UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE

    Instantele de fond si de apel au stabilit vinovatia inculpatului pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, retinand ca intre traumatism si moartea victimei exista legatura indirecta de cauzalitate, moartea victimei fiind violenta, secundara, prin multiple complicatii ale traumatismului suferit.
    Recursul declarat de inculpat prin care s-a invocat ca, in raport de leziunile suferite de victima, poate fi discutata doar infractiunea de vatamare corporala din culpa, nu este fondat.
    Astfel, concluziile medico-legale, consemnate in rapoartele de necropsie efectuate, atesta ca moartea victimei, lovita in timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni, a fost violenta si s-a datorat unei bronhopneumonii acute, prin decubit dorsal prelungit, consecutiv traumatismelor produse prin accidentul auto, fiind evident ca fara traumatismul cauzat victimei prin accidentul auto nu s-ar fi produs imobilizarea dorsala prelungita cu consecinta bronhopneumoniei acute si actualizarii multiplelor leziuni patologice preexistente, care au dus la deces.
    In consecinta, accidentul auto a avut rol de cauza in producerea traumatismelor si a mortii, iar toate celelalte stari patologice ale victimei au avut rol de factori sau imprejurari favorizante care nu exclud, insa, culpa penala a inculpatului.