Ucidere din culpa, art. 178 C.p.

Obiect: Ucidere din culpa, art. 178 C.p.
SENTINTA PENALA Nr. 232/10 septembrie 2010

Prin sentinta penala nr. 629/24 oct. 2004 a Judecatoriei X., a fost condamnat inculpatul I.S., fara antecedente penale, la pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 178 alin. 2 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a,c si art. 76 lit. d Cod penal, prin schimbarea incadrarii juridice din art. 178 alin. 1 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, s-a stabilit termen de incercare de 3 ani, a fost atentionat inculpatul asupra dispozitiilor art. 83, 85 Cod penal si a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
S-a retinut in esenta urmatoarea situatie de fapt :
La data de 21.04.2007, in jurul orelor 9,50, inculpatul a condus autoturismul cu nr. IS.XX.XX, pe raza localitatii S., jud. Iasi, in autoturism aflandu-se sotia acestuia S.A. si fiul minor S.T..
In dreptul Km 15 + 580 al drumului european 583, intr-o curba la stanga semnalizata cu panouri, inculpatul nu a redus conform dispozitiilor legale viteza autoturismului si pierzand controlul volanului a patruns pe contrasens, intrand in coliziune frontala cu autoutilitara cu nr. BC.XX.XXX, condusa regulamentar de numitul D.D..
Desi a actionat sistemul de franare, inculpatul nu a putut evita impactul cu autoutilitara, care a parasit partea carosabila a drumului public.
Accidentul s-a soldat cu decesul sotiei si fiului inculpatului.
Prin decizia penala nr. 585/13 decembrie 2007, Tribunalul Iasi a luat act de declaratia inculpatului I.S. de retragere a apelului formulat impotriva sentintei penale 629/24 oct. 2004 a Judecatoriei X..
Prin decizia penala nr. 329/10 iunie 2008, Curtea de Apel Iasi a admis recursul declarat de recurenta A.C., personal si prin reprezentanti legali G.R. si G.C. impotriva deciziei penale nr. 585/13.12.2007 a Tribunalului Iasi si a sentintei penale nr. 629/24.10.2007 a Judecatoriei X., au fost casate in parte cele doua hotarari judecatoresti si trimisa cauza la Judecatoria X. pentru judecarea actiunii civile a minorei A.C..
S-a retinut in esenta ca recurenta A.C. este fiica minora a victimei S.A. din casatoria anterioara a acesteia cu C.A., fiind incredintata spre crestere si educare bunicilor materni G.C. si G.R.; ca, in cauza, niciunul din organele judiciare, procuror sau instanta de judecata, nu si-a indeplinit obligatiile expres prevazute de lege in vederea ocrotirii dreptului la despagubiri a copilului minor al victimei decedate S.A., ca urmare a infractiunii pentru care a fost condamnat inculpatul.
In rejudecarea cauzei dupa casare, G.R. si G.C., parintii victimei S.A. si deci bunicii materni ai minorei, personal si in calitate de reprezentanti legali ai minorei A.C., s-au constituit parti civile in cauza cu suma de 15.000 lei cu titlu de daune materiale, reprezentand c/val. cheltuielilor ocazionate de inmormantarea celor doua victime si pomenirile ulterioare, precum si cu suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale catre partea vatamata minora A.C. A.
Prin memorii atasate la dosarul cauzei, inculpatul I.S. a solicitat respingerea cererii, invederand instantei ca cererea formulata de reprezentantii legali ai minorei privind obligarea sa la plata c/val. cheltuielilor funerare  este tardiv formulata, cu atat mai mult cu cat aceste cheltuieli au fost suportate de el si de SC A. SA Iasi, acolo unde lucrau el si defuncta sa sotie; ca a pastrat legaturile cu minora dupa tragicul accident, ulterior insa, dupa ce minora a fost incredintata bunicilor materni spre crestere si educare, acestia i-au interzis orice legatura cu fetita; ca a renuntat in favoarea minorei la drepturile succesorale dupa defuncta sa sotie.
Au fost audiati martorii, declaratiile acestora fiind consemnate la dosarul Judecatoriei X..
De asemenea, a fost introdus in cauza asiguratorul de raspundere civila auto, la data producerii accidentului autoturismul cu nr. IS.XX.XX  condus de inculpat fiind asigurat pentru raspundere civila auto, conform politei RCA (fila 60 d.u.p.).
Prin incheierea nr. 120/28.01.2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie –sectia penala, s-a dispus stramutarea judecarii cauzei de la Judecatoria X. la Judecatoria Tg.Neamt.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta  retine urmatoarele :
La data de  21.04.2007, in jurul orelor 9,50, in urma accidentului produs prin fapta culpabila a inculpatului I.S., au decedat sotia acestuia S.A. si fiul lor minor S.T..
Vinovatia inculpatului a fost stabilita definitiv prin sentinta penala nr. 629/24 oct. 2004 a Judecatoriei X..
Cauza a fost casata cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta de fond doar pentru judecarea actiunii civile a minorei A.C., fiica minora a victimei S.A. din casatoria anterioara a acesteia cu C.A., imprejurare care rezulta din cuprinsul deciziei penale nr. 329/10 iunie 2008 a Curtii de Apel Iasi.
Aceasta decizie penala este obligatorie pentru instanta de fond, care nu poate excede cadrului procesual impus prin hotararea instantei de control judiciar.
