Loviri sau alte violen?e. Amenin?are. Port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului. Necompeten?a materiala a inst

Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Avrig din data de 20.08.2013, inregistrat la aceasta instanta,  s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului C I A, recidivist, pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 1 C. penal, in dauna partii vatamate Coca Maria Daniela, si nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, prev. de art. 307 al. 1 C. penal.
In actul de sesizare al instantei s-a retinut ca stare de fapt, ca in data de 17.05.2013, partea vatamata a predat minorul C R M inculpatului, conform sentintei civile a Judecatoriei Avrig.
Inculpatul trebuia sa predea minorul in data de 19.05.2013,lucru pe care nu l-a facut, desi a fost somat de organele de politie in acest sens.
Inculpatul a procedat identic si in perioada urmatoare, retinand minorul in perioada 10-23 iunie 2013 si 22-29 iulie 2013, fiind contactat de organele de politie in vederea predarii copilului catre mama.
La data de 25.07.2013, inculpatul s-a deplasat la locul de munca al partii vatamate, si dupa ce i-a spus ca nu ii va inapoia copilul, a  aruncat in aceasta cu telefonul mobil, lovind-o.
In urma agresiunii, partea vatamata a suferit leziuni ce au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale, conform certificatului medico-legal.
In faza de urmarire penala, inculpatul a recunoscut partial infractiunile pentru care a fost trimis in judecata, afirmand ca a reactionat violent pe fondul tensiunilor avute cu fosta sotie.
La prezentul dosar s-a conexat un alt dosar privind pe inculpat care a savar?it asupra aceleia?i par?i vatamate acte de amenin?are purtand asupra sa un cu?it ?i de agresiune.
In faza de judecata, a fost audiat inculpatul, si s-a administrat proba testimoniala.
Partea vatamata C M D nu s-a constituit parte civila in nici unul dintre dosare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul a fost casatorit cu partea vatamata, din casatoria acestora rezultand minorul C R M, nascut la data de 03.09.2007.
Casatoria partilor a fost desfacuta prin sentinta civila nr. 479/2011 a Judecatoriei Avrig, iar prin sentinta civila a aceleia?i instan?e  s-a stabilit un program de legaturi personale al inculpatului cu minorul in prima ?i a treia saptamana din luna, de vineri pana duminica, in perioada sarbatorilor de Pa?ti si de iarna cate o saptamana, si 2 saptamani in vacanta de vara.
 La data de 17.05.013, partea vatamata a predat minorul inculpatului, in executarea sentintei civile , acesta urmand sa inapoieze copilul la data de 19.05.2013 (duminica).
Inculpatul a retinut minorul pana in data de 24.05.2013, conform propriilor declaratii, motiv de faptul ca in data de 19.05.2013, cand trebuia inapoi, copilul dormea, iar ulterior nu a mai putut lua legatura cu fosta sa sotie.
Dupa cum rezulta din adresa nr. 74/2013 a Scolii Generale din Boita, in perioada 20-24 mai 2013, minorul  a lipsit de la gradinita.
La data de 22.05.2013, inculpatul a fost contactat telefonic de organele de politie, punandu-i-se in vedere sa inapoieze copilul , iar la data de 24.05.2013 a fost invitat la sediul postului de politie Boita, in acelasi scop .
In data de 7 iunie 2013, partea vatamata a predat din nou minorul inculpatului, acesta refuzand inapoierea copilului in data de 09.06.2013 (duminica) si retinandu-l pana in data de 23.06.2013.
Partea vatamata s-a adresat organelor de politie, iar la data de 10.06.2013 si 14.06.013 acestea au apelat telefonic inculpatul, invitandu-l sa respecte sentinta civila a Judecatoriei Avrig si sa inapoieze minorul .
De asemenea, in perioada 10-18.06.2013, minorul a absentat de la gradinita, asa cum rezulta din adresa nr. 74/2013 a Scolii Generale din Boita.
La data de 19.07.2013, partea vatamata a predat din nou minorul inculpatului, acesta refuzand inapoierea copilului la data de 21.07.2013 si tinandu-l pe acesta la el in perioada 22-29.07.2013 fara drept.
La data de 25.07.2013, inculpatul s-a deplasat la locul de munca al partii vatamate, si in urma unor discutii legate de sesizarile facute de aceasta la politie, a aruncat in ea cu telefonul mobil, lovind-o. Actiunea inculpatului a fost surprinsa de camera de supraveghere video aflata in incinta magazinului.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare prin sentinta penala a Judecatoriei Avrig, cu suspendare sub supraveghere pe o perioada de 5 ani, sentinta ramanand definitiva la data de 16.07.2013.
Fata de acest aspect, instanta a apreciat ca inculpatul a savarsit fapta de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului din data de 22.07.2013 in stare de recidiva postcondamnatorie, fiind incidente disp. art. 37 lit. a C. penal.
In ce priveste dosarul conexat, la data de 03.09.2013, inculpatul s-a deplasat la locul de munca al fostei sotii in scopul declarat de a-i solicita sa-i predea minorul in acea zi, fiind ziua sa de nastere.
