Conflict negativ de competenta

Conflict negativ de competenta.  

- art.2 pct.1 lit.a) Cod procedura civila; decizia nr. 32/09.06.2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 75/2007;

Reclamanta a investit instanta cu o actiune avand ca obiect constatarea caracterul simulat al contractelor de cesiune enumerate in tabelul anexat cererii de chemare in judecata, contracte ce atesta drepturi si obligatii cu un continut patrimonial si care luate individual au fiecare in parte o valoare sub pragul de 100.000 lei.
Desi, prin fiecare contract in parte se creeaza raporturi juridice distincte, Curtea apreciaza ca se impune insumarea valorii acestor contracte deoarece cererea de chemare in judecata este formulata de un tert in raport cu partile contractelor, iar acest tert este chiar societatea ale carei actiuni au format obiectul contractelor de cesiune. Or in acest caz trebuie avut in vedere interesul societar, care primeaza, fiind vorba de actiunile societatii.
Cum prin insumarea valorii contractelor de cesiune se ajunge la o valoare ce depaseste suma de 100.000 lei, iar dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ, in vigoare la momentul respectiv, stabileau competenta Tribunalului peste aceasta valoare, Curtea va stabili competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti Sectia a VI-a Civila.


(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
SENTINTA CIVILA NR. 54 din 13.06.2013)


