Modificarea masurii de plasament in raport de interesul superior al minorului. Admisibilitatea cererii de interventie formulata de asistentul maternal.

     Modificarea masurii de plasament in raport de interesul superior al minorului. Admisibilitatea cererii de interventie formulata de asistentul maternal.
      
     Dosar 4064/107/2009
     Sentinta civila nr.1455/2009
     
     
     Prin cererea formulata de catre petenta D. G. A.. S. P. C. A. sub dosar nr. 4064/107/2009 in contradictoriu cu intimatul Presedintele Consiliului Judetean A. solicitat :
- modificarea plasamentului instituit prin Sentinta civila nr.1224/2005 a Tribunalului Alba  pentru minorele: B. M. M., si B. D. C.  , fiicele  lui B.  G. si B. R. de la asistentul maternal  profesionist  F. V. la Casa de tip  familial, nr. .
- sa se dispuna incetarea masurii de plasament stabilita prin Sentinta civila nr. 1224/2005 a Tribunalului Alba si
- exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti pentru minorele in cauza sa fie exercitate de catre Presedintele Consiliului Judetean A. prin Directorul  General al D.G.A.S.P.C. A..
In expunerea de motive, petenta a aratat ca minorele in cauza se afla in plasament la asistentul  maternal profesionist F. V. in baza Sentintei civile nr. 1224/2005 a Tribunalului Alba. 
Acestea provin dintr-o familie legal constituita din anul 1984 , mariaj din care au rezultat 10 copii. In anul 1998, petenta a fost sesizata de catre Primaria de domiciliu informand-o ca minorii aflati in ingrijirea familiei se afla in situatie de risc, sunt neglijati, solicitandu-se luarea unor masuri de protectie speciala fata de acestia.

Din cei 10 copiii ai familiei B., numai 6 se aflau in ingrijirea familiei, 2 dintre acestia aflandu-se  in ingrijirea  bunicilor materni  in loc. H., . iar alti doi aflandu-se deja in plasament la o familie din comuna A... Astfel,  fata de cei 6 copii s-a luat masura plasamentului, initial in Centrul de plasament S., iar apoi la asistenti maternali. In anii 2005,  respectiv 2006 la implinirea varstei de 18 ani, pentru 2 copii institutionalizati s-a dispus reintegrarea in familie. Astfel, in plasament au mai ramas  4 copii cu varste cuprinse intre 13 si 18 ani.
De la instituirea masurii de plasament, minorii in cauza nu au fost vizitati de catre parintii lor, astfel ca in anul 2001 Tribunalul Alba a declarat minorele judecatoreste abandonate, parintii acestora fiind suspendati din exercitarea drepturilor parintesti.
Minorele in cauza au inceput sa-si renege familia datorita perioadei lungi de protectie speciala, identificandu-se cu familia asistentului maternal manifestand o atitudine negativa fata de parintii si fratii lor .
Petenta mai arata ca in vederea reluarii legaturii cu familia biologica, se impune  modificarea masurii de protectie prin apropierea de domiciliul lor, astfel ca la varsta majoratului sa poata fi integrate in familia naturala.
Atat, familia biologica cat si ceilalti frati ai minorelor aflati in plasament la asistenti maternali se afla in apropierea localitatii B. incercandu-se mentinerea legaturii  intre acestia.
Petenta considera ca este necesara schimbarea mediului familial pentru constientizarea posibilitatilor reale de care dispune familia biologica astfel ca la reintegrarea in familie sa nu existe o discrepanta intre realitate si asteptarile copiilor.
Prin precizarea de actiune de fila 36 petenta D.G.A.S.P.C. A. intelege sa cheme in judecata in calitate de parati pe numitii B. G. si B. R., avand in vedere lunga perioada de protectie speciala, s-a observat ca minorele au inceput sa-si renege propria familie identificandu-se cu familia asistentului maternal, manifestand o atitudine negativa fata de parintii si fratii lor, fapt daunator dezvoltarii  personalitatii  si identitatii lor.
Petenta apreciaza  ca se impune  modificarea masurii de plasament pentru minore,  prin apropierea de domiciliul  lor astfel ca la varsta majoratului sa poata fi integrate in familia natura.
Parintii copiilor au solicitat printr-o cerere, transferul lor intr-o locatie in aproprierea domiciliului familiei pentru reluarea legaturii parinti – copii, intrucat  au posibilitati financiare  reduse care nu le permit sa se deplaseze  pana la A. I. pentru a le vizita .
Potrivit  art. 60  al. 3 din Legea nr. 272/2004, se va urmari mentinerea fratilor impreuna iar potrivit acestor dispozitii  rezulta ca interesele minorilor impun cresterea lor impreuna, avand in vedere ca inca se mai afla la varsta care se formeaza  intre frati  se pot crea legaturi de afectiune.
