Retrocedare

Tip: sentinta penala
Nr./Data: 41/29.07.2009
Autor: Judecatoria Buhusi
Domenii asociate: plangere impotriva rezolutiei procurorului







      Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buhusi sub nr. 673/199/2009, petentul P.F. a formulat plangere impotriva rezolutiei nr. 23/II/2/2009 data de Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi la plangerea formulata de el impotriva solutiei pronuntate in dosarul nr. 84/P/2009.
      In motivare, petentul a aratat ca toate adresele si declaratiile sunt false, nu a existat nicio conventie in baza careia sa fi fost eliberate adresele nr. 6220/29.08.1996 si nr. 4655/18.06.1999, iar cererea initiala de retrocedare a terenurilor nu este facuta de mama sa P. E., ci de tatal sau P. N.. Mai multe documente eliberate de C. L.B. nu sunt conforme cu realitatea, iar alaturi de adresele mentionate au dus la inducerea in eroare a completelor de judecata. In ceea ce priveste adresa nr. 4665/18.06.1999 nu s-a primit nici un raspuns de la Prefectura sau O.C.A.O.T.A. din care sa rezulte ca cele inscrise in acea adresa sunt conforme cu realitatea si din cauza acestor inscrisuri false se afla in procese interminabile cu fratii tatalui sau care pana in anul 1995 nu au stiut sa isi ceara drepturile si au atentat la bunurile ce i-au revenit dupa decesul tatalui sau.
      In dovedire, petentul a depus la dosar inscrisuri.
  Analizand plangerea precum si actele dosarului de urmarire penala, instanta retine urmatoarele:
      Prin sentinta civila nr. 458/1997 a Judecatoriei B. ramasa irevocabila la data de 26.01.1998, a fost admisa actiunea civila formulata de reclamantii P. I. G., P. I. I. V. A. L. V. si P. V. impotriva paratei P. E. si C. J.de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 B. si s-a dispus anularea partiala a titlului de proprietate nr. 29595/30.09.1995 pentru suprafata de 0,48 ha teren situat in intravilanul orasului B.. Pentru a hotari astfel, instanta a avut in vedere ca in cererea de intrare in C.A.P., autorul petentului figura cu 0,38 ha teren si fata de dispozitiile art. 10 din Legea nr. 18/1991, potrivit carora suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, acte de proprietate si carte funciara coroborat cu adresele Consiliului Local din care rezulta ca P. N. a intrat in C.A.P. si a avut rol doar pentru suprafata de 0,38 ha, actiunea reclamantilor a fost considerata ca intemeiata. Prin urmare, ceea ce a fost determinant in pronuntarea solutiei a fost faptul ca defunctul figura in rolul agricol doar cu suprafata de 0,38 ha, aspect retinut si in referatul privind solutionarea cererii numitei P. E. prin care a solicitat suplimentarea validarii cu suprafata de 0,48 ha teren si nu alte aspecte relevate prin adresa Consiliului Local.
      Infractiunea de fals intelectual prevazuta de art. 289 C.pen. presupune o activitate de falsificare a unui inscris oficial in continutul sau, adica de alterare a adevarului cu privire la faptele sau imprejurarile despre care inscrisul este chemat sa faca proba. Aceasta activitate se poate realiza fie prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, fie prin omisiunea de a inscrie unele date sau imprejurari. In adresa nr. 6220/29.08.1996, intimatii au mentionat ca la eliberarea T.P. nr. 29595/1995 s-au avut in vedere suprafata de 0,36 ha teren situat in extravilan, solicitata prin cererea initiala de catre defunct, care la data depunerii documentatiilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate era in viata si suprafata de 0,48 ha teren, suplimentat prin Hotararea Comisiei Judetene nr. 1859/1995, la solicitarea sotiei, cu declaratii de martori. In privinta suplimentarii cu suprafata de 0,48 ha „Comisia Locala a fost indusa in eroare, deoarece nu a cunoscut ca intre fratii defunctului s-a stabilit o conventie privind modul in care inteleg(e) sa-si reconstituie fiecare dreptul de proprietate”. Acest din urma paragraf este considerat de catre petent ca fiind fals, deoarece nu a existat nici o conventie intre fratii defunctului, insa adresa nu sustine existenta acesteia, ci precizeaza doar ca cei de la Comisia Locala nu au cunoscut intelegerea dintre frati (in masura in care aceasta chiar a existat), aparand ca o justificare a referatului de suplimentare si nu ca o atestare a unei realitati contrafacute. In aceasta situatie, instanta apreciaza ca faptuitorii nu au trecut in cuprinsul actului, in mod mincinos o anumita fapta sau imprejurare, despre care inscrisul era chemat sa faca proba, prezentand-o astfel ca fiind in deplina concordanta cu realitatea, deoarece faptul ca suprafata de 0,48 ha teren a apartinut parintilor defunctului a fost recunoscut de petent insusi, insa a precizat ca a fost primit de tatal sau ca zestre si stapanit anterior cooperativizarii. Or, aceste imprejurari trebuiau relevate de parata P. E. si verificate de instanta care a judecat actiunea in anulare partiala T.P. nr.29595/1995, aceasta neretinand in considerente existenta unei asa-zise conventii intre fiii defunctei P. M. care sa duca la solutia de anulare, decisiva fiind suprafata cu care defunctul a intrat in C.A.P.
      In ceea ce priveste adresa nr. 4655/18.06.1999, instanta retine ca aceasta nu cuprinde imprejurari despre care inscrisul sa faca proba, nu atesta aspecte referitoare la petent sau la autorul sau, ci se refera la unele aspecte specifice activitatii institutiei respective, fara a prezenta imprejurari necorespunzatoare adevarului. Desi sentinta civila nr. 702/1999 a Judecatoriei B. nu cuprinde considerentele, astfel cum prevedeau dispozitiile procedurale la data pronuntarii ei, totusi instanta nu a putut avea in vedere decat actele doveditoare ale dreptului reclamantului depuse la dosar, adresa respectiva nefacand nicio mentiune cu privire la acest drept.
      De altfel, atat in dosarul nr.1205/1996 cat si in dosarul nr.598/1999 ale Judecatoriei B. petentul nu a fost parte, astfel incat nu se poate sustine ca adresele respective i-au cauzat in mod direct o vatamare. In cadrul primului dosar, parata a fost mama sa – P. E., in calitate de unic titular al titlului de proprietate contestat si care este in viata, iar in cel de-al doilea dosar parti au fost Comisia Locala de aplicare a Legii nr.18/1991 si unchiul sau P.I. G. care nu a reclamat savarsirea unei infractiuni in ceea ce il priveste. Fara indoiala ca si denuntul constituie potrivit art.223 C.proc.pen. o modalitate de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni, dar in aceasta situatie nu se pune problema vatamarii prin solutia de neincepere a urmaririi penale dispuse de catre procuror. Potrivit art. 2781 C.proc.pen., impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata pot face plangere persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese au fost vatamate prin solutia data de procuror. Totusi, pentru sesizarea instantei cu judecarea infractiunii savarsite si cercetate anterior de organul de urmarire penala, plangerea trebuie sa emane de la persoana vatamata prin infractiune, caci ea este cea care, pusa in fata unei solutii de netrimitere in judecata solicita trimiterea invinuitului sau inculpatului in judecata. In cauza, niciuna din adresele reclamate ca fiind false nu il privesc pe petent – T.P. nr. 29595/1995 a fost emis in temeiul art. 13 din Legea nr. 18/1991 exclusiv in favoarea numitei P. E. si prin admiterea actiunii in anulare, doar patrimoniul acesteia a avut de suferit, iar punerea in posesie cu suprafata de 0,48 ha il priveste doar pe P. G. si nu este susceptibila prin informatiile pe care le cuprinde sa-i lezeze in vreun fel sau altul drepturile petentului. Faptul ca reprezentantul O.C.A.O.T.A. a fost vreme indelungata in concediu nu are nicio legatura cu imprejurarea ca suprafata de 0,48 ha teren trebuia inclusa in titlul de proprietate emis pe numele bunicii sale, P. M., aceste aspecte trebuind a fi clarificate pe cale civila. Instanta nu poate verifica in raport de inscrisurile depuse daca sentintele civile nr. 458/1997 si 702/1999 ale Judecatoriei B. intrate in puterea lucrului judecat sunt sau nu legale si nici daca tatal petentului era sau nu indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 0,48 ha, ci doar daca adresele incriminate atesta date ( si nu aprecieri subiective de genul „nu am cunoscut intelegerea intre frati”) nereale.
      Fata de aceste considerente, instanta in temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) C.p.p. va respinge plangerea ca nefondata, apreciind ca solutia de neincepere a urmaririi penale fata de numitii N. I. si G.M. pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C.pen. este corecta, motiv pentru care va mentine rezolutia adoptata.
      

Redactat DMC