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia aVI-a Civila sub nr.46512/3/2010 , reclamanta SC H SA a chemat in judecata pe paratii A I, B I, B S si altii, solicitand tribunalului ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate caracterul simulat al contractelor de cesiune incheiate intre actionarii cedenti si numitul U E cu privire la actiunile reclamantei, cu cheltuieli de judecata.
Prin sentinta civila nr.2431/24.02.2012 tribunalul a admis exceptia necompetentei materiale invocate din oficiu si a declinat solutionarea cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a retinut ca potrivit art.2 pct.1 lit.a) Cod procedura civila, in vigoare la momentul introducerii actiunii, tribunalul este competent sa solutioneze procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, rezultand din interpretarea per a contrario a acestor dispozitii ca revine judecatoriei competenta de solutionare a litigiilor comerciale patrimoniale al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei conform art.1 pct.1 Cod procedura civila.
Prin decizia nr. 32/09.06.2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 75/2007, admitandu-se recursul in interesul legii , s-a stabilit ca dispozitiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a si b si art. 2821 alin. 1 din Codul de procedura civila, se interpreteaza in sensul ca, in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si a cailor de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare, dezlegarea acestei probleme de drept judecata fiind obligatorie pentru instante in lumina prevederilor art. 329 alin. 3 Cod procedura civila.
Prin decizia amintita s-a statuat ca dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat in justitie "transfera" caracterul sau patrimonial sau nepatrimonial litigiului insusi si, astfel, procesul va putea fi evaluabil in bani, ori de cate ori in structura raportului juridic de drept substantial, dedus judecatii, intra un drept patrimonial, real sau de creanta.
Prin actiunea de fata reclamanta a inteles sa solicite constatarea caracterului simulat al contractelor de cesiune enumerate in tabelul aflat la filele 20-21, vol.I, contracte ce atesta drepturi si obligatii cu un continut patrimonial.
Se observa ca reclamanta se intemeiaza pe raporturi juridice distincte, incheiate intre paratul U E si paratii identificati in Anexa 1 a cererii de chemare in judecata.
 In aceste conditii, cu privire la solicitarea reclamantei tribunalul considera ca aceasta reprezinta o juxtapunere a mai multor capete de cerere, toate principale, al caror obiect priveste constatarea caracterului simulat al fiecarui contract de cesiune.
Drept urmare, pentru stabilirea competentei materiale conform criteriului valoric nu se va avea in vedere valoarea totala (insumata) a tuturor capetelor de cerere referitoare la constatarea caracterului simulat, ci valoarea fiecarui capat de cerere ce corespunde valorii fiecarui contract de cesiune in parte. Aceasta opinie  a fost  exprimata si in doctrina (Dr. Mihaela Tabarca - „Drept  procesual  civil , vol.I,  Edit. Universul  Juridic, Bucuresti, 2005, pg. 246; Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu - „Tratat teoretic si practic de procedura civila”, vol. I, Edit. National, Bucuresti 1996, pg. 410) dar si in practica  (Curtea Suprema de Justitie - Sectia  Civila, decizia nr. 3499/2000).
Astfel cum rezulta din precizarea  facuta de reclamanta (filele 27-29, vol. I) valoarea fiecarui contract de cesiune este inferioara pragului valoric stabilit prin dispozitiile art.2 pct.1 lit.a) Cod procedura civila, respectiv 100.000 lei.
Pentru aceste considerente a fost admisa exceptia de necompetenta materiala si in temeiul art.158 alin.3 Cod procedura civila declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, instanta competenta teritorial conform art.5, 9 si  12 Cod procedura civila. Astfel, domiciliul paratului Dinu Paul se afla in circumscriptia acestei instante, prevederile art.9 Cod procedura civila arata ca cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei, iar reclamanta a inteles sa sesizeze instantele din Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 23.04.2012 sub nr..
Prin sentinta civila nr.7546/04.04.2013 judecatoria a admis exceptia necompetentei materiale a judecatoriei, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalul Bucuresti si constatand ivit conflictul negativ de competenta, a inaintat dosarul Curtii de Apel Bucuresti pentru solutionarea acestuia.
Pentru a pronunta aceasta solutie judecatoria a retinut ca prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat sa se constate caracterul simulat al contractelor de cesiune enumerate in tabelul anexat cererii de chemare in judecata, contracte ce atesta drepturi si obligatii cu un continut patrimonial.
Instanta a apreciat ca in prezenta cauza, nu se poate discuta despre existenta unor cereri avand ca obiect raporturi juridice distincte, fara nicio legatura intre ele. Reclamanta mentioneaza ca este o societate de tip inchis iar transferurile de actiuni nu puteau avea loc decat intre membri acesteia, acesta fiind, in opinia sa motivul comun de nulitate comun pentru toate contractele de cesiune.
Fata de cele aratate care circumscriu prin intermediul motivarii in fapt si in drept obiectul dedus judecatii, este evident ca ne aflam in prezenta unei coparticipari procesuale cel putin in forma indicata de art. 47 teza finala a C.pr.civ (drepturile si obligatiile partilor au aceeasi cauza) sau cel mult in prezenta unor capete de cerere (toate principale cu puternica situatie de conexitate pentru care toate sumele trebuie adunate pentru a se stabili valoarea litigiului si in functie de aceasta instanta competenta. In acest sens este si Decizia civila nr. 1599/2012 din 02.11.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. (numar intern 1540/2012) – filele 51 – 54  din Dosarul al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, Vol II.
De altfel si in doctrina juridica s-a statuat ca „daca s-au formulat mai multe cereri, fara ca unele sa constituie principalul iar celelalte accesoriul, toate sumele trebuie adunate pentru a se stabili valoarea litigiului si in functie de aceasta, instanta competenta”(Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi - Drept procesual civil. Curs selectiv Editia 4 Editura C.H Beck, Bucuresti 2009, fila 136).
Cum in mod evident valoarea cumulata a cesiunilor presupus frauduloase invocate in speta depaseste 100.000 lei iar dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ, in vigoare la momentul respectiv, stabileau competenta Tribunalului peste aceasta valoare, instanta urmeaza sa admita exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si sa decline competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 11.06.2013 sub nr.4148/2/2013.
Asupra conflictului negativ de competenta Curtea retine urmatoarele:
Reclamanta a investit instanta cu o actiune avand ca obiect constatarea caracterul simulat al contractelor de cesiune enumerate in tabelul anexat cererii de chemare in judecata, contracte ce atesta drepturi si obligatii cu un continut patrimonial si care luate individual au fiecare in parte o valoare sub pragul de 100.000 lei.
Desi, prin fiecare contract in parte se creeaza raporturi juridice distincte, Curtea apreciaza ca se impune insumarea valorii acestor contracte deoarece cererea de chemare in judecata este formulata de un tert in raport cu partile contractelor, iar acest tert este chiar societatea ale carei actiuni au format obiectul contractelor de cesiune. Or in acest caz trebuie avut in vedere interesul societar, care primeaza, fiind vorba de actiunile societatii.
Cum prin insumarea valorii contractelor de cesiune se ajunge la o valoare ce depaseste suma de 100.000 lei, iar dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ, in vigoare la momentul respectiv, stabileau competenta Tribunalului peste aceasta valoare, Curtea a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti Sectia a VI-a Civila.