Confirmare renuntare urmarire penala (art. 318 alin. 12 NCPP)

Prin sesizarea inregistrata la aceasta instanta, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg.Neamt a solicitat confirmarea solutiei de renuntare la urmarirea penala dispusa prin Ordonanta nr. 2016/P/2015.
Prin Ordonanta nr. 2016/P/2015 din data de 29 martie 2017, s-a dispus renuntarea la urmarirea penala in cauza avand ca obiect infractiunile de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal si amenintare, prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal, de catre numitii X. G. si X. E., in dauna persoanei vatamate X. M..
Persoana vatamata a reclamat faptul ca numitii X. G. si X. E., care ii sunt cumnati si cu care se afla in relatii conflictuale de mai multi ani, la data de 13.09.2015 au intrat in curtea locuintei sale, au lovit-o si au tras-o de par si i-au adresat amenintari cu acte de violenta si cu moartea.
In cursul urmaririi penale, au fost audiate partile si martora Esanu M. (fila 12 d.u.p.), martora care confirma cele reclamate de persoana vatamata.
De asemenea, persoana vatamata a prezentat o adeverinta medicala eliberata de medicul de familie (fila 10 d.u.p.) si din care rezulta ca a suferit contuzii urmare a unui traumatism cranio cerebral produs prin agresiune.
Procurorul a retinut ca in cauza se impune solutia de renuntare la urmarirea penala, avandu-se in vedere ca pentru infractiunile savarsite legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult doi ani si ca nu exista un interes public in urmarirea penala, raportat la continutul faptei si imprejurarile concrete de savarsire a acestora, modul si mijloacele de savarsire a faptei, urmarire produse, eforturile organelor de urmarire penala si existenta unei disproportii vadite intre cheltuielile pe care le-ar implica desfasurarea procesului penal si gravitatea urmarilor produse prin savarsirea infractiunii.
Persoana vatamata nu a fost de acord cu solutia de renuntare la urmarirea penala, invederand judecatorului de camera preliminara ca X. G. si X. E. sunt nasii sai de cununie si ca la data de 13.09.2015, intrand in curtea sa fara nici un drept, au impins-o, au tras-o de par si au amenintat-o cu moartea, la acest incident fiind de fata si unul din copiii sai minori, care s-a speriat, fiind traumatizat si in prezent.
Analizand sesizarea, din perspectiva conditiilor prevazute de lege in art. 318 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura penala., judecatorul constata ca cererea parchetului este neintemeiata.
Raportat la motivele expuse, judecatorul constata ca solutia de renuntare la urmarire penala cuprinsa in ordonanta parchetului este nelegala si netemeinica.
Ca urmare, in baza art. 318 pct. 15 Cod procedura penala, judecatorul de camera preliminara urmeaza ca in baza art. 318 alin. 15 lit. a Cod procedura penala, sa respinga cererea de confirmare a  solutiei de renuntare la urmarirea penala dispusa prin ordonanta de  renuntare la urmarire penala din data de  29.03.2017, pronuntata in dosarul nr. 2016/P/2015 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg.Neamt, sa desfiinteze solutia de renuntare la urmarirea penala si sa trimita cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale.
Astfel, potrivit art. 318 Cod procedura penala (renuntarea la urmarire penala) in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand constata ca nu exista un interes public in urmarirea faptei.
(2) Interesul public se analizeaza in raport cu:
a) continutul faptei si imprejurarile concrete de savarsire a faptei;
b) modul si mijloacele de savarsire a faptei;
c) scopul urmarit;
d) urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii;
e) eforturile organelor de urmarire penala necesare pentru desfasurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei si la timpul scurs de la data savarsirii acesteia;
f) atitudinea procesuala a persoanei vatamate;
g) existenta unei disproportii vadite intre cheltuielile pe care le-ar implica desfasurarea procesului penal si gravitatea urmarilor produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii.
(3) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului dupa savarsirea infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.
 In cauza, judecatorul de camera preliminara retine ca, desi autorii faptelor sunt cunoscuti, procurorul nu face in cuprinsul ordonantei de renuntare la urmarirea penala, nicio referire cu privire la persoana acestora, respectiv la conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, atitudinea acestora dupa savarsirea faptei si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.
Astfel la dosarul de urmarire penala nu au fost atasate certificatele de cazier judiciar, pentru a se putea verifica conduita avuta anterior de cele doua persoane, daca sunt sau nu la prima abatere de la legea penala.
In raport de aspectele retinute de catre procuror in analiza interesului public, judecatorul de camera preliminara  retine ca s-a avut in vedere numai imprejurarile concrete de savarsire a faptelor, urmarire produse si disproportia vadita dintre cheltuielile pe care le-ar implica desfasurarea procesului penal si gravitatea urmarilor produse prin savarsirea infractiunii.
Or, asa cum s-a aratat mai sus, nu s-a apreciat si cu privire la persoana suspectilor.
Pe de alta parte, se retine ca faptele comise prezinta gravitate, prin modul in care au fost comise – cei doi au intrat in curtea persoanei vatamate si in prezenta unui minor au agresa-o pe aceasta, au tras-o de par si au amenintat-o cu moartea.
Legiuitorul a prevazut ca, la analiza interesului public sa se aiba in vedere urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, astfel ca, analizand in concret imprejurarile descrise in dosarul de urmarire penala se constata ca urmarile produse nu pot fi minimalizate, in conditiile in care, asa cum s-a aratat mai sus, persoana vatamata a fost agresata de doua persoane, in prezenta unui minor si in curtea sa.
Interesul public nu inseamna numai analiza modului si mijloacelor in care a fost savarsita infractiunea de catre suspect, atitudinea suspectului dupa savarsirea faptei, anume eforturile depuse pentru diminuarea consecintelor infractiunii, precum si circumstantele personale ale suspectului, aspecte care oricum nu au fost analizate de procuror, ci si interesul cetateanului, partii vatamate in cazul nostru, care are drepturi recunoscute si garantate de Constitutie si care s-a adresat autoritatilor publice pentru apararea si garantarea drepturilor sale. De altfel, interesul public este acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si in indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor.