Inselaciune

Judecatoria Medias
Sentinta penala nr.164 - 21.05.2010
Domeniu asociat - penal - INSELACIUNE


Constata ca prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Medias la data de 27 decembrie 2007 inculpatii C. S. V. si C. V. au fost trimisi in judecata pentru comiterea infractiunilor de inselaciune in forma continuata, prevazuta de art. 215 alin.  3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si uz de fals, prevazuta de art. 291 Cod penal.
Prin sentinta penala nr. 311/20 octombrie 2008 Judecatoria Medias a dispus achitarea inculpatilor pe considerentul ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata.
Totodata, s-au respins pretentiile partii civile si s-au anulat bilanturile contabile pe baza carora s-au acordat creditele celor doi inculpati.
Aceasta hotarare a fost atacata de Parchetul de pe langa Judecatoria Medias si prin decizia penala nr. 30/4 februarie 2009 Tribunalul Sibiu a respins apelul .
Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu a recurat hotararea data in apel  si prin decizia nr. 342/21 mai 2009 Curtea de Apel a admis recursul ; a casat ambele hotarari si cauza a fost trimisa pentru rejudecare la prima instanta, cu indicatia ca procesul penal sa-si reia cursul de la termenul de judecata din data de 31 ianuarie 2008.
Pentru a dispune in acest sens instanta de control a retinut ca prima instanta nu a dispus introducerea in cauza – in calitate de parti responsabile civilmente -  a celor doua societati comerciale in numele carora inculpatii au actionat in calitate de administratori si asociati, in conditiile in care banca a aratat expres ca se constituie parte civila in cauza si impotriva acestor doua societati comerciale.
Rejudecand in fond dupa casarea cu trimitere instanta a procedat la citarea in cauza a celor doua societati comerciale , dar actele eliberate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Sibiu releva faptul ca societatea comerciala „ I.  C. „ S.R.L. este radiata din data de 19 mai 2008 iar societatea comerciala „ D. „ S.R.L. din data de 21 noiembrie 2008 ( filele 38-39 dosar).
Examinand actele si lucrarile dosarului, respectiv:
- actul de sesizare a instantei filele 1-2 dosar de urmarire penala;
- procesul verbal de sesizare din oficiu  fila 9 dosar ;
-   contractul de credit nr. 486/2006  filele 15-21 dosar cu bilantul contabil cu contul de profit si pierdere si date informative filele 7-41 , ordinul de plata a autoturismului cumparat de SC D.
 SRL  fila  68 , adresa de la Oficiul National al Registrului Comertului privitor la SC D. SRL filele 80-82 , actul aditional la actele constitutive ale firmei „ D. „ SRL privind retragerea din societate a lui D. G. fila 234 , chitanta de plata a unei parti din contravaloarea autoturismului dobandit in leasing de D. G.  fila 235 dosar;
-   contractul de credit nr. 125/2006  filele 97-105 dosar cu adresa de la Oficiul National al R. C. privind firma „ I. C. „ SRL filele 121-123 dosar, bilantul contabil folosit la obtinerea creditului fila 124-128, chitantele de ridicare numerar  filele 148-149  si ordinul de plata catre firma „ H. „SRL  fila 150 dosar;
-  contractul de credit nr. 129/2006  filele 153-165 dosar, ordinul de plata catre S. V. fila 167 dosar, contractul de vanzare – cumparare autoturism  fila 192 , actele aditionale la actele constitutive ale firmei „ I. C.” privind retragerea asociatului J. S. filele 217-218 dosar si respectiv a lui T. A. fila 227 dosar;
- conditiile de creditare pentru creditele rapide  filele 231-232 dosar;
-    copiile bilanturilor contabile la data de 30.06.2005 depuse la D.G.F.P. Sibiu de firmele „ I.C.” SRL in 10.08.2005 filele 247-249 dosar si respectiv „D.” SRL in 27.07.2005  filele 250-252 dosar;
-   declaratiile inculpatului C. S. V.  filele 268, 44-45 de la prima judecata asupra fondului   si ale inculpatului C. V.filele 272, 46-47  de la prima judecata asupra fondului ;
-  raportul de constatare tehnico-stiintifica din 16.08.2006  filele 274-286 dosar;
-    raportul de constare tehnico-stiintifica din 15.06.2007  filele 290-295 dosar;
-  declaratiile martorilor D. G.  filele 304-307, 105  dosar, D. F. C. filele 308-310, 79 , T. A.  filele 311-312, 86  dosar, T. A.  fila 80 , D. D. fila 104 , N. H. filele 116-117 dosar;
-   raportul de constatare medico-legala psihiatrica a inculpatului C. V. ;
-  contractul de credit nr. 1041/2005 filele 25-37 dosar si copia bilantului contabil folosit la obtinerea creditului  filele 67-71 dosar;
-   adresa D.G.F.P. Sibiu privind numele persoanei care tinea contabilitatea la firma „I. C.” SRL  fila 52  dosar, toate administrate in faza de urmarire penala si prima judecata a fondului cauzei;
-    probele testimoniale administrate in cadrul celei de-a doua judecati asupra fondului cauzei filele  95, 115, 128 si  135 dosar, ca si celelalte acte ale cauzei instanta retine cele ce urmeaza.
