Plangere impotriva rezolutiei procurorului

      TIP SPETA: sentinta penala
      TITLU: plangere impotriva rezolutiei procurorului
      DATA:03.08.2009
       Domeniu asociat: plangeri prealabile





Prin cererea inregistrata sub nr.426/199/12.05.2009,  petentul T. V.I. a formulat plangere impotriva rezolutiei Parchetului de pe langa J. B. nr.9/II/2/2009 prin care s-a respins plangerea impotriva rezolutiei 669/P/2008/31.03.2009.
In motivarea plangerii petentul a aratat ca nu au fost efectuate verificari asupra aspectelor semnalate plangerea fiind sumar motivata si fara legatura cu cele sesizate.
In sustinerea plangerii petentul a depus urmatoarele acte: TP nr.153122/1995, 2 procese verbale de punere in posesie nr.563/2004 si 555/2004, sentinta civila 196/2005 a J. B., raport de expertiza tehnica efectuat in dosarul 1913/2004 al J. B., raportul de expertiza tehnica efectuat in dosarul 3340/2006 al T. B., plan de situatie, sentinta civila 1494/1999 a J. B., sentinta civila 812/2003 a J. B., decizia civila nr.534/2008 a C. de A. B. si raportul de expertiza tehnica efectuat in dosarul 882/2005 al J. B., TP 154553/1997.
Petentul a fost reprezentat  la instanta prin procurator T. V.
Legal citat, intimatul, nu s-a prezentat la instanta dar a fost reprezentat de aparator ales.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Petentul a formulat plangere penala intimatului M. C., solicitand efectuarea de cercetari fata de acesta sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals intelectual, prevazute de art.246 Cod penal si respectiv 289 Cod penal.
      Petentul a aratat in plangere ca intimatul , in calitate de expert, desemnat de instanta a intocmit defectuos un raport de expertiza, atestand fapte necorespunzatoare, cauzandu-i astfel, o vatamare si anume respingerea actiunii.
      Instanta retine ca, petentul se afla in litigiu T. Gh.M., cu privire la o suprafata de teren situata in punctul „P.”, com.B., sat T..
      Petentului, i s-a atribuit in acest punct T 54, P 120/25 suprafata de 3200 mp, conform sentintei civile 1494/1999 a J. B., definitiva prin decizia penala 124/A/2000 a T. B..
      Vecinii acestor suprafete de teren erau T. G., L. D., M. I., T. I.si DE 1202.
      In anul 1998, T.Gh., fratele petentului a donat lui T. M. suprafata de 6327 mp teren agricol extravilan, sola 54, parcela1201/24 din punctul „P.” conform contractului de donatie 628/1998.
      Dupa ramanerea definitiva a sentintei civile 1494/1999, executorul judecatoresc l-a pus in posesie pe petent cu suprafata de 3200 mp in punctul „P.” la data de 11.04.2002.
      Ulterior, executorul a revenit si verificand schita cadastrala a constatat ca punandu-l in posesie pe petent cu suprafata de 3200 mp teren, s-a intrat in terenul detinut de T. M., conform contractului de donatie si pe care-l stapaneste netulburat. 
      Petentul T. V.I. a chemat in judecata pe T. Gh.M., pentru revendicarea suprafetei de 3200 mp teren proprietatea sa, detinut conform sentintei civile 1494/1999 a J. B..
      Prin sentinta civila nr.812/2003 a J. B., s-a respins actiunea in revendicare formulata de petent ca nefondata, constatandu-se ca terenul revendicat de petent apartine lui T. G.M, conform contractului de donatie.
      Prin decizia civila 13/A/2008 a T. B. si decizia civila 534/2008 a C. de apel B. s-a dispus atat apelul cat si recursul petentului.
      Petentul a formulat actiune impotriva fratelui sau T. G., solicitand modificarea titlului de proprietate nr.154553/1997 si respectiv nr.153122/1995, motivat de faptul ca suprafata de 6327 mp teren din T 54, P 1201/24 din TP 153122/1995 si suprafata de 3200 mp T 54, P 120/25 au vecinatatile gresit trecute.
      Prin sentinta civila 196/2005 a J. B., definitiva prin neapelare, s-a dispus modificarea celor doua titluri de proprietate si implicit a modificat si vecinatatile celor doua terenuri.
      Petentul T. I. nu a intrat in posesia suprafetei de 3200 mp, nici dupa modificarea vecinatatilor. Acesta , insa a formulat apel impotriva sentintei civile 812/2003 a J. B. (dosar 3340/2006 a T. B.. In apel s-a efectuat o noua expertiza, fiind desemnat expert intimatul M. C. M.. Acesta , deplasandu-se in teren a constatat ca petentul, nu stapaneste teren pe amplasamentul indicat la data efectuarii masuratorilor, dar revendica suprafata de 3200 mp evidentiata in punctele de contur 1-2-6-5-1, pe amplasamentul lui T. M.. In schimb, T. Gh.M. stapaneste suprafata de 6320 mp, pe punctele de contur 1-2-3-4-5-1 conform schitei aferente contractului de donatie nr.628/1998 si schitei de amplasament pct.”P.”.
      Mai arata expertul, ca „din punct de vedere al vecinatatilor, cele doua suprafete nu ar trebui sa se suprapuna”.
      A concluzionat ca petentul isi dovedeste proprietatea  si posesia asupra suprafetei de 6327 mp.
      Petentul, nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza.
      Atat apelul cat si recursul declarat de petent impotriva sentintei civile 812/2003 au fost respinse.
      Instanta, apreciaza nefondata plangerea petentului pentru urmatoarele considerente.
      Potrivit art.246 Cod penal, constituie abuz in serviciu, contra intereselor persoanelor „fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos, si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane.
      Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale de serviciu, pentru protejarea carora este necesar ca orice functionar sau alt salariat sa-si indeplineasca atributiile conform statutului sau juridic.
      Elementul material consta intr-o actiune ori o inactiune – autorul nu indeplineste actul de serviciu, atunci cand trebuie sa faca acest lucru, ori il realizeaza necorespunzator.
      Urmarea infractiunii consta in principal in atingerea adusa calitatii relatiilor de serviciu din institutia unde-si desfasoara activitatea.
      Raportul de cauzalitate presupune dovedirea caracterului incorect al atributiilor de serviciu si ca rezultatul acestei conduite necorespunzatoare a fost nemijlocit o vatamare a drepturilor unei persoane.
      Ori, intimatul a avut in vedere la efectuarea expertizei actele de proprietate, planul cadastral, sentintele civile depuse sau prezentate de parti si situatia din teren. Prin urmare, instanta constata ca aceasta infractiune nu exista.
      Referitor la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art.289 Cod penal, aceasta presupune „folosirea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari…”.
      Aceasta infractiune presupune o activitate de folosire a unui inscris oficial, in continutul sau, adica o alterare a adevarului…. Prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului.
      In speta, intimatul in calitate de a intocmit raportul de expertiza tinand cont de realitatea din teren si de actele aflate la dosar sau depuse de parti, iar concluziile la care a ajuns expertul rezulta din constatarile facute.
      Prin urmare, nici aceasta infractiune nu exista, intimatul neatestand date necorespunzatoare adevarului ori facand omisiuni.
      Fata de cele ce preced, instanta, in temeiul art.278 pct.8 lit.a Cod pr.penala, va respinge plangerea ca nefondata.