Avand asupra sa un cutit, l-a aratat amenintator spre partea vatamata, ridicandu-l deasupra capului acesteia, iar apoi a luat-o de gat si a lovit-o cu capul de un stalp de sustinere.
Inculpatul a motivat posesia cutitului prin aceea ca venea din camp, unde avusese nevoie de acesta, precizand ca nu a amenintat partea vatamata cu el, ci pur si simplu i-a cazut cutitul din haina in mod intamplator.
De asemenea, inculpatul recunoaste ca a impins partea vatamata, dar arata ca aceasta nu a cazut.
Declaratiile inculpatului sunt contrazise de inregistrarea efectuata de camera de supraveghere din incinta magazinului, martora M E G confirmand continutul acestei inregistrari.
Chiar daca inculpatul nu recunoaste agresarea partii vatamate in data de 25.07.2013, actele de violenta sun confirmate de martora D I.
In drept, instanta de fond a retinut ca fapta inculpatului intruneste, atat sub aspectul laturii obiective, cat si al laturii subiective, elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prev. si ped. de art.180 alin.2 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, respectiv de art. 180 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, amenintare,prev. si ped. de art. 193 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului, prev. si ped. de art. 2 alin.1 pct.1 din legea nr. 61/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, si de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, prev. si ped. de art. 307 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal ( trei fapte) si art. 37 lit. a C. penal, pentru fapta comisa la data de 22.07.2013.
Instanta a retinut ca elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 180 al. 1, respectiv al. 2 C. penal s-a realizat prin actiunea inculpatului de a lovi partea vatamata.
Urmarea imediata, ca element al laturii obiective, a reprezentat-o vatamarea integritatii corporale a partii vatamate.
Elementul obiectiv al infractiunii de amenintare s-a realizat prin actiunea inculpatului de a ameninta partea vatamata cu cutitul, cu consecinta grave la adresa integritatii corporale sau a vietii acesteia, actiunea fiind de natura sa-i provoace acesteia o temere reala.
Pentru infractiunea prev. si pedepsita de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea nr. 61/1991, elementul material s-a realizat prin actiunea inculpatului de a avea asupra sa, in loc public si fara drept, a unui cutit.
Sub aspectul elementului material, infractiunea de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului se realizeaza, in cazul alin. 1 al art. 307 C.p., prin actiunea de retinere a minorului de catre inculpat (parinte), Minorul, aflandu-se temporar la celalalt parinte, ca urmare a dreptului fiecarui parinte de a avea legaturi cu copilul sau, nu a fost lasat sa se intoarca la parintele caruia i-a fost incredintat potrivit legii. Este de precizat ca retinerea minorului a avut loc fara consimtamantul partii vatamate.
In ceea ce priveste latura subiectiva, atitudinea inculpatului s-a prezentat sub forma intentiei directe, inculpatul urmarind producerea rezultatului ( in cazul infractiunilor de lovire sau alte violente si amenintare), respectiv  ca incalca programul de legaturi personale stabilit de instanta.
Apararile inculpatului in sensul ca nu a inapoi copilul pentru ca acesta dormea, sau pentru ca dorea sa ramana in continuare cu el, sunt nefondate pe de-o parte, deoarece din probele de la dosar rezulta clar ca acesta a fost somat in multiple randuri sa predea copilul, dar s-a impotrivit vehement, iar pe de alta parte sunt nerelevante in cauza, deoarece orice modificare a programului de legaturi personale al parintelui cu copilul trebuia facuta de comun acord cu celalalt parinte, sau in lipsa acordului acestuia, autorizata de instanta.
Astfel, instanta a retinut ca faptele savarsite de inculpat prezinta trasaturile esentiale ale infractiunii prevazute de art. 17 C.pen. fiind vorba de fapte prevazute de legea penala, savarsita cu vinovatie si care prezinta pericolul social al unei infractiuni.
La individualizarea judiciara a pedepsei instanta de fond a  avut in vedere criteriile generale prevazute de art.72 C.pen., si anume: dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala, precum si prevederile art. 320 ind.1 al. 7 C.pr.
Tinand cont de cele expuse mai sus instanta a condamnat inculpatul la pedepsele de 2.000 lei amenda penala , pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. si ped. de art. 180 alin.2 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 500 lei amenda penala,  pentru savarsirea infractiunii de amenintare,prev. si ped. de art. 193 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 800 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului, prev. si ped. de art. 2 alin.1 pct.1 din legea nr. 61/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 400 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. si ped. de art. 180 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 800 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, prev. si ped. de art. 307 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal, 1.000 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, prev. si ped. de art. 307 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si 1.000 lei amenda penala, pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, prev. si ped. de art. 307 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal.
