conflict de competenta

 „Dispozitiile privitoare la executarea silita au drept scop nu numai de a pune la dispozitia celor interesati posibilitatea de realizare a drepturilor recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau un titlu executoriu, in cazul in care debitorul nu le aduce la indeplinire de bunavoie, ci constituie in acelasi timp o garantie procesuala a debitorului pentru prevenirea oricarui abuz in exercitarea dreptului de catre creditorul urmaritor. Ca atare, aceste dispozitii au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage nulitatea urmaririi, care nu poate fi acoperita in nici un mod.
Partile pot alege o alta instanta de judecata in cazul in care legea permite acestora sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste, respectiv in cazul competentei reglementate de norme dispozitive, nu insa si in cazul de fata.
Curtea apreciaza ca, pentru determinarea instantei de executare, art.373 alin. 2 stabileste un singur criteriu, respectiv acela al locului unde se va si efectua executarea silita, instanta nevazand un interes real al recurentei in  a se judeca la o instanta pe raza careia tertul are deschise alte subunitati insa debitorul nu are deschise conturi”.


Domeniu – conflict de competenta

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE – DOSAR NR.32588/3/2013 – DECIZIA CIVILA NR.696/24.04.2014)


Prin sentinta civila nr.3025/15.02.2013, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in dosarul nr. 26249/299/2012, a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale si a fost declinata competenta de solutionare a contestatiei la executare prin care contestatorul SC „…” SA Copsa Mica a solicitat anularea adresei de infiintare a popririi si a procesului-verbal de actualizare a creantei, precum si a actelor de executare ulterioare, intocmite de BEJ T.V. in dosarul de executare nr.211/2012, in contradictoriu cu intimata SC „…” SRL si tertul poprit „…”.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, din inscrisurile de la dosar, precum si din sustinerile contestatoarei, executarea silita are loc  prin poprirea sumelor de bani detinute de catre contestatoare la tertul poprit din Bucuresti, iar la adresa instantei, aceasta a raspuns ca reclamanta-contestatoare are conturi deschise la Sucursala Bucuresti sector 2 si Sucursala Targu-Mures.
Faptul ca in adresa de infiintare a popririi s-a mentionat sediul central al tertului poprit nu are relevanta, instanta de executare fiind instanta unde are loc efectiv executarea.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, la data de 04.03.2013, sub nr. 1005/300/2013, care, prin sentinta civila nr.14593/24.09.2013, a admis exceptia necompetentei teritoriale, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si, constatand ivit conflictul negativ de competenta a dispus inaintarea dosarului Tribunalului Bucuresti, in vederea solutionarii conflictului.
In considerentele acestei sentinte s-a retinut ca sediul tertului poprit reprezinta locul unde se desfasoara executarea silita atunci cand poprirea este infiintata asupra mai multor conturi bancare deschise la mai multe unitati operationale apartinand aceluiasi  tert poprit.
In acest sens, art. 454 alin.2 ind.3 C.pr. civ., prevede ca in cazul in care adresa de infiintare a popririi se adreseaza unei unitati operationale a unei banci, poprirea va fi infiintata asupra conturilor pe care debitoarea urmarita le are deschise la acea unitate.
Asadar, numai in situatia exceptionala in care executorul judecatoresc se adreseaza unei anumite unitati operationale/sucursale, poprirea se va infiinta numai asupra conturilor debitorului deschise la acea unitate operationala, altminteri, ori de cate ori executorul se adreseaza generic unui anumit tert poprit, acesta are obligatia sa infiinteze poprirea asupra  tuturor conturilor debitorului, indiferent de numarul si locul unitatilor operationale la care s-au deschis conturilor.
Intr-o asemenea situatie, locul fiecarei unitati operationale nu mai prezinta relevanta, locul executarii fiind insusi locul unde se gaseste sediul central al tertului poprit.
In speta, sediul central al tertului poprit „….” se afla  in Bucuresti, sector 1, nefiind facuta dovada ca executorul judecatoresc s-ar fi adresat cu o cerere de infiintare a popririi  exclusiv asupra conturilor debitorului deschise la sucursala tertului poprit.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a V-a civila, la data de 07.10.2013, sub nr. 32588/3/2013.
