Minori

Constata ca prin actiunea inregistrata sub nr. �/260/2012 pe rolul Judecatoriei Moinesti, jud. Bacau reclamanta T.A.M. a chemat in judecata pe paratul P.N.T. solicitand sa se stabileasca locuinta minorei P.L.G nascuta la data de �., la mama , urmand ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata doar de mama ,obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei, cu cheltuieli de judecata.
Actiunea a fost timbrata cu 10 lei prin chitanta nr��../01.03.2012 , 1 leu timbru judiciar si in motivare se arata ca minora se afla in grija mamei deoarece tatal nu se implica si nu participa la cresterea si educarea minorei.
Cererea principala a fost motivata in drept conform art.499, 398 si 400 Cod civil.
Legal citat si prin publicitate paratul nu s-a prezentat in instanta si nu a depus intampinare.
In cauza s-au depus acte, au fost audiati martori , s-a intocmit raport psihosocial , probatorii din analiza carora instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt : 
Din relatiile de concubinaj dintre T.A.M. si P.N.T., a rezultat minora P.L.G. nascuta la data de �..
Dupa ce paratului i-a incetat contractul de munca , a plecat din localitate si minora a fost crescuta doar de mama fara a avea sprijinul financiar sau moral al tatalui.
Reclamanta a plecat in strainatate cu fiica sa unde are conditii de crestere si educare a acesteia asa cum rezulta din raportul psihosocial intocmit la locuinta acesteia , de catre Tribunalul de Minori din Firenze , Italia.
Situatia de fapt a fost retinuta din depozitiile martorilor propusi de reclamanta , B.S. si  V.O.  (filele 28,29 dosar).
Un rol decisiv in solutionarea cererilor avand ca obiect �incredintare minor� il are interesul copiilor, Curtea Europeana a Drepturilor Omului stabilind ca in cauzele cu minori, guvernate de prevederile art. 8 din  Conventie, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesele copilului este intotdeauna de o importanta fundamentala (Johansen impotriva Norvegiei, hotararea din 7 august 1996), interesul copilului trebuind considerat ca fiind primordial.
Art. 505 din Noul Cod Civil , arata ca in cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.
Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privi�toare la divort.
 Conform art. 400 (1) NCC �in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copi�lului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.�
Potrivit art. 499 din Noul Cod Civil, tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala.
Conform prevederilor art.14 din legea 272/2004 �copilul  are dreptul a mentine relatiile personale si contactele directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.�
Modalitatea concreta in care se realizeaza aceste relatii personale si contacte directe este subordonata cu prioritate interesului superior al copilului, instanta fiind tinuta a se calauzi dupa acest principiu, potrivit disp. art. 2 din Legea nr. 272/2004.
In atari imprejurari se retine ca mentinerea relatiilor personale si a contactelor directe cu tatal sau nu contravine, de principiu, interesului copilului (nefiind dovedite imprejurari de fapt care sa indice o potentiala periclitare a dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului).
Dezvoltarea copilului in plan afectiv ar avea de suferit prin restrangerea drastica a contactelor cu paratul.
La pronuntarea hotararii instanta va avea in vedere interesul minorului. Acest principiu este expres consacrat de Legea nr. 272/2004 care in art. 2 alin. 3 prevede ca �principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti�, precum si art. 18 pct. 1 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990 republicata, care consacra, de asemenea, expressis verbis, principiul interesului suprem al copilului.
Nici o dispozitie legala nu determina continutul concret al notiunii de �interesul copilului�, motiv pentru care acesta trebuie determinat in fiecare situatie in functie de mai multi factori care sunt apreciati de catre instanta.
Dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu copilul sau este garantat atat de noul cod civil cat si de Legea 272/2004 acest drept putand fi interzis sau restrans numai daca se face dovada ca prin exercitarea lui se aduce vatamare intereselor copilului.
Totodata potrivit art. 16 din aceeasi lege copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii sau contacte directe cu ambii parinti cu exceptia cand acest lucru contravine interesului superior al copilului.
In lumina jurisprudentei CEDO (Hotararile Eriksson impotriva Suediei din 22.06.1989 si Ignaccolo-Zenide impotriva Romaniei din 25.01.2000) instanta are in vedere sarcina de a adopta mijloacele juridice adecvate si suficiente pentru a asigura respectarea obligatiilor pozitive care ii incumba in temeiul art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si care sunt inerente respectarii" efective a vietii de familie.
Instanta apreciaza ca este in interesul superior al copilului ca acesta sa mentina pe cat posibil legaturile firesti cu ambii parinti si nu numai cu cel in a carui ingrijire se afla, asa incat instanta apreciaza ca este in interesul minorului ca acesta sa aiba legaturi personale cu tatal sau.
Art. 507 din NCC enumera limitativ cazurile in care este posibila exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte , respectiv: daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare jude�catoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parin�testi sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca.
In consecinta, fata de faptul ca in prezenta cauza nu se circumscrie nici unui motiv aratat anterior , in temeiul art. 496 alin. 5 Cod civil se va admite in parte cererea reclamantei .
Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .