Competenta materiala a Tribunalului Bucuresti
(Sentinta civila nr. 238 din data de 01.02.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)DOSAR NR. 14743/300/2010
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA a VI a COMERCIALA
DECIZIA CIVILA NR. 238
Sedinta din publica de la 1.02. 2012
Tribunalul compus din:
PRESEDINTE GABRIELA ROLEA
JUDECATOR HARFAS ANDREEA LAVINIA
JUDECATOR ZARAFIU SIMONA MARIA
GREFIER VASILIU CORINA
*****
Pe rol solutionarea recursului declarat de recurenta SC G I H SA impotriva sentintei civile nr. 7488/31.05.2011, pronuntata de Judecatoria sector 2 in dosarul nr. 14743/300/2010, in contradictoriu cu intimatii SC J P SRL, P S 2 B si A D P, avand ca obiect obligatie de a face.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns recurenta, prin avocat C D, care depune imputernicire avocatiala seria B nr. 223751 si intimata A D P, prin avocat N M, care depune imputernicire avocatiala seria B nr. 490420, lipsind intimatele intimatii SC J P SRL si P S 2 B.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de grefier, care invedereaza instantei ca, prin serviciul registratura, intimata P S 2 B a depus relatii privind desfiintarea constructiei, solicitand respingerea recursului ca lipsit de interes si intimata A D P a depus intampinare, in patru exemplare, dupa care:
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul, depune la dosar dovada achitarii taxei de timbru in cuantum de 4 lei si timbru judiciar mobil in valoare de 0,15 lei.
Tribunalul constata legal timbrat recursul, comunicand recurentei un exemplar de pe intampinarea formulata de intimata AD P.
Tribunalul, din oficiu, invoca exceptia de ordine publica privind necompetenta materiala a instantei de fond.
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul, arata ca lasa la aprecierea instantei solutionarea exceptiei invocate.
Intimata A D P, prin aparator, avand cuvantul, arata ca lasa la aprecierea instantei solutionarea exceptiei invocate.
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat, apreciind cauza in stare de judecata.
Tribunalul, avand in vedere ca nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acorda cuvantul si pe fondul cauzei.
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul, fata de relatiile depuse la dosar de catre intimata Primaria Sectorului 2 Bucuresti privind desfiintarea constructiei, solicita admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. Fara cheltuieli de judecata.
Intimata A D P, prin aparator, avand cuvantul, solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei pronuntata de instanta de fond. Cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
Tribunalul retine spre solutionare cauza.
TRIBUNALUL,
Prin sentinta civila nr. 7488/31.05.2011, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a respins ca neintemeiata actiunea reclamantei SC G I H S.R.L., formulata in contradictoriu cu paratii SC J P SRL, P S 2 B si A D P S 2 B si a obligat reclamantul la plata catre parata A D P S 2 B a sumei de 372 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca, in esenta, reclamanta urmareste desfiintarea constructiei edificate fara autorizatie pe domeniul public, intrucat aduce atingere dreptului sau de proprietate asupra spatiului comercial situat la parterul blocului in fata caruia se afla amplasata constructia.
In drept, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 28 si art. 33 ale Legii nr. 50/1991 si art. 480 C.civ. Desi modalitatea de concepere a actiunii urmeaza dispozitiile legii speciale in materia autorizarii executarii lucrarilor de constructie, in realitate, reclamanta invoca fapta abuziva a paratilor care ii prejudiciaza dreptul de proprietate si solicita incetarea abuzului, prin desfiintarea constructiei.
Retinand, pe de-o parte, ca prevederile art. 28, coroborate cu art. 33 din Legea nr. 50/1991 reglementeaza o procedura administrativa de desfiintare a constructiilor neautorizate, fara interventia instantei, (procedura urmata de organul competent, P S 2 B emitand dispozitia nr. 3106/15.11.2010 de desfiintare a constructiei in cauza (fila 26)), si, pe de alta parte, ca instanta nu este tinuta de textele de lege invocate, ci de cauza cererii de chemare in judecata – situatia de fapt calificata juridic – urmeaza a analiza actiunea reclamantei, din perspectiva art. 998-999 C.civ., care reglementeaza institutia raspunderii civile delictuale.
O prima conditie pentru angajarea raspunderii civile delictuale se refera la existenta faptei ilicite. Fapta ilicita desemneaza orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane.
Daca prima parte a definitiei este indeplinita in cauza, reclamanta nu justifica lezarea dreptului sau subiectiv.
Intr-adevar, astfel cum rezulta din procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, fila 27, parata SC J P SRL a fost sanctionata pentru executarea fara autorizatie de construire a constructiei avand functiune de comercializare presa, pe trotuarul din fata blocului nr. 18B, din Sos. Stefan cel Mare nr. 8. Parata P S 2 B a si dispus desfiintarea constructiei neautorizate (fila 26). Asadar o fapta a paratei SC J P SRL prin care au fost incalcate normele dreptului obiectiv a fost probata in cauza.
Cu privire la dreptul subiectiv lezat prin actiunea paratei, reclamanta indica dreptul de proprietate si, legat de acesta, vadul sau comercial.
Reclamanta are un drept de proprietate asupra unui spatiului comercial identificat prin contractul de vanzare-cumparare autentificat de BNPA M M si C M sub nr. 1759/10.09.2007 (fila 49 si urm.). Desfasurand in acest spatiu o activitate comerciala, reclamanta se bucura si de un drept de proprietate incorporala asupra fondului de comert din care face parte si vadul comercial (definit ca fiind aptitudinea fondului de comert de a atrage publicul). Asadar, dreptul invocat de reclamanta, intra sub protectia legii.
Pe de alta parte, instanta a retinut ca dreptul asupra vadului comercial nu are un continut precis determinat si este susceptibil de limitari: vadul comercial este rezultatul unor factori multipli care se particularizeaza in activitatea fiecarui comerciant si se supune aplicarii principiilor de concurenta loiala.
Faptul ridicarii unei constructii de catre o societate comerciala in apropierea altor comercianti si desfasurarii acolo a unei activitati comerciale, nu aduce atingere, prin sine, fondului de comert al acestora din urma. Particularitatea cazului in discutie, in care constructia a fost ridicata de parata SC J P SRL pe domeniul public, fara autorizatie, nu are, sub acest aspect, alte consecinte juridice, dand nastere exclusiv unui raport de drept administrativ intre autoritatea publica si constructorul beneficiar.
In afara faptului ridicarii constructiei „in fata” blocului unde reclamanta detine spatiul comercial, aceasta din urma nu a dovedit alte elemente care sa conduca la concluzia afectarii fondului sau de comert in componenta vadului comercial. Pentru aceasta, instanta are in vedere ca spatiul detinut de reclamanta are o suprafata utila de 239,58 mp (conform contractului de vanzare-cumparare), iar constructia ridicata reprezinta un chiosc; ca situatia dureaza din septembrie 2009, cand a fost ridicat chioscul (conform procesului verbal de contraventie); ca cele doua societati desfasoare activitati diferite. De asemenea, o scadere a activitatii reclamantei care sa poata fi pusa in legatura cu afectarea fondului sau de comert nu a fost dovedita.
Neexistand, astfel, o lezare a dreptului subiectiv al reclamantei, nu exista nici o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.
In acelasi fel, cu referire la faptele paratilor P S 2 B si A D P S 2 B, care nu au procedat pana acum la desfiintarea constructiei ilegale, in absenta vatamarii drepturilor reclamantei, nu pot fi retinute ca fapte ilicite.
Fata de considerentele expuse, constatand ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratilor (art. 998-999 C.civ.), actiunea reclamantei urmeaza a fi respinsa.
In temeiul art. 274 C.proc.civ., instanta a obligat reclamanta sa plateasca paratei A D P S 2 B suma de 372 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Pentru aceasta instanta a avut in vedere ca reclamanta se afla in culpa procesuala, iar parata a facut dovada cheltuielilor efectuate in urma actionarii sale in judecata, in cuantum de 372 lei achitati pentru asistenta juridica conform facturii si dovezii de plata de la filele 63-64 dosar.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta SC G I H S.A.L., solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate, iar pe fond, admiterea cererii.
In motivare, recurenta a aratat ca instanta de fond a respins cererea, pe motiv ca nu a dovedit o lezare a dreptului subiectiv, respectiv vadul comercial.
Rationamentul instantei este eronat.
Instanta de fond, desi retine faptul ca acest chiosc este amplasat ilegal pe trotuarul din fata spatiului comercial al reclamantei, totusi apreciaza ca amplasarea in sine nu este de natura sa ii creeze un prejudiciu.
Recurenta-reclamanta arata ca a dovedit ca acest chiosc ilegal este amplasat in fata spatiului sau comercial, ceea ce obstructioneaza atat vizibilitatea, cat si accesul potentialilor clienti la magazin, ceea ce este de natura sa duca la o diminuare a vanzarilor.
