesiva, astfel ca va retine in favoarea inculpatului circumstanta atenuanta prevazuta de art.74 alin.2 din C.pen. din 1969, urmand a da eficienta prevederilor art.76 alin.1 lit.d din C.pen. din 1969.
Prin urmare, instanta apreciaza ca prin aplicarea unei pedepse de 1 an inchisoare se realizeaza scopul educativ si preventiv al pedepsei
In baza art.71 din C.pen. din 1969 C.pen. se vor interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit.a, b C.pen., respectiv dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice; dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In baza art.81 alin.1 din C.pen. din 1969 cu aplic.art.5 C.pen. se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei (implicit si a pedepsei accesorii conform art. art.71 alin.5 C.pen.) pe o durata de 3 ani, termen de incercare calculat potrivit art.82 alin.1 din C.pen. din 1969, pentru urmatoarele motive:
- pedeapsa aplicata este inchisoarea mai mica de 3 ani;
- inculpatul nu a mai fost condamnat anterior;
- instanta apreciaza ca, fata de circumstantele personale ale inculpatului, retinute mai sus, si fata de conduita sa in cursul procesului penal, scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
In baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 se va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art.83, art.84 din C.pen. din 1969 privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
GA si GW (parintii victimei) s-au constituit parti civile solicitand obligarea inculpatului in solidar cu partea responsabila civilmente si asiguratorul la plata urmatoarelor sume: daune materiale in suma de 24.444,7 lei actualizate cu indicele de inflatie si cu dobanda legala pana la data platii, cheltuieli judiciare in suma de 16.093,20 lei (precizand ca aceste cheltuieli au fost suportate de ambele partile civile), precum si de daune morale in suma de 70.000 euro sau echivalentul in lei la data platii (partea civila GA) si de 70.000 euro sau echivalentul in lei la data platii (partea civila GW) – potrivit constituirilor de parte civila depuse la filele 21, 62 si precizarii depuse la filele 213-214.
In privinta daunelor materiale, partile civile GA si GW au aratat ca se compun din:
a. Cheltuieli de inmormantare:
- sicriu, cruce lemn, prosoape, lumanari = 1675 lei, FF nr. 1534 /08.06.2010;
- taxa de inmormantare =110 lei, chit. nr. 182/09.06.2010;
- loc de veci, (teren) = 500 lei, chit. nr. 28/29.06.2010;
- pomana de inmormantare =,3.900 lei, FF nr. 116/10.06.2010 si chit. nr. 142/10.06.2010;
- „parastas" pentru preot, colaci, japoneze = 428,33 lei, FF nr. 4555969/10.06.2010 chit. nr. 828820/10.06.2010;
b. parastas, pomana la 6 saptamani = 1606 lei FF nr. 141/10.07.2010, chit. nr.
151/10.07.2010;
c. Parastas de 6 luni - 4.370 lei, FF si chit. Nr. 195/23.12.2010;
d. Pomana de 1 an -817 lei, FF nr. 228 /30.05.2011;
- parastas pentru preot si japoneze = 131,44 lei, FF nr. 4471602/27.05.2011 si chit. nr. 836051/27.05.2011;
- taxa biserica pentru slujba = 35 lei, chit. nr. 101/28.05.2011;
e. Cheltuieli amenajare mormant:
- materiale de contractie pentru fundatie=1364 lei, FF nr.9190484/26.08.2010 si bonuri fiscale;
- materiale si manopera pentru ridicarea partii superioare si a crucii mormantului=8.926lei FF nr.100900056/30.09.2010 si chit.nr.100900064/30.09.2010;
f. Taxa raport de constatare medico-legala si autopsie=582 lei chit.012908/06.01.2011
Instanta constata ca prin inscrisurile depuse la filele 22-23, 25-39 partile civile GA si GW au facut dovada achitarii sumei de 23.862,77 lei cu ocazia inmormantarii, a parastaselor si meselor de pomenire organizate la 6 saptamani, 6 luni si respectiv 1 an de la decesul victimei, precum si cu amenajarea mormantului (asa cum au fost descrise la pct.1 lit.a-f. din constituirea de parte civila). Declaratiile martorilor RL, GI si GM (filele 108, 264-265, 267-268) se coroboreaza cu inscrisurile de puse, martorii relatand ca la inmormantarea victimei au participat aproximativ 200 persoane, la parastasul de 6 saptamani in jude de 60 persoane, iar la parastasele de 6 luni si 1 an cate 20-30 persoane, ca mormantul funerar a fost amenajat de parin?ii victimei.
Cat priveste suma de 582 lei reprezentand taxa pentru raportul de constatare medico-legala si autopsie (pct.1 lit.g din constituirea de parte civila), instanta constata ca reprezinta de fapt cheltuieli judiciare si urmeaza a o avea in vedere la acordarea acestor cheltuieli.
Desi partea civila GA a depus la dosar si o serie de bonuri fiscale (fila 48), instanta constata ca sumele inscrise pe acestea nu au fost solicitate cu titlu de despagubiri civile, astfel ca, dat fiind principiul disponibilitatii actiunii civile, nu va putea acorda aceste despagubiri.
VA si GO (sora si fratele victimei) s-au constituit parti civile solicitand obligarea inculpatului in solidar cu partea responsabila civilmente si asiguratorul la plata a cate 40.000 euro in echivalentul in lei la data platii cu titlu de daune morale (filele 69, 76, 213). Chiar daca aceste doua par?i civile nu au acceptat succesiunea dupa victima (fila 100 dosar de urmarire penala) –aspect invocat de inculpat prin aparator , acest lucru nu co
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Uciderea din culpa

Ucidere din culpa - Decizie nr. DP13/A/2008 din data de 31.03.2009
Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Inselaciune - Sentinta penala nr. 110 din data de 24.02.2016
Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substan?e - Sentinta penala nr. 623 din data de 23.11.2015
Furt calificat - Sentinta penala nr. 277 din data de 04.05.2015
Talharie - Sentinta penala nr. 103 din data de 16.02.2015
Nerespectare a hotararii judecatoresti in forma continuata - Sentinta penala nr. 286 din data de 04.05.2015
Lipsire de libertate in mod ilegal - Sentinta penala nr. 416 din data de 17.08.2015
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014