In baza art. 34 lit. c C. penal, a contopit pedepsele de 2.000 lei amenda penala, aplicata pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. si ped. de art. 180 alin. 2 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 500 lei amenda penala aplicata pentru savarsirea infractiunii de amenintare,prev. si ped. de art. 193 alin. 1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 800 lei amenda penala aplicata pentru savarsirea infractiunii de port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului, prev. si ped. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea nr. 61/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 400 lei amenda penala aplicata pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. si ped. de art. 180 alin.1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal si art. 37 lit. a C. penal, 800 lei amenda penala, si cate 1000 lei amenda penala aplicate pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, prev. si ped. de art. 307 alin. 1 C. penal, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal, respectiv art. 37 lit. a C. penal, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2.000 lei amenda penala.
In ce priveste aplicarea disp. art. 305 alin. 5 C. penal, desi acestea se refera la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii in termenul de incercare a unei noi infractiuni de abandon de familie, instanta a apreciat ca textul legal se aplica si in cazul suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei (dispuse in cazul inculpatului), aceasta urmand a fi revocata doar in cazul savarsirii in termenul de incercare a unei noi infractiuni de abandon de familie.
Conditiile de revocare ale celor doua suspendari sunt similare, astfel incat si in cazul condamnarii pentru infractiunea de abandon de familie, prevazuta de art. 305 C. penal, instanta a apreciat ca revocarea celor doua forme de suspendare a executarii pedepsei trebuie sa intervina pentru caz identic, respectiv in cel prevazut de art. 305 alin. 5 C. penal.
Partea vatamata nu s-a constituit parte civila in nici unul dintre dosare, pozitia acesteia fiind mentinuta in sedinta publica din data de 14.10.2013.
In baza art. 191 alin. 1 C. proc. pen, a obligat inculpatul  la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art. 193 alin. 1 C. proc. pen, a obligat inculpatul sa plateasca partii vatamate C M D suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Avrig, solicitand casarea hotararii instantei de fond si rejudecand sa se condamne inculpatul la o pedeapsa cu inchisoare cu executare retinandu-se starea de recidiva postcondamnatorie 37 lit. a cod penal anterior, confiscarea cutitului corp delict si deducerea din pedeapsa a perioadei de 24 de ore cat a fost retinut.
In motivarea recursului se arata ca in mod gresit instanta de fond nu a dispus confiscarea cutitului, corp delict, cu care s-a savarsit infractiunea de amenintare. In mod gresit nu s-a dedus arestul preventiv pentru 24 de ore. Se mai critica hotararea si pentru motivul ca in mod gresit a fost retinuta starea de recidiva postcondamnatorie, deoarece pedeapsa prevazuta de lege nu depaseste un an inchisoare. Totodata nu a fost revocat beneficiul suspendarii sub supraveghere a pedepsei anterioare.
Hotararea este criticata si din punctul de vedere al temeiniciei deoarece pedeapsa aplicata nu este de natura sa descurajeze inculpatul sa mai savarseasca in viitor alte infractiuni, dat fiind blandetea acestor pedepse cu amenda aplicate.
Inculpatul a declarat recurs fara sa motiveze in scris aceasta cale de atac.
Hotararea de fond a fost criticata si de catre partea vatamata care arata ca prin aceasta hotarare s-a dat dovada de multa clementa din partea instantei aplicand pedepse blande care nu sunt de natura sa asigure acea preventie speciala, ci dimpotriva fata de numarul de 7 infractiuni sunt de natura sa-l incurajeze ca si pe viitor sa savarseasca alte infractiuni.
La termenul din sedinta publica din 17.02.2014 s-a invocat, de catre reprezentantul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, exceptia lipsei competentei materiale a tribunalului in solutionarea cauzei avand in vedere faptul ca prin sentinta penala pronuntata de Judecatoria Avrig s-a facut referire si la art. 2 pct. 2 din Legea  nr. 61/1991, actualul art. 372 alin. 1 din Codul penal, infractiune pentru care cercetarea nu se face la plangerea prealabila a partii vatamate. Pentru toate aceste motive considera ca trebuie a fi declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Alba Iulia.
Instanta de control judiciar este obligata sa-si verifice competenta materiala solutionand astfel in primul rand exceptia invocata, si abia apoi sa examineze si criticile de fond ale hotararii.
Instanta a constatat ca infractiunile prevazute de art. de art. 180 alin. 2 C. penal, de art. 193 alin. 1 C. penal, de art. 307 alin. 1 C. penal actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila penala, tribunalul fiind instanta de control judiciar. Dar in cauza inculpatul a fost trimis in judecata si judecat si pentru infractiunea de port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului, prev. si ped. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din legea nr. 61/1991 cu modificarile si completarile ulterioare si prevazuta de art. 372 alin. 1 lit. a cod penal, pentru care urmarirea penala se face din oficiu.
Asa fiind vazand dispozitiile art. 36 si 38 cod procedura penal privind competenta de solutionare a apelurilor ca si cale de atac, s- a  constatat ca tribunalul nu este competent sa solutioneze calea de atac recalificata ca urmare a noilor dispozitii legale procedurale respectiv, art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 sens in care a declinat competenta in favoarea Curtii de Apel Alba Iulia. (art. 47 cod procedura penala).