Prin sentinta civila nr.1821/22.10.2013, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a stabilit competenta de solutionare a contestatiei la executare in favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca prin cererea formulata, contestatoarea SC „….”SA Copsa Mica a solicitat anularea tuturor formelor de executare intocmite in dosarul de executare nr. 211/2012 de executorul judecatoresc T.V., in vederea realizarii creantei cuprinse in titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr.142/2002, pronuntata in dosarul nr. 719/2002 de Curtea de Apel Alba Iulia.
In acest scop, prin adresa din data de 05.06.2012, executorul judecatoresc a dispus infiintarea popririi asupra conturilor debitoarei SC „….” SA deschise la tertul poprit „…” Bank.
Cu adresa nr.283/15.01.2013, „….” SA a comunicat Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti ca debitoarea are conturi deschise la sucursalele sale din  Bucuresti, sectorul 2 si Targu Mures.
Prin urmare, instanta a constatat ca, in conformitate cu disp. art. 373 alin.2 C.pr. civ., Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti era instanta de executare, intrucat bunurile asupra carora se efectueaza executarea se afla in circumscriptia sa, si, in aceasta calitate, ii revenea, in temeiul art. 400 alin.1 C.pr.civ., competenta solutionarii contestatiei la executare.
Instanta a apreciat ca este corect ca, in situatia in care in adresa de infiintare a popririi se dispune infiintarea popririi, in mod generic, asupra tuturor conturilor debitorului urmarit, tertul poprit are obligatia de a indisponibiliza soldurile creditoare din toate conturile debitorului, insa, pentru determinarea instantei de executare art.373 alin.2 C.pr.civ. stabileste un singur criteriu, respectiv acela al locului unde se va efectua executarea silita. Asa fiind, tribunalul a apreciat ca este lipsita de relevanta modalitatea de executare a masurii popririi de catre tertul poprit, singurul element care trebuie avut in vedere fiind locul executarii efective, iar din acest punct de vedere se observa ca Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti nu poate fi instanta de executare, in sensul art. 373 alin.2 C.pr. civ., deoarece debitoarea nu are conturi deschise la sucursalele „…” Bank SA din circumscriptia sa.
Fata de considerentele expuse mai sus, instanta, in temeiul art. 22 alin.1 si 5 C.pr. civ., a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs contestatoarea S.C. „….” S.A. Copsa Mica, solicitand modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul stabilirii competentei de solutionare a contestatiei la executare formulata de catre aceasta in favoarea Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
De asemenea, in temeiul dispozitiilor art.274 C.proc.civ. a solicitat obligarea partii adverse la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
In motivare, recurenta contestatoare a sustinut nelegalitatea hotararii in raport de gresita aplicare a dispoz.art.373 alin.2 C.proc.civ.
Recurenta a sustinut ca instanta de executare competenta teritorial sa judece contestatia la executare este judecatoria de la sediul unitatii centrale a tertului poprit, respectiv Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Competenta teritoriala a instantei de executare se stabileste in raport de dispozitiile art. 373 alin. (2) C.proc.civ., care prevad faptul ca „instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel”.
Insa, recurenta contestatoare a precizat ca trebuie facuta o distinctie intre adresele de infiintare a popririi asupra tuturor conturilor unui debitor si adresele de infiintare a popririi asupra conturilor deschise doar la o unitate operationala a bancii.
In acest sens, trebuie observate dispozitiile art.454 alin.(23) C.proc.civ., potrivit carora in cazul in care adresa de infiintare a popririi se adreseaza unei unitati operationale a unei banei, poprirea va fi infiintata asupra conturilor pe care debitoarea urmarita le are deschise la acea unitate".
Or, din interpretarea textului mai sus mentionat rezulta cu evidenta faptul ca in situatia in care executorul se adreseaza unei anumite unitati operationale/sucursale, poprirea se va infiinta numai asupra conturilor deschise la acea unitate operationala.
In cazul in care executorul judecatoresc se adreseaza generic unui anumit tert poprit, astfel cum este cazul in speta, acesta are obligatia sa infiinteze poprirea asupra tuturor conturilor, indiferent de numarul si locul unitatilor operationale la care sunt deschise conturi.
In acest ultim caz, locul fiecarei unitati operationale/sucursale nu mai prezinta relevanta, locul executarii fiind insusi locul unde se afla sediul central al tertului poprit.
Astfel cum in mod corect a retinut Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in hotararea de declinare a competentei, sediul tertului poprit - unitatea centrala reprezinta locul unde se desfasoara executarea silita atunci cand poprirea este infiintata asupra mai multor conturi bancare deschise la mai multe unitati operationale apartinand aceluiasi tert poprit.
Astfel, in situatia in care executorul trimite adresa de infiintare a popririi catre tertul poprit - unitatea centrala in vederea popririi tuturor conturilor deschise la respectiva banca, astfel cum este cazul in speta, aspectul in raport de care se stabileste competenta teritoriala a instantei de executare este acela al sediului unitatii centrale a bancii.
O alta interpretare ar conduce la situatia absurda in care, daca ar exista mai multe sucursale la care debitorul ar avea conturi deschise, pentru contestarea popririi infiintate la unitatea centrala asupra tuturor conturilor ar trebuie sa fie depusa cate o contestatie la fiecare instanta in a carei circumscriptie debitorul are conturi.
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti ar fi fost instanta de executare competenta teritorial sa judece contestatia la executare doar in situatia in care executorul judecatoresc s-ar fi adresat direct sucursalei din sectorul 2 Bucuresti pentru infiintarea popririi asupra contului deschis la respectiva unitate operationala a tertului poprit.
Astfel, avand in vedere ca executarea silita urmeaza a se efectua prin poprirea conturilor contestatoarei deschise la „…” Bank ce are sediul in Bucuresti, sector 1, este de necontestat ca instanta in circumscriptia careia urmeaza a se efectua executarea este Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, aceasta fiind instanta competenta teritorial sa solutioneze contestatia la executare.
In calea de atac a recursului nu au fost administrate probe noi.
Curtea, analizand criticile de recurs in raport de actele si lucrarile dosarului, dar si de dispozitiile legale incidente, constata urmatoarele:
Tribunalul Bucuresti a fost sesizat cu solutionarea conflictului negativ de competenta ivit intre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti cu privire la solutionarea contestatiei la executare formulate de catre S.C. „….” S.A. impotriva adresei de infiintare a popririi emise la data de 05.06.2012 de catre BEJ Tudor Vasile Petru, precum si a executarii insesi initiate de acest birou, in dosarul de executare nr.211/2002.
Curtea are in vedere ca prin adresa contestata BEJ Tudor Vasile Petru a solicitat „…” Bank, cu sediul in Bucuresti, sector 1, infiintarea popririi pentru recuperarea sumei totale de 10.248.069,37 lei, (ulterior precizata ca fiind de 5.296.371,98 lei), partea solicitand a se intelege intentia sa de a solicita infiintarea popririi asupra tuturor conturilor deschise la „….” Bank.
Tribunalul a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti fata de imprejurarea ca debitoarea detine un cont deschis la o sucursala a „….” Bank din Bucuresti, Sectorul 2.
Curtea retine ca prezentei cauze ii sunt incidente dispozitiile art. 400 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit cu care: „contestatia se introduce la instanta de executare”, acest articol reglementand competenta materiala a instantelor in solutionarea contestatiilor la executare propriu-zise.
In legatura cu acest articol, Curtea urmeaza sa aiba in vedere dispozitiile art. 373 alin. 2 Cod procedura civila, potrivit cu care: „Instanta de executare este judecatoria in circumscrip?ia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel”.
Or, pentru cazul de fata niciuna dintre parti si nici instanta nu a identificat vreo dispozitie legala derogatorie de la aplicarea dispozitiei legale sus-indicate.
Pentru satisfacerea creantei creditoarei prin poprire, Curtea retine ca devin aplicabile dispozitiile art.453 Cod de procedura civila care prevad ca: „poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit".
Prin urmare, creditorul, alegand calea popririi pentru executarea silita, instanta competenta este instanta de la domiciliul sau sediul debitorului, ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
Dispozitiile privitoare la executarea silita au drept scop nu numai de a pune la dispozitia celor interesati posibilitatea de realizare a drepturilor recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau un titlu executoriu, in cazul in care debitorul nu le aduce la indeplinire de bunavoie, ci constituie in acelasi timp o garantie procesuala a debitorului pentru prevenirea oricarui abuz in exercitarea dreptului de catre creditorul urmaritor. Ca atare, aceste dispozitii au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage nulitatea urmaririi, care nu poate fi acoperita in nici un mod.
Cu alte cuvinte, competenta materiala, dar si teritoriala a instantei de executare astfel cum aceasta este stabilita prin articolele de drept la care s-a facut referire mai sus, este reglementata de dispozitii imperative, de la care partile nu pot deroga.
Or, partile pot alege o alta instanta de judecata in cazul in care legea permite acestora sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste, respectiv in cazul competentei reglementate de norme dispozitive, nu insa si in cazul de fata.
Avand in vedere ca sus-numita creditoare a solicitat executarea silita a debitorului pe calea popririi, fata de vointa creditoarei care, se presupune, este pe deplin interesata ca executarea sa capete finalitate, Curtea apreciaza ca Judecatoria sector 2 este competenta sa solutioneze prezenta contestatie la executare, tinand seama de faptul ca recurenta detine un cont deschis doar la o sucursala a „….” Bank Bucuresti, din sectorul 2 al municipiului Bucuresti.
Curtea apreciaza ca in mod corect tribunalul a retinut ca pentru determinarea instantei de executare art. 373 alin. 2 stabileste un singur criteriu, respectiv acela al locului unde se va si efectua executarea silita, instanta nevazand un interes real al recurentei in  a se judeca la o instanta pe raza careia tertul are deschise alte subunitati insa debitorul nu are deschise conturi, in speta Judecatoria sector 1 Bucuresti in favoarea careia a pledat recurenta.
Recurenta a solicitat a se face distinctie intre adresele de infiintare a popririi asupra tuturor conturilor unui debitor si adresele de infiintare a popririi asupra conturilor deschise doar la o unitate operationala a bancii.
Intr-adevar, art. 454 alin. 2 indice 2 dispune in sensul ca in cazul in care se solicita infiintarea popririi pentru toate conturile unei persoane juridice, inclusiv pentru conturile subunitatilor fara personalitate juridica ale acesteia, se vor indica elementele de identificare pentru fiecare titular de cont in parte, respectiv pentru fiecare subunitate a societatii debitoare.
Or, din adresa inaintata de executorul judecatoresc nu rezulta o asemenea solicitare expresa si detaliere, ceruta de textul de lege, singurul argument al recurentei fiind faptul ca s-a adresat unitatii centrale, ceea ce nu acopera intreaga exigenta a legii.
Mai mult, in cazul de fata, cand instanta este chemata sa stabileasca asupra conflictului de competenta dintre doua instante de pe raza municipiului Bucuresti, de vreme ce debitorul are deschis cont doar la sucursala tertului poprit situata in sectorul 2 din Bucuresti, recurenta nici nu ar fi putut indeplini aceasta cerinta concreta a legii in referire la vreo subunitate a tertului poprit de pe raza sectorului 1 Bucuresti. Recurenta confunda situatia in care un debitor are deschis cont la mai multe subunitati ale acesteia, fara a avea relevanta daca acesta are disponibil banesc, cu cea in care debitorul nu are deschis cont decat la una dintre acestea.
Asa fiind nu poate fi primit argumentul recurentei in sensul ca, adresandu-se generic tertului poprit Piraeus Bank, acesta avea obligatia de a infiinta poprirea la toate subunitatile sale, inclusiv pe raza sectorului 1 Bucuresti, care ar atrage competenta teritoriala a Judecatoriei sector 1 Bucuresti, de vreme ce nu s-a facut dovada ca ar avea conturi deschise la vreuna dintre subunitatile de pe raza acestui sector, poprirea putand produce efecte doar in privinta sumelor de bani datorate sau care vor fi datorate de tert debitorului.
Cum in prezenta speta nu poate fi vorba de infiintarea popririi asupra mai multor conturi bancare, nefacandu-se dovada existentei acestor conturi bancare deschise la mai multe unitati operationale apartinand aceluiasi tert poprit, pe raza municipiului Bucuresti, singurul in discutie fiind cel deschis la o subunitate din raza sectorului 2 Bucuresti, sustinerile recurentei in sensul ca unitatea centrala reprezinta locul unde se desfasoara executarea silita nu pot fi primite nici din aceasta perspectiva.
In consecinta, Curtea, in raport de considerentele de fapt si de drept expuse, in temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 1 Cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.