Este adevarat ca vadul comercial este susceptibil de limitari, asa cum retine in motivare instanta de fond, insa aceste limitari, prin ipoteza, trebuie sa aiba o natura legala. Nu se poate sustine ca amplasarea ilegala a chioscului poate fi considerata o limitare.
Desigur, in masura in care chioscul respectiv ar fi amplasat legal pe acea locatie, atunci sigur ca acest fapt ar constitui o veritabila servitute asupra fondului de comert.
Recurenta a mai aratat ca sustinerile instantei de fond privind faptul ca, in speta data, nu ar fi vorba de o concurenta neloiala, dat fiind obiectul de activitate diferit al celor doua societati, nu au legatura cu cauza, intrucat nu a invocat o astfel de critica in actiunea sa.
Prin solutia data, arata recurenta, se incalca ideea de legalitate in general. Situatia este paradoxala, caci, in fond, reclamanta nu doreste decat sa oblige autoritatea emitenta a actului de desfiintare a chioscului amplasat ilegal pe domeniul public sa procedeze la executare. Instanta de fond nu face decat sa o sanctioneze in continuare pe reclamanta si sa o prezerve si sa incurajeze parata sa aiba in continuare o conduita ilegala.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila.
Intimata A D P S 2 a depus intampinare (fila 14), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea intampinarii, intimata a aratat ca in mod corect instanta de fond a retinut faptul ca ridicarea unei constructii de catre o societate comerciala, in aproprierea altor comercianti, in scopul desfasurarii unei activitati comerciale, nu aduce atingere, prin sine, fondului de comert al acestora din urma.
Ridicarea unei constructii pe domeniul public, fara autorizatie, poate duce la atragerea raspunderii administrative a constructorului de catre autoritatea publica.
De asemenea, desi, recurenta-reclamanta, a aratat ca aceasta constructie ii afecteaza activitatea, aceasta nu a inteles sa faca dovada celor sustinute.
La data de 25.01.2012, prin Serviciul Registratura, P s 2 B a depus la dosar adresa nr. 9817/20.01.2012, prin care a invederat instantei ca, prin adresa nr. 1435/11.01.2012 emisa de catre S U A T, se atesta ca s-au adus la indeplinire prevederile Dispozitiei P S 2 nr. 3106/15.11.2010, privind desfiintarea constructiei provizorii, avand functiunea de comercializare presa, executata in regim neautorizat, pe domeniul public al municipalitatii, pe trotuarul existent in fata blocului 18B, din Sos. Stefan cel Mare nr. 8, sector 2, Bucuresti.
In dovedire, s-a depus adresa nr. 1435/11.01.2012 emisa de catre S U si A T.
La termenul de judecata din data de 01.02.2012, instanta a invocat, din oficiu, in conformitate cu disp. art. 306 alin. 2 C.p.c., exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei in solutionarea in prima instanta a cauzei, cu privire la care a retinut urmatoarele:
Potrivit art.159 pct.2 C.p.c., necompetenta materiala este de ordine publica, iar potrivit art.306 alin. 2 C.p.c., motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs.
Tribunalul retine ca recurenta-reclamanta SC G I H S.R.L. a solicitat in principal, obligarea in solidar a paratilor S.C. J P S.RL. si P S 2 B la desfiintarea constructiei (chiosc pentru comercializare presa) apartinand paratei S.C. J P S.RL., situata pe trotuarul din fata blocului 18B, din Sos. Stefan cel Mare nr. 8, sector 2, Bucuresti, iar in subsidiar, incuviintarea desfiintarii de catre ea, dar pe cheltuiala paratilor, a acestei constructii.
Avand in vedere calitatea reclamantei, precum si a paratei S.C. J P S.RL., de comercianti, conform art.7 din C.com., in cauza functioneaza prezumtia de comercialitate prevazuta de art.4 C.com., in sensul ca obligatiile comerciantului, indiferent de izvorul lor, au caracter comercial.
Prin urmare, Tribunalul retine pe de o parte, caracterul comercial al litigiului, iar pe de alta parte, faptul ca obiectul cauzei este neevaluabil in bani.
Potrivit art.2 pct.1 lit.a C.p.c., Tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect este neevaluabil in bani.
In consecinta, constatand ca prima instanta a solutionat litigiul cu incalcarea competentei materiale, iar sentinta pronuntata este lovita de nulitate absoluta, in conditiile art.105 alin.1 C.p.c., Tribunalul va considera intemeiata exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, iar in temeiul art.312 alin. 7 C.p.c. rap. la art. 304 pct. 3 C.p.c., va admite recursul, va casa sentinta atacata si va retine cauza spre competenta solutionare in fond.