Potrivit actului de sesizare a instantei inculpatul C. S. V. a devenit actionar la societatea comerciala „I. C.” SRL M. in luna ianuarie 2006, dupa care, la scurt timp, a contractat un imprumut de la B. T. – Agentia M. ( contract nr. 125/03.02.2006 ). Dupa cateva zile a mai contractat un credit de investitii ( contract nr. 129/06.02.2006 ).
Abia ulterior /raportat la momentul incasarii creditelor/s-a constatat ca bilanturile contabile depuse la banca in vederea obtinerii creditelor au suferit modificari de natura sa ateste  profitabilitatea societatii, care in realitate nu avea activitate.
La randul sau, inculpatul C. V. a devenit asociat unic la societatea comerciala „D.” SRL in luna februarie 2006, iar la scurt timp a contractat un credit ( contract nr. 486/11.04.2006 ) folosind – la fel -  un bilant contabil falsificat. In acelasi mod a mai obtinut un credit pentru cumpararea unui autoturism.
Cei doi inculpati au pledat in mod constant in sensul ca nu sunt vinovati, ceea ce echivaleaza cu nerecunoasterea  comiterii faptelor imputate.
Inculpatii au pretins ca  la obtinerea creditelor au folosit bilanturile contabile remise de  fostii administratori/asociati  ai firmelor cesionate; ca derularea rambursarii creditelor s-a facut fara nici un fel probleme, dovada ca doua dintre acestea au fost integral restituite, iar la cele aflate in derulare nu s-au mai platit ratele dupa ce au fost arestati in alta cauza.
Partea civila „B.  T. „ S.A. – Sucursala S.s-a constituit initial parte civila in cauza cu suma de 22641,12 lei pentru debitul restant la contractul de credit 1041/2005 si 42213,3 lei pentru debitul restant la contractul de credit nr. 129/2006. In cadrul rejudecarii dupa casarea cu trimitere nu a fost reprezentata la judecarea cauzei si nu a facut nici un fel de precizari cu privire la faptul daca isi mentine sau nu pretentiile civile.
I. Astfel cum rezulta din actele de la dosar, la data de 17.01.2006 in societatea „I. C.” S.R.L. au fost cooptati inculpatul C. S. V. si martorul T. A.. Cu aceeasi data s-a retras din societate J. S. G., care a cesionat partile sale sociale catre noii veniti ( f. 217-218 ).
Apoi, la data de 31.01.2006 inculpatul a formulat o cerere de credit la „Banca T.” S.A. – Agentia M. prin care a solicitat un credit de 35000 lei. Creditul a fost obtinut la data de 03.02.2006 ,SC I. C. SRL a obtinut creditul solicitat, contractul de credit  nr. 125 fiind incheiat cu dobanda zero – nevoi temporare. Creditul a fost acordat – totusi - cu garantie reala mobiliara, banca acceptand o cesiune cont curent pentru suma de 42000 lei si un bilet la ordin emis de societate in favoarea bancii ( f. 106 ).
Atat contractul cat si actele de credit au fost semnate de inculpat si de asociatul sau T. A., iar printre documentele depuse la banca in vederea obtinerii creditului s-a aflat si bilantul contabil al societatii la data de 30.06.2005 cu contul de profit si pierderi respectiv  datele informative, intocmit si semnat de fostul asociat unic Jurcan Gheorghe ( f. 124-128 ). Banii obtinuti au fost ridicati de inculpatul C. S. V. – 1290 lei ( f. 148 )si martorul T. A. – 10000 lei ( f. 149 ), platindu-se suma de 13000 lei firmei „Hera” SRL ( f. 150 ). Creditul acordat a fost integral rambursat potrivit comunicarii facuta de banca.