In consecinta, cererea reprezentantilor legali ai minorei, G.C. si G.R., formulata in nume personal, prin care solicita obligarea inculpatului la plata sumei de 15.000 lei, reprezentand c/val. cheltuielilor pe care le-ar fi suportat cu inmormantarea celor doua victime si cu pomenirile religioase ulterioare, apare ca inadmisibila in aceasta faza procesuala, urmand a fi respinsa ca atare.
Nici cererea acestora privind obligarea inculpatului la plata despagubirilor materiale catre minora A.C.A. nu se justifica, atata timp cat partea vatamata este minora si evident ca, asa cum rezulta si din probatoriul administrat, nu a efectuat personal nicio cheltuiala legata de inmormantarea mamei si a fratelui sau sau de pomenirile ulterioare.
Partea vatamata, prin reprezentanti legali, a solicitat obligarea inculpatului la plata unei prestatii periodice, in raport de veniturile pe care mama sa le-ar fi realizat daca aceasta ar fi trait.
Din cuprinsul adeverintei emisa de SC A. SA Iasi (fila 159 dosar Judecatoria X.) rezulta ca mama minorei, daca ar fi trait, ar fi fost retribuita posibil cu un nivel maxim de 1475 lei lunar.
Instanta retine ca minora primeste atat pensie de urmas, al carei cuantum era de 307 lei lunar in luna mai 2009 (a se vedea adeverinta emisa de Casa judeteana de Pensii Iasi – fila 158 dosar Judecatoria X.), dar si pensie de intretinere din partea tatalui C.A. in cuantum de 200 lei lunar, la nivelul datei de 06.11.2006 (sentinta civila nr. 11850/6 noiembrie 2006 a Judecatoriei Iasi – filele 56-58 din dosar).
Fata de venitul pe care mama minorei l-ar fi realizat, in raport cu imprejurarea ca aceasta mai avea un copil minor, S.T., caruia ii presta intretinere la fel ca si partii vatamate, si fata de cele doua pensii pe care minora le primeste in prezent, instanta retine ca in cauza nu se impune a fi acordate minorei despagubiri sub forma unor prestatii periodice, intrucat din probele administrate nu rezulta ca din punct de vedere pecuniar si material, situatia minorei ar fi alta fata de aceea existenta anterior decesului mamei sale sau ca minora ar fi suferit o diminuare a conditiilor de trai.
Partea vatamata A.C.A. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 lei, cu titlu de daune morale, reprezentand cuantificarea prejudiciului psihic pe care l-a suferit urmare a decesului mamei sale si a fratelui sau minor, S.T..
Instanta apreciaza ca se impun a fi acordate in totalitate despagubirile nepatrimoniale solicitate, in conditiile in care suferintele afective sunt certe pentru partea civila, atata timp cat aceasta a pierdut persoane apropiate, respectiv mama si frate. In astfel de situatii nici nu se poate cuantifica suferinta psihica pricinuita rudelor apropiate, instanta considerand insa ca sumele solicitate nu sunt exagerate si nu reprezinta amenzi excesive pentru inculpat, in conditiile existentei limitelor de despagubiri prevazute pentru accidentele produse in anul 2007 in Norma din 28.11.2006 a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudiciile produse prin accidentele de autovehicule ( art. 12 al.3) .
Fapta ilicita a inculpatului a cauzat partii vatamate suferinte de ordin psihic, date fiind legaturile afective dintre aceasta si cele doua victime.
Acordarea unor compensatii materiale partii vatamate, in acest sens, este justificata, acestea fiind destinate sa creeze conditii de viata care sa aline intr-o oarecare masura suferintele psihice ale acesteia, cu atat mai mult cu cat pierderea este iremediabila, iar partea vatamata se afla la o varsta frageda, cand are nevoie in principal de mama.
Cu privire la persoana ce urmeaza a fi obligata la plata daunelor morale catre partea vatamata, instanta retine urmatoarele :
La data producerii accidentului, autoturismul cu nr. IS.XX.XX  condus de inculpat era asigurat pentru raspundere civila auto, conform politei RCA (fila 60 d.u.p.).
 Conform dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, „despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite”.
Jurisprudenta nationala a statuat deja ca raspunderea asiguratorului nu este una solidara cu a inculpatului, ci este o raspundere izvorata din efectul legii speciale in domeniul asigurarilor.
Astfel, din dispozitiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, asigurarea obligatorie de raspundere civila vizeaza autovehiculul inregistrat in Romania si nu persoana detinatoare a acestuia, proprietar sau nu.
In acceptiunea acestui act normativ, in materia asigurarilor raspunzator pentru producerea accidentului si, pe cale de consecinta, a despagubirilor, nu este persoana – indiferent de persoana acesteia, ci autoturismul asigurat.
Dispozitiile legii sunt foarte clare in aceasta privinta, art. 57 din lege stabilind ca „drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se pot exercita si direct impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia (…)”.
Asiguratorul este tinut sa acorde despagubiri ca efect al contractului de asigurare si in virtutea legii, urmare a producerii riscului asigurat.
In consecinta, pentru prejudiciile suferite de persoanele vatamate prin producerea unui accident de autovehicule, se angajeaza raspunderea asiguratorului, si nu a persoanei vinovate de accident.
Instanta mai retine ca, in legislatia interna, limita minima de despagubire pentru decese si prejudicii fara caracter patrimonial, in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate este de 750.000 Euro (Ordinul CSA nr. 11/2007).
Fata de toate acestea, in baza textelor de lege mentionate, instanta va obliga pe asigurator sa plateasca partii vatamate suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar in baza art. 193 Cod procedura penala, la plata cheltuielilor judiciare catre partea vatamata.