Dosarul va fi inaintat spre repartizare aleatorie, conform art.95 si urm. din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul formulat de recurenta SC G I H S.A.L., cu sediul ales in Bucuresti, impotriva sentintei civile nr.7488/31.05.2011, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in dosarul nr.14743/300/2010, in contradictoriu cu intimatele SC J P SRL, cu sediul in oras Pantelimon, judetul Ilfov, P S 2, cu sediul in Bucuresti, si A DP S 2, cu sediul in Bucuresti.
Caseaza hotararea recurata si retine cauza spre solutionare in prima instanta de catre Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Civila.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 01.02.2012.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR, GREFIER,
Judecator – Gabriela Rolea Andreea Lavinia Ersilia Harfas Simona Maria Zarafiu Corina Vasiliu
Red.jud. A.L.E.H.
Dactilo. E.A./2 ex./02.02.2012
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti – dosar nr.14743/300/2010
Judecator fond – Orosan Adriana Veronica
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA a VI a COMERCIALA
DECIZIA CIVILA NR. 238
Sedinta din publica de la 1.02. 2012
Tribunalul compus din:
PRESEDINTE GABRIELA ROLEA
JUDECATOR HARFAS ANDREEA LAVINIA
JUDECATOR ZARAFIU SIMONA MARIA
GREFIER VASILIU CORINA
*****
Pe rol solutionarea recursului declarat de recurenta SC G I H SA impotriva sentintei civile nr. 7488/31.05.2011, pronuntata de Judecatoria sector 2 in dosarul nr. 14743/300/2010, in contradictoriu cu intimatii SC J P SRL, P S 2 B si A D P, avand ca obiect obligatie de a face.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns recurenta, prin avocat C D, care depune imputernicire avocatiala seria B nr. 223751 si intimata A D P, prin avocat N M, care depune imputernicire avocatiala seria B nr. 490420, lipsind intimatele intimatii SC J P SRL si P S 2 B.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de grefier, care invedereaza instantei ca, prin serviciul registratura, intimata P S 2 B a depus relatii privind desfiintarea constructiei, solicitand respingerea recursului ca lipsit de interes si intimata A D P a depus intampinare, in patru exemplare, dupa care:
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul, depune la dosar dovada achitarii taxei de timbru in cuantum de 4 lei si timbru judiciar mobil in valoare de 0,15 lei.
Tribunalul constata legal timbrat recursul, comunicand recurentei un exemplar de pe intampinarea formulata de intimata AD P.
Tribunalul, din oficiu, invoca exceptia de ordine publica privind necompetenta materiala a instantei de fond.
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul, arata ca lasa la aprecierea instantei solutionarea exceptiei invocate.
Intimata A D P, prin aparator, avand cuvantul, arata ca lasa la aprecierea instantei solutionarea exceptiei invocate.
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat, apreciind cauza in stare de judecata.
Tribunalul, avand in vedere ca nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acorda cuvantul si pe fondul cauzei.
Recurenta, prin aparator, avand cuvantul, fata de relatiile depuse la dosar de catre intimata Primaria Sectorului 2 Bucuresti privind desfiintarea constructiei, solicita admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. Fara cheltuieli de judecata.
Intimata A D P, prin aparator, avand cuvantul, solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei pronuntata de instanta de fond. Cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
Tribunalul retine spre solutionare cauza.
TRIBUNALUL,
Prin sentinta civila nr. 7488/31.05.2011, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a respins ca neintemeiata actiunea reclamantei SC G I H S.R.L., formulata in contradictoriu cu paratii SC J P SRL, P S 2 B si A D P S 2 B si a obligat reclamantul la plata catre parata A D P S 2 B a sumei de 372 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca, in esenta, reclamanta urmareste desfiintarea constructiei edificate fara autorizatie pe domeniul public, intrucat aduce atingere dreptului sau de proprietate asupra spatiului comercial situat la parterul blocului in fata caruia se afla amplasata constructia.
In drept, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 28 si art. 33 ale Legii nr. 50/1991 si art. 480 C.civ. Desi modalitatea de concepere a actiunii urmeaza dispozitiile legii speciale in materia autorizarii executarii lucrarilor de constructie, in realitate, reclamanta invoca fapta abuziva a paratilor care ii prejudiciaza dreptul de proprietate si solicita incetarea abuzului, prin desfiintarea constructiei.
Retinand, pe de-o parte, ca prevederile art. 28, coroborate cu art. 33 din Legea nr. 50/1991 reglementeaza o procedura administrativa de desfiintare a constructiilor neautorizate, fara interventia instantei, (procedura urmata de organul competent, P S 2 B emitand dispozitia nr. 3106/15.11.2010 de desfiintare a constructiei in cauza (fila 26)), si, pe de alta parte, ca instanta nu este tinuta de textele de lege invocate, ci de cauza cererii de chemare in judecata – situatia de fapt calificata juridic – urmeaza a analiza actiunea reclamantei, din perspectiva art. 998-999 C.civ., care reglementeaza institutia raspunderii civile delictuale.
O prima conditie pentru angajarea raspunderii civile delictuale se refera la existenta faptei ilicite. Fapta ilicita desemneaza orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane.
Daca prima parte a definitiei este indeplinita in cauza, reclamanta nu justifica lezarea dreptului sau subiectiv.
Intr-adevar, astfel cum rezulta din procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, fila 27, parata SC J P SRL a fost sanctionata pentru executarea fara autorizatie de construire a constructiei avand functiune de comercializare presa, pe trotuarul din fata blocului nr. 18B, din Sos. Stefan cel Mare nr. 8. Parata P S 2 B a si dispus desfiintarea constructiei neautorizate (fila 26). Asadar o fapta a paratei SC J P SRL prin care au fost incalcate normele dreptului obiectiv a fost probata in cauza.
Cu privire la dreptul subiectiv lezat prin actiunea paratei, reclamanta indica dreptul de proprietate si, legat de acesta, vadul sau comercial.
Reclamanta are un drept de proprietate asupra unui spatiului comercial identificat prin contractul de vanzare-cumparare autentificat de BNPA M M si C M sub nr. 1759/10.09.2007 (fila 49 si urm.). Desfasurand in acest spatiu o activitate comerciala, reclamanta se bucura si de un drept de proprietate incorporala asupra fondului de comert din care face parte si vadul comercial (definit ca fiind aptitudinea fondului de comert de a atrage publicul). Asadar, dreptul invocat de reclamanta, intra sub protectia legii.
Pe de alta parte, instanta a retinut ca dreptul asupra vadului comercial nu are un continut precis determinat si este susceptibil de limitari: vadul comercial este rezultatul unor factori multipli care se particularizeaza in activitatea fiecarui comerciant si se supune aplicarii principiilor de concurenta loiala.
Faptul ridicarii unei constructii de catre o societate comerciala in apropierea altor comercianti si desfasurarii acolo a unei activitati comerciale, nu aduce atingere, prin sine, fondului de comert al acestora din urma. Particularitatea cazului in discutie, in care constructia a fost ridicata de parata SC J P SRL pe domeniul public, fara autorizatie, nu are, sub acest aspect, alte consecinte juridice, dand nastere exclusiv unui raport de drept administrativ intre autoritatea publica si constructorul beneficiar.
In afara faptului ridicarii constructiei „in fata” blocului unde reclamanta detine spatiul comercial, aceasta din urma nu a dovedit alte elemente care sa conduca la concluzia afectarii fondului sau de comert in componenta vadului comercial. Pentru aceasta, instanta are in vedere ca spatiul detinut de reclamanta are o suprafata utila de 239,58 mp (conform contractului de vanzare-cumparare), iar constructia ridicata reprezinta un chiosc; ca situatia dureaza din septembrie 2009, cand a fost ridicat chioscul (conform procesului verbal de contraventie); ca cele doua societati desfasoare activitati diferite. De asemenea, o scadere a activitatii reclamantei care sa poata fi pusa in legatura cu afectarea fondului sau de comert nu a fost dovedita.
Neexistand, astfel, o lezare a dreptului subiectiv al reclamantei, nu exista nici o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.
In acelasi fel, cu referire la faptele paratilor P S 2 B si A D P S 2 B, care nu au procedat pana acum la desfiintarea constructiei ilegale, in absenta vatamarii drepturilor reclamantei, nu pot fi retinute ca fapte ilicite.
Fata de considerentele expuse, constatand ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratilor (art. 998-999 C.civ.), actiunea reclamantei urmeaza a fi respinsa.
In temeiul art. 274 C.proc.civ., instanta a obligat reclamanta sa plateasca paratei A D P S 2 B suma de 372 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Pentru aceasta instanta a avut in vedere ca reclamanta se afla in culpa procesuala, iar parata a facut dovada cheltuielilor efectuate in urma actionarii sale in judecata, in cuantum de 372 lