Divort. Admiterea apelului. Prima instanta a respins in mod neintemeiat cererea reconventionala a apelantului ca nesustinuta, cat timp, pe tot parcursul procesului a facut aplicarea art.614 C.p.c., retinand ca paratul are resedinta in strainatate si ...

           R O M A N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI SI FAMILIE
B R A S O V



DECIZIA CIVILA NR. 22/A
Sedinta publica din data de 23.02.2010

                Pentru astazi fiind amanata pronuntarea  asupra apelului declarat de paratul L.K. impotriva sentintei civile nr. .../.04.2009 a Judecatoriei Brasov.
               La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
                Procedura indeplinita.
                S-a facut referatul cauzei dupa care,
                Dezbaterile in cauza au avut loc in sedinta publica din  .02.2010 cand partile prezente au pus concluzii in sensul  celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi , care face parte integranta din prezenta sentinta ,iar  instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea cauzei la data de  .02.2010, apoi pentru data de .02.2010.

                                             T R I B U N A L U L,


      Constata ca prin sentinta penala nr .../.04.2009 a Judecatoriei Brasov  a fost admisa cererea formulata de reclamanta C.S. in contradictoriu cu paratul L.K., a fost desfacuta din culpa paratului  L.K. casatoria incheiata de parti la data de  .07.1990 in Brasov si inregistrata in aceeasi data in Registrul de stare civila al Primariei Brasov sub nr., s-a dispus ca reclamanta sa pastreze numele dobandit prin casatorie, acela de K., au fost incredintati spre crestere si educare reclamantei minorii K. G.A. nascut la data de 1993 si K. S. nascut la data de 1997, a fost obligat paratul la plata in favoarea minorilor K. G.A. nascut la data de 1993 si K. S. nascut la data de 1997 a sumei de  100 lei lunar cu titlul de pensie de intretinere pentru fiecare minor incepand cu data  .01.2007 si pana la majoratul acestora ori noi dispozitii ale instantei, a fost respinsa cererea reconventionala formulata de reclamantul reconventional - parat L.K. in contradictoriu cu reclamanta –parata reconventionala C.S. ca nesustinuta si a fost obligat paratul L.K. la plata sumei de 39,30 lei cu titlul de cheltuieli de judecata.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca  partile s-au casatorit la data de  iulie 1990 in Brasov, casatoria fiind inregistrata in Registrul starii civile la aceeasi data sub nr…. conform certificatului de casatorie depus la dosar. Din casatorie au rezultat minorii K. G.A. nascut la data de 1993 si K. S  nascut la data de 1997.
Din coroborarea declaratiilor martorilor ascultati in cauza, … cu permisul de sedere emis de  Ministerul de Interne din Italia, plangerea depusa de reclamanta impotriva paratului si certificatul medical, instanta a constatat ca in vara anului 2003 reclamanta a plecat la munca in Italia, fiind urmata apoi de parat si de copii, intre soti, martorii atestand existenta a numeroase certuri atat anterior plecarii lor in strainatate cat si in Italia.
      In acest sens, martora … a aratat ca la baza certurilor familiale se afla comportamentul paratului care vorbea urat, o insulta pe reclamanta si  chiar a agresat-o fizic, aceste  relatari fiind sustinute atat de plangerea depusa la politie cat si de certificatul medical de la dosar.
      In ceea ce priveste relatia extraconjugala a reclamantei, instanta a constatat ca aceasta nu a fost dovedita in cauza, singurul martor care a facut referire la aceasta imprejurare relatand in fapt ceea ce i-a povestit paratul.
Din referatul de ancheta sociala intocmit de Tribunalul …-Italia a rezultat ca reclamanta lucreaza ca sef serviciu - asistente la o structura pentru ingrijirea batranilor avand un program de lucru de la orele 08,00 la orele 15,00, cei doi minori locuind cu aceasta in … si urmand cursurile scolii elementare, fiind bine integrati in societate si avand rezultate bune la invatatura.
Din acelasi referat de ancheta sociala, instanta a mai retinut ca ambele parti locuiesc in prezent cu chirie in Italia dar reclamanta achita rate pentru un credit in vederea cumpararii unei locuinte in timp ce paratul lucreaza ca sofer la o societate de transport  intre orele 04,00-13,00 iar uneori face ore suplimentare dupa-amiaza, locuinta detinuta, tot cu chirie de acesta fiind mai spatioasa decat a reclamantei.
Din probele administrate in cauza, instanta de fond a mai retinut ca  desi ambii parinti se ingrijesc de copiii lor  minori, acestia sunt mai apropiati de reclamanta in contextul in care se afla sub supravegherea acesteia si locuiesc impreuna, minorul K. G.A. manifestandu-si optiunea de a ramane in ingrijirea reclamantei.
      Fata de cele retinute mai sus, avand in vedere materialul probator administrat in cauza, instanta a apreciat ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, iar continuarea casatoriei este vadit imposibila, motiv pentru care a dispus desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului.
      In acest sens, judecatoria a constatat ca exceptand declaratia martorei K. …, mama paratului care a aratat ca certurile in familie erau pornite de reclamanta, nici unul dintre ceilalti martori nu a atestat un comportament nepotrivit al acesteia in familie. Avand in vedere ca declaratia martorei K. … nu se coroboreaza cu nici o alta proba administrata in  cauza, instanta a apreciat ca aceasta se circumscrie unui grad de subiectivism lesne de inteles fata de relatia de rudenie a acestei martore cu paraul.
Avand in vedere dispozitiile art.40 alin.1 C.fam. instanta a dispus ca reclamanta sa pastreze numele de familie dobandit prin incheierea casatoriei, apreciind ca exista motive temeinice care pledeaza in acest sens.
      Astfel, chiar daca dreptul la nume este unul personal nepatrimonial, fata de prevederile exprese ale art. 40 alin. 1 C.fam, judecatoria a constatat ca insusi legiuitorul a  permis ca in cazul in care motive temeinice justifica pastrarea acestui nume de catre sotul divortat, instanta sa dispuna ca atare si in conditiile opozitiei manifestate de celalalt sot.
In cauza, avand in vedere conditiile sociale in care traieste reclamanta in Italia apreciate si prin prisma evenimentelor din cursul anului 2009, cu referire la perceptia societatii italiene asupra romanilor, instanta a considerat ca desi reclamanta nu poate afirma ca este o persoana publica, prin revenirea sa la numele anterior incheierii casatoriei, aceasta ar suferi un prejudiciu de imagine in colectivitatea in care s-a integrat cu consecinte negative asupra vietii de familie si a mediului sau de lucru.
      Odata cu pronuntarea divortului, art. 42 C. fam stabileste obligatia instantei de judecata de a hotari caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori, dupa ascultarea parintilor, a autoritatii tutelare si tinand seama de interesele minorilor, instanta urmand sa  dispuna totodata si  cu privire la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
      Fata de dispozitiile legale enuntate mai sus, in ceea ce priveste incredintarea minorilor, instanta a dispus lasarea acestora spre crestere si educare in  grija mamei, apreciind ca aceasta prezinta garantiile morale si materiale necesare intretinerii copiilor iar interesul acestora, raportat la varsta, converge in acelasi sens. Astfel, minorii prezinta o relatie mult mai apropiata de reclamanta, din declaratia martorilor reiesind o preocupare constata a reclamantei pentru buna-starea acestora.
      In plus, reclamanta prezinta un program de lucru care ii permite o mai buna supraveghere a acestora si a  realizat inclusiv demersuri in vederea achizitionarii unei locuinte in proprietate.
      Cu referire la pensia de intretinere solicitata de reclamanta,  judecatoria a avut in vedere ca potrivit art. 86 alin. 3 C.fam, descendentul cat timp este minor are dreptul la intretinere oricare ar fi pricina nevoii in care se afla. Obligatia de a contribui la cheltuielile privind intretinerea copilului minor reprezinta asadar, aspectul patrimonial al indatoririlor parintesti legate de cresterea, educarea si ingrijirea acestuia.
Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati, astfel cum statueaza dispozitiile art. 94 alin. 1 C.fam..In acest sens, instanta este abilitata sa reduca sau sa majoreze cuantumul obligatiei de intretinere sau chiar sa sisteze plata acesteia, dupa cum variaza cele doua criterii expuse mai sus.
In cauza de fata, instanta a retinut ca minorii ca descendenti ai paratului sunt  indreptatiti potrivit legii sa beneficieze de pensie de intretinere din partea acestuia, in conditiile in care potrivit art. 97 alin. 1 C.fam potrivit caruia „ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei ori infiati” iar paratul, in calitate de parinte, are indatorirea legala de a contribui la toate aceste cheltuieli.
     La stabilirea cuantumului  pensiei de intretinere, a avut in vedere criteriile valorice stabilite in art. 94 alin. 3 C.fam, instanta retinand ca paratul nu mai are alti minori sau persoane in intretinere.
      In aceste conditii, potrivit precizarii cererii de la termenul de fata, urmeaza ca instanta sa stabileasca in favoarea minorilor o pensie de intretinere la calcularea careia va fi avut in vedere, ca si criteriu de referinta, salariul minim pe economie garantat prin H.G nr. 1050 /2008 la suma de 600 RON, avand in vedere ca in cauza nu s-a facut dovada veniturilor realizate de parat iar in cadrul concluziilor pe fond reclamanta si-a precizat cererea in acest sens.
      Astfel, la dosar cu referire la veniturile paratului a  fost depusa o adeverinta  aferenta lunii iunie 2007 care nu este de natura a  atesta caracterul regulat al sumelor incasate cu titlul de salariu, iar celelalte inscrisuri au in vedere perioade exterioare duratei procesului de fata.
      Fata de cele aratate si  prevederile art. 409 alin. 3 C.p.civ care stabilesc ca „salariile si alte venituri periodice realizate din munca….pot fi urmarite  pana la  ? din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlul de obligatie de intretinere”, instanta a avut in vedere limita maxima de 1/6 a plafonului stabilit prin art. 94 alin. 3 C.fam.
      In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de parat, instanta a dispus respingerea acesteia ca nesustinuta conform dispozitiilor art. 616 C.p.civ fata de absenta paratului-reclamat reconventional la termenul  din .03.2009.
      Astfel, art. 614 C.p.civ impune partilor infatisarea in persoana in fata instantelor de fond, paratul avand pozitia unui reclamant  pe cererea reconventionala si obligatia de a se prezenta personal ori prin reprezentant la toate termenele de judecata iar nu numai la punerea concluziilor pe fond, art. 616 Cpciv facand in acest referire la termenul de judecata iar nu la dezbaterea in fond in cauzei.
     In final, fata de imprejurarea ca au fost solicitate cheltuieli de judecata instanta a facut aplicarea  dispozitiilor art. 274 C.p.civ.
     Impotriva acestei hotarari a declarat apel paratul reclamant reconventional …  si a solicitat schimbarea in parte a sentintei civile apelate in sensul desfacerii casatoriei din culpa exclusiva a intimatei reclamante si reluarea de catre aceasta a numelui avut anterior casatoriei, acela de Sumedrea si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
     In motivarea apelului declarat, apelantul a aratat ca la stabilirea culpei sotilor in desfacerea casatoriei, instanta de fond a avut in vedere doar depozitiile martorilor reclamantei, facand referire expres doar la declaratiile martorei …. In continuare, paratul a aratat ca instanta de fond nu face nici o referire la declaratia martorului … care a fost ascultat la termenul din data de .05.2008, iar prin modul selectiv in care a inteles sa interpreteze probele instanta i-a aplicat un tratament inechitabil in analiza probatoriului incalcandu-i dreptul la aparare si la un proces echitabil.
     Cu referire la respingerea cererii reconventionale ca nesustinute, paratul a aratat ca la data la care mandatarul sau a lipsit, respectiv penultimul termen de judecata, cauza se afla in stare de amanare, astfel ca respingerea ulterioara a cererii ca nesustinuta reprezinta o incalcare a principiului contradictorialitatii.
     Cu referire la numele pe care reclamanta urmeaza sa-l poarte ulterior desfacerii casatoriei, paratul a aratat ca intre parti nu a intervenit nici o intelegere cu referire la pastrarea numelui de reclamanta  si apreciaza ca nu poate fi invocat un motiv temeinic pentru ca aceasta sa-si pastreze numele.
     Apelul a fost timbrat cu suma de 20 de lei taxa judiciara de timbru si s-a aplicat un timbru judiciar de 0,15 lei.
Prin intampinarea formulata, reclamanta intimata a solicitat respingerea apelului declarat, aratand ca in mod legal si temeinic instanta a dispus desfacerea casatoriei partilor din culpa paratului si i s-a permis sa-si pastreze numele dobandit prin casatorie.
     Examinand actele si lucrarile dosarului, in raport de apelul declarat, instanta retine ca acesta este fondat in parte.
     Astfel, se considera ca in mod neintemeiat, prima instanta a respins cererea reconventionala a paratului - reclamant reconventional ca nesustinuta pentru lipsa nejustificata a acestuia la penultimul termen de judecata intrucat nu acesta a lipsit nejustificat ci mandatarul sau. Se constata ca in speta, instanta, pe parcursul procesului  a dat curs dispozitiilor art 614 C. pr. civ si a retinut  ca paratul are resedinta in strainatate si urmeaza sa fie reprezentat prin mandatar. In aceste imprejurari se considera ca nu putea fi sanctionata partea(paratul reclamant reconventional) pentru o abatere savarsita de mandatarul sau. In situatia in care, totusi instanta ar fi considerat pe baza unor motive temeinice ca partea este in culpa si lipseste nejustificat la termen era oportun sa aplice sanctiunea invocata chiar la acel termen de judecata si nu sa amane cauza pentru a cita aceeasi parte, prin mandatar, cu mentiunea daca mai insista in proba solicitata.
      In continuare, cu referire la culpa partilor in desfacerea casatoriei, instanta de apel considera ca ambele parti se fac vinovate pentru destramarea relatiilor de casatorie. Din coroborarea declaratiilor martorilor ascultati in cauza(K…) a rezultat ca intre parti exista o stare conflictuala si se certau foarte des. Este oarecum firesc ca martorii propusi sa dea dovada de o doza de subiectivism, in conditiile in care unii dintre ei sunt rude cu partile, insa instanta trebuie sa coroboreze aceste probe pentru a stabili daca destramarea relatiilor de casatorie se datoreaza unuia sau celuilalt sot sau amandoura. In cauza, se retine ca instanta de fond a apreciat ca declaratia martorei K. care a aratat ca certurile in familie erau pornite de reclamanta, se circumscrie unui grad de subiectivism avand in vedere relatia de rudenie cu paratul insa se considera ca acelasi aspect trebuia retinut si cu referire la martora … care este ruda cu reclamanta  si care a sustinut ca la baza certurilor din familie  se afla comportamentul paratului. In cauza rezulta  fara dubiu ca ambii soti se fac vinovati de deteriorarea relatiilor de casatorie, nici una dintre acestea neizbutind si nedorindu-si sa aplaneze conflictul ci, din contra, odata ivita neintelegerea, aceasta a degenerat intr-o situatie de criza si nu a existat  disponibilitatea nici unuia dintre soti de a mai salva relatia de casatorie.
     Cu referire la critica paratului reclamant reconventional referitoare la pastrarea de catre reclamanta a numelui dobandit prin casatorie, acela de K., instanta retine ca aceasta este neintemeiata urmand sa respinga apelul sub acest aspect. Astfel, din relatia de casatorie a partilor au rezultat doi copii care sunt inca minori, care au fost incredintati mamei lor, reclamanta in cauza spre crestere si educare.
Astfel fiind, instanta apreciaza ca, de regula, efectele divortului sunt cel mai puternic resimtite de catre copii, care pierd nu numai unitatea familiei ci si legatura, cel putin formala dintre membrii acesteia, exprimata prin numele comun.
Chiar daca numele comun al minorilor cu cel al mamei lor creeaza numai aparenta unei familii inchegate, el este suficient pentru a constitui un motiv temeinic in sensul incuviintarii sale de catre instanta de judecata.
      Pentru toate considerentele aratate, instanta in baza art 296 C. pr. civ urmeaza sa admita apelul declarat de paratul - reclamant reconventional L.K. impotriva sentintei civile nr .../.04.2009 a Judecatoriei Brasov pe care o va schimba in parte in sensul ca va admite in parte actiunea civila formulata de reclamanta C.S.  in contradictoriu cu paratul L.K. si admite in parte actiunea reconventionala formulata de reclamantul reconventional L.K. in contradictoriu cu parata reconventionala C.S., va desface din culpa comuna a partilor casatoria incheiata la data de .07.1990, in Brasov si inregistrata in aceeasi data in Registrul de Stare Civila al Primariei Brasov sub nr  si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate. 
     
     
     
     
     
      PENTRU ACESTE MOTIVE
        IN NUMELE LEGII
         DECIDE,


Admite apelul declarat de paratul - reclamant reconventional L.K. impotriva sentintei civile nr .../.04.2009 a Judecatoriei Brasov pe care o schimba in parte dupa dupa cum urmeaza:
Admite in parte actiunea civila formulata de reclamanta C.S.  in contradictoriu cu paratul L.K. si admite in parte actiunea reconventionala formulata de reclamantul reconventional L.K. in contradictoriu cu parata reconventionala C.S.. 
Desface din culpa comuna a partilor casatoria incheiata la data de .07.1990, in Brasov si inregistrata in aceeasi data in Registrul de Stare Civila al Primariei Brasov sub nr .
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate.
Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 23.02.2010.