Prin cererea de interventie  in interes propriu formulata si inregistrata la dosar  la fila 42 intervenienta F. V.  intelege ca in baza dispozitiilor  art. 49 al. 1 Cod pr. civila  si a dispozitiilor art. 52 din Codul de procedura civila  sa cheme in judecata  pe D.G.A.S.P.C. A. si Consiliul Judetean A. solicitand a se dispune comunicarea  unui exemplar din prezenta cerere :
- sa  se dispuna  admiterea cereri  sale si pe cale de  consecinta  si
     - respingerea cererii formulate de petenta, mentinand plasamentul la intervenienta, instituit in favoarea celor doua minore B. M. M..  si B. D. C. .
      In expunerea motivelor cererii de interventie intervenienta a aratat ca a formulat aceasta cerere deoarece are un contract de munca  valabil pana la data de 18.05.1012 iar in virtutea acestuia considera ca fata de drepturile si obligatiile asistentului maternal are dreptul sa intervina in prezenta cauza  in sensul apararii intereselor sale  care se completeaza cu interesele minorelor aflate in plasament .
      Arata ca pe cele doua minore le are in plasament  din anul 2000 perioada in care tatal acestora a venit sa le viziteze o singura data, ele pastrand legatura  fireasca cu fratele lor aflat in plasament  in A. I. la o alta familie.
      In toata aceasta perioada intervenienta arata ca si-a indeplinit obligatiile contractuale iar minorele au fost bine ingrijite frecventand cursurile gimnaziale.
     Intervenienta mai arata ca minora B. D. C. are un retard psihic, limbaj usor, ceea ce necesita o atenta monitorizare respectiv un invatamant de masa cu adaptare curriculara  si sprijin psiho – pedagogic, ceea ce se si deruleaza in acest moment.
      Sustinerile petentei ca intervenienta nu ar fi dat voie minorelor sa pastreze relatiile cu parintii  si faptul ca tatal doreste  sa reintregeasca familia  sunt simple sustineri fara a avea o baza reala. Tatal minorelor locuieste in localitatea B. in conditii improprii iar mama intr-o  localitate din judetul A. . Conditiile oferite de tata sunt minimum existential, in sensul ca nu lucreaza, iar in ceea ce priveste derularea studiilor scolare sunt aproape imposibile, avand in vedere posibilitatile  materiale ale tatalui.
      Considera ca cererea de modificarea a plasamentului nu are in vedere in primul rand dorinta si nevoile minorelor care si-au exprimat dorinta clara de a ramane  in plasament la intervenienta ..
     De asemenea, mai arata ca instanta de judecata pentru ca sa dispuna  modificarea masurii de plasament  ar trebui ca petenta sa faca dovada ca situatia  materiala  si morala a parintilor  este cel putin egala  cu cea a familiei  la care au fost date in plasament.  Cele doua minore sunt la varsta pubertatii  si au o nevoie de o atentie speciala  si o supraveghere atenta  pentru a nu deveni mai tarziu copii ai strazii. Subliniaza faptul ca niciodata nu s-a impotrivit ca aceste minore sa aiba legaturi  cu parintii daca acestea doresc acest lucru.
     Mai arata ca isi mentine declaratia data in fata instantei de judecata  prin care a aratat ca tatal minorelor a venit sa le viziteze doar o singura data si atunci fiind in stare avansata de ebrietate iar mama acestora nu le-a vizitat niciodata  si nici nu s-a interesat de soarta acestor minore.
La dosar s-au depus urmatoarele acte : Raportul privind situatia psihica a minorelor; certificatele de nastere ale minorelor; Sentinta civila nr. 1224/2005 a Tribunalului Alba, etc.
In drept au fost invocate prevederile dispozitiilor art. 58 al. 1, lit c; art. 124 al. 1; art. 131 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului . 
     Examinand  actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele :
     Minorele se afla  in sistemul de protectie din anul 1998, datorita neglijentei  si lipsei de supraveghere din partea parintilor.
     Incepand cu anul 2000, s-a instituit plasamentul acestora la asistentul maternal profesionist F.V. , unde se afla si in prezent.
     Petenta si-a motivat cererea de modificare a masurii de plasament pe necesitatea reluarii legaturii cu familia biologica si a formarii unei atitudini pozitive fata de aceasta, ceea ce presupune instituirea unei masuri de protectie in proximitatea familiei.
     Sub acest aspect, raportul de evaluare intocmit in cauza ( f.2-5, 12-15) a concluzionat ca schimbarea mediului familial oferit de asistentul maternal este necesara  pentru a permite minorelor ca la varsta majoratului  sa se poata reintegra in familie si pentru constientizarea posibilitatilor reale de care dispune familia biologica astfel ca la momentul  reintegrarii sa nu existe discrepante intre realitate si asteptarile copilului .
     Pe de alta parte, s-a sustinut ca mediul familial oferit de Casa de tip familial  permite o mai buna insusire a deprinderilor de viata independenta  sub aspectul vietii cotidiene, a vietii sociale, a activitatii individuale si de munca etc.
     Fara a nega importanta reluarii legaturii cu familia biologica, instanta constata ca dreptului copilului de a mentine relatii personale cu parintii ii corespunde obligatia corelativa a parintilor de a asigura pastrarea acestor legaturi si evitarea separarii copilului de familie.
     Ori, in speta, dupa cum rezulta din actele dosarului, din 2001 parintii minorelor au manifestat un dezinteres total  fata de acestea, rupand orice legatura  cu cele doua fete, imprejurare fata de care au si fost decazuti din drepturile parintesti prin sentinta civila 53/2001 a Tribunalului Alba.
     Cata vreme pe intreaga perioada in care minorele s-au aflat in protectie speciala, nu s-au facut demersuri  pentru reluarea relatiilor cu familia biologica in conditiile art. 15 din L. 272/2004, instanta apreciaza ca schimbarea mediului familial nu corespunde interesului  superior al acestora la momentul actual.
     Astfel, in primul rand, in conditiile in care relatiile cu parintii au fost intrerupte total o persoana de aproximativ 10 ani, perioada in care minorele s-au bucurat de un mediu stabil, favorabil unei dezvoltari normale si echilibrate in familia substitutiva, doar consilierea acestora  cu privire la necesitatea schimbarii mediului de viata in proximitatea familiei biologice nu reprezinta o masura suficienta pentru evitarea impactului si dezechilibrului psihic, emotional ce le-ar putea afecta pe termen lung, dupa cum nici masura propusa de petenta nu constituie o garantie reala pentru restabilirea unor relatii personale cu familia biologica.
     Sub acest aspect, instanta apreciaza  ca o astfel de masura radicala pentru minore poate fi luata doar dupa restabilirea unor relatii de atasament sau cel putin a unor minime legaturi cu parintii si nu in vederea  reluarii unor astfel de  relatii, fara existenta unor garantii reale ca legatura  cu familia biologica  poate fi dezvoltata  in mod pozitiv, cu efecte favorabile asupra minorelor.
     In al doilea rand, instanta considera ca parintilor le revine in principal  obligatia de a incerca restabilirea legaturilor cu cele doua minore prin vizitarea la domiciliul lor, prin intalni, corespondenta sau alte forme de comunicare – in functie de posibilitatile acestora - neputand transfera aceasta responsabilitate in sarcina  unor copii si a le impune schimbarea unui mediu stabil,  familial  pentru a-i aduce in proximitatea  familiei biologice, fara a exista certitudinea ca o astfel de schimbare este benefica  in primul  rand pentru minore.
     De altfel, atitudinea parintilor, pe parcursul  intregii perioade de plasament  nu poate justifica  masura propusa, lipsa resurselor financiare neputand motiva dezinteresul  total  si pasivitatea de care au dat dovada aproape 10 ani. Mai mult, comportamentul  tatalui manifestat chiar si in sala de judecata nu poate forma convingerea instantei ca schimbarea masurii de plasament la acest moment corespunde interesului superior al minorelor care trebuie sa primeze in luarea oricarei decizii  in legatura cu acestea.
     Desigur ca, in masura in care se incearca si se reuseste restabilirea unor relatii personale cu familia biologica in mod real, nu doar formal precum si schimbarea atitudinii minorelor fata de importanta si necesitatea mentinerii legaturii cu familia biologica, plasarea acestora in proximitatea familiei se va impune ca o necesitate si nu ca o posibilitate.
     Fata de aceste considerente, Tribunalul apreciaza cererea de fata ca nefondata, urmand a o respinge ca atare.
     In ce priveste cererea de interventie in interes propriu formulata de asistentul  maternal profesionist F.V., aceasta urmeaza a fi respinsa avand in vedere ca, in calitate de angajat al petentei, nu poate justifica un interes propriu in conditiile art. 49 al. 1 Cod pr. civila, altul decat interesul superior al minorelor, interes pe care il urmareste  si il apara si petenta in orice demers privitor la minore.
     Mai mult, asistentul  maternal are, in conditiile legii, obligatia de a asigura  prin activitatea sa, cresterea, ingrijirea si educarea necesara dezvoltarii  armonioase a copiilor pe care il primeste in plasament, una din atributiile sale fiind aceea de a contribui la pregatirea reintegrarii copiilor in familia lor naturala, obligatiile si atributiile sale fiind deci circumscrise interesului superior al minorului aflat in plasament, neputand invoca un drept propriu in legatura cu masura solicitata de petenta.
Fata de aceste considerente, apreciind ca in speta nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate  prev. de art. 49 al. 1 Cod pr. civila , Tribunalul urmeaza a respinge  cererea de interventie in interes propriu formulata de asistentul maternal profesionist .