La foarte scurt timp - data de 31.01.2006  - inculpatul a mai facut o cerere pentru obtinerea unui credit la aceeasi banca ( f. 172 ), pentru achizitionarea unui  autoturism in valoare de 43000 lei la. Iar la data de 06.02.2006 a fost incheiat contractul de credit de investitii fara aport propriu pentru suma solicitata, scadenta finala fiind la 05.03.2011 ( f. 154 ).
Pentru garantarea rambursarii creditului s-a instituit gajul asupra autoturismului societatii /marca Volkswagen Golf Variant 1.9 TDI/ evaluat de expertul bancii creditoare. Contractul de credit a fost semnat de ambii asociati si  la banca a fost depus acelasi bilant contabil ca si in cazul precedentului credit.
Pe parcursul derularii contractului de credit societatea a inregistrat restante la plata ratelor dupa ce inculpatul a fost arestat in alta cauza. In consecinta, banca s-a constituit parte civila in cauza cu suma restanta.
La data de 03.04.2006 asociatul T. A. s-a retras din societate, partile sale sociale fiind cesionate inculpatului ( f. 227 ).
Si in acest caz, ulterior incheierii formalitatilor de creditare s-a constat ca bilantul contabil depus de inculpat la banca impreuna cu documentatia pentru obtinerea creditelor cuprindea date nereale, fiind modificate acele date care aratau ca societatea este profitabila , conditie indispensabila pentru  a putea obtine creditele. In realitate societatea nu avea o activitate profitabila, asa cum se desprinde din bilantul real, inregistrat la organele fiscale ( f. 247-249 ).
Fostul asociat unic Jurcan Gheorghe nu a putut fi ascultat intrucat a decedat, iar inculpatul a aratat ca bilantul folosit la banca este cel pe care l-a primit de la fostul asociat unic cu ocazia cesiunii.
Procurorul a considerat ca inculpatul este cel care a procurat si folosit documentul contabil cu date nereale, intrucat fostul asociat unic depusese la organele fiscale bilantul contabil cuprinzand datele reale. Nu au fost administrate nici un fel de probe concludente  pentru a descoperi persoana care a modificat datele din bilantul contabil.
In consecinta, inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor continuate de uz de fals si inselaciune .
Incadrarea juridica a infractiunii de inselaciune in conventii si anume  art. 215 alin. 3 Cod penal, data prin actul de sesizare a instantei, nu este una corecta, fiind vorba de o varietate particulara a infractiunii tipice de inselaciune in forma agravata  prin folosirea unui mijloc fraudulos , asa incat   in temeiul art. 334 Codul de  procedura penala instanta urmeaza sa schimbe incadrarea juridica a infractiunii din art. 215 alin 3 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,  in art. 215 alineatele 1, 2 si 3 Cod  penal,  cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal.
In ce priveste infractiunea continuata de inselaciune, instanta va dispune achitarea inculpatului in temeiul art. 1 pct. 2 lit. „a” C.pr.pen.,  raportat la art. 10 lit. „d „C.pr.penala.
In acceptiunea instantei concluzia procurorului in sensul ca inculpatul este cel care a procurat bilantul contabil falsificat nu are suport probator. Nici o proba din dosar nu arata ca inculpatul ar fi cunoscut ca documentul contabil cuprinde date nereale sau ca ar fi facut demersuri pentru a obtine un bilant falsificat.
Si circumstantele obtinerii creditului sunt  favorabile inculpatului, societatea obtinand creditele la scurt timp dupa ce asociatii s-au schimbat ( dupa aproximativ 2 saptamani ).
Ipotetic, cei doi asociati ar fi putut  cumpara societatea doar in scopul obtinerii creditelor si in frauda societatii bancare,  insa o astfel de varianta trebuie sa fie probata, nu doar prezumata. Iar nivelul scazut de instruire al inculpatului, ca si lipsa oricarei pregatiri in sensul manageriatului unei firme comerciale, au avut un rol negativ in ceea ce priveste evolutia financiara a societatii.
Pe de alta parte, faptul ca fostul asociat unic a decedat inainte de a fi ascultat in cauza  reprezinta o alta imprejurare care profita inculpatului,  intrucat nu s-a putut stabili ce documente a remis celor doi cesionari.
In speta este surprinzatoare si inexplicabila decizia organelor de urmarire penala de a-l trimite in judecata doar pe unul dintre asociati, in conditiile in care ambii au semnat contractele de credit si ambii au ridicat sume de bani in numerar ( cazul celui de-al doilea credit), iar martorul Tompi s-a retras din societate dupa obtinerea creditelor.
Inculpatul a aratat ca intentia sa nu a fost aceea de a frauda banca, dovada ca primul credit l-a rambursat integral, iar al doilea l-a platit pana in momentul arestarii sale in alt dosar si si-a exprimat disponibilitatea de a plati si restul creditului neachitat.
In aceste conditii se apreciaza ca , in ceea ce priveste activitatea desfasurata de inculpat potrivit celor sus-enuntate, elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune nu sunt intrunite nici sub aspect obiectiv si  nici subiectiv. Pe de o parte, nu s-a probat actiunea dolosiva a inculpatului, nefacandu-se dovada ca acesta cunostea ca bilantul contabil cuprinde date false, iar -  pe de alta parte -  nu s-a probat intentia inculpatului de a obtine foloase injuste. Mai mult decat atat, in cazul primului credit analizat, lipseste si conditia producerii unei pagube, element constitutiv al infractiunii sub aspect obiectiv.
In ceea ce priveste infractiunea continuata de uz de fals, solutia achitarii are acelasi temei ca si in cazul infractiunii de inselaciune. Nu exista nici o proba in dosar din care sa rezulte ca inculpatul cunostea ca bilantul contabil folosit la obtinerea creditelor este fals, astfel ca nici elementele constitutive ale acestei infractiuni nu sunt realizate.
II.  La data de 27.02.2006 inculpatul C. V. a fost cooptat printr-o  cesiune in societatea comerciala „D.” SRL, iar la aceeasi data fostul asociat D. G. s-a retras  din societate ( f. 72 si 234 ). Cu acelasi prilej fostul asociat a primit de la inculpat suma de 10000 lei reprezentand contravaloarea partiala a autoturismului marca „Volkswagen Golf” cu nr. de inmatriculare SB 05 VJV, suma reprezentand partea platita din creditul obtinut la o data anterioara pentru cumpararea autoturismului in sistem leasing ( f. 235 ).
La mai putin de doua luni de la data preluarii firmei  -  10.04.2006  - inculpatul C. V. a depus o cerere in vederea obtinerii unui  credit in suma de 35000 lei , apeland in acest scop la partea civila „Banca T.” S.A.  – Sucursala S. -  Agentia M..
I-a fost acordat creditul cu dobanda zero – nevoi temporare nr.486/11.04.2006, incheindu-se contractul de credit atasat filele 13-26 dosar .
In vederea garantarii creditului banca a acceptat o cesiune de cont curent pentru suma de 42000 lei si firma „D.” SRL a emis si un bilet la ordin in alb in favoarea bancii ( f. 22 ).
Banii ridicati pe baza contractului au fost folositi pentru cumpararea unui autoturism de la martorul N. H. , iar  printre documentele depuse la banca in vederea obtinerii creditului s-a aflat si bilantul contabil incheiat la data de 30.06.2005 .
Din probele dosarului rezulta in mod cert ca acest document  a fost modificat pentru a arata performantele de profitabilitate ale societatii, lucru nereal in realitate, asa cum arata contabilul societatii din acea perioada ( f. 86 ). Investigatiile efectuate au stabilit ca semnaturile care apar pe bilantul contabil depus la banca  - cu totul diferit de cel  inregistrat de contabil la organul fiscal - la rubrica „administrator” si „intocmit” nu apartin asociatului unic la acea data D. G., respectiv contabilei T. A. ( f. 295 ).
Inculpatul arata , insa, ca documentul folosit la obtinerea creditului este cel pe care l-a primit de la fostul asociat, cu ocazia cesiunii de parti sociale.
Martorul D. D. ( fiul fostului asociat Dordea Gligor)  care s-a ocupat de vanzarea societatii tatalui catre inculpat a aratat ca vanzarea firmei s-a facut prin  intermediul unei firme de contabilitate ce apartinea martorului N. H. Martorul avanseaza astfel ipoteza conform careia acest martor -  intrat in posesia actelor si stampilei societatii -  ar fi putu falsifica bilantul contabil. Sustinerile au fost intarite si de martorul D. G. ( f. 105 ).
Martorul N. H. ascultat in cauza infirma categoric aceste sustineri.
Creditul a fost rambursat integral ( f. 261 ).
S-a mai retinut in actul de sesizare ca in acelasi mod de operare inculpatul a mai obtinut un credit pentru cumparare de autoturism. Este vorba despre contractul de credit nr. 1041/11.04.2005 pentru investitii fara aport propriu), garantat cu gaj instituit asupra autoturismului Volkswagen Golf 1.9 TDI, dobandit odata cu cesiunea partilor sociale. In cazul acestui credit fostul asociat D. G. a  folosit bilantul contabil pe anul 2005, depus ulterior de catre inculpat la obtinerea creditului nr. 486/2006 ( f. 67-71 – jud. ).
Inculpatul C. V. a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor continuate de inselaciune si uz de fals, prev. de art. 215 alin. 3 Cod penal, cu aplicatiunea art.41 alin. 2 Cod penal si art. 291 Cod penal, cu aplicatiunea  art. 41 alin. 2 Cod penal.
Discutia cu privire la incadrarea juridica a infractiunii continuate de inselaciune facuta in cazul inculpatului C. S. V. este valabila si in cazul inculpatului C. V., astfel ca si aici urmeaza sa se procedeze la schimbarea incadrarii juridice , in acelasi sens.
In ceea ce priveste infractiunea de inselaciune se impun unele observatii, care trebuie sa fie retinute deoarece sunt relevante in cauza.
In primul rand, creditul nr. 1041/2005 obtinut de firma „ D.” nu a fost solicitat de inculpat, ci de fostul asociat D. G. ( care a depus si bilantul contabil in vederea obtinerii creditului ), astfel ca in nici un caz C. V. nu poate fi tras la raspundere pentru actiunile  - penale sau nu - legate de obtinerea acelui credit.
Apoi, in ceea ce priveste creditul nr. 486/2006, se observa ca bilantul contabil modificat este acelasi bilant contabil folosit si la obtinerea creditului din 2005 de catre fostul asociat. Aceasta face ca , sustinerile inculpatului in sensul ca bilantul folosit la obtinerea creditului este cel primit de la fostul asociat, sa apara ca  perfect plauzibila. Oricum, organele de cercetare nu au fost in masura sa produca nici o proba din care sa reiasa ca inculpatul ar fi cunoscut „viciile” bilantului contabil. 
Tot legat de acest credit se impune precizarea ca banca nu a fost pagubita, creditul fiind rambursat integral, astfel ca nici sub aspectul laturii obiective nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii.
Pe cale de consecinta, solutia in cazul infractiunii de inselaciune in forma continuata este cea de achitare, pe temeiul art. 11 pct. 2 lit. „a” Cod de  procedura penala , rap. la art. 10 lit. „d „ din Codul de  procedura penala.
In mod logic, aceeasi solutie se impune si in ceea ce priveste  infractiunea de uz de fals in forma continuata, temeiul juridic fiind acelasi, in conditiile in care nu s-a probat faptul ca inculpatul cunostea ca bilantul contabil folosit la obtinerea creditului a fost falsificat.
„Banca T.” S.A. - Sucursala S. a formulat pretentii civile constand in debite restante,  penalitati si dobanda pentru creditele nerestituite acordate celor doua firme .
Asa cum s-a aratat anterior,  in cazul creditului nr.1041/2005 nu inculpatul este cel care a solicitat si obtinut creditul pentru firma si nici persoana care a depus la banca bilantul falsificat. In consecinta, inculpatul, fata de care a fost pronuntata solutia achitarii, nu poate fi tras la raspundere civila contractuala in cadrul acestui proces.
In privinta creditului nr.129/2006 situatia este diferita deoarece inculpatul C. S. V. a solicitat si obtinut creditul si, tot el, a depus la banca bilantul contabil modificat. Pentru motivele relevate in cele ce preced si in cazul acestuia solutia a fost de achitare, astfel ca nu poate fi tras la raspundere civila in cadrul procesului penal. Prin urmare, actiunea civila facuta de partea civila urmeaza sa fie respinsa.
Totusi, partea civila are posibilitatea sa valorifice titlurile executorii ce le detine ( contractele de credit bancar), beneficiind si de garantiile legal constituite odata cu acordarea creditelor, procedura care  - potrivit sustinerilor facute de reprezentantul partii civile in cadrul primului ciclu procesual – este in curs de derulare.
In cauza s-a dovedit ca bilanturile contabile folosite la obtinerea celor patru credite sunt false ( f. 274-286 ), datele cuprinse fiind diferite de cele cuprinse in bilanturile depuse la organele fiscale. In consecinta, potrivit art.348 din Codul de procedura penala   instanta va dispune desfiintarea totala  prin anularea acestor inscrisuri.
Fata de solutia pronuntata atat pe latura penala cat si cu privire la latura civila a cauzei dedusa judecatii, in baza prevederilor art. 192 al. 3 din Codul de  procedura  penala  instanta va lasa in sarcina Statului cheltuielile judiciare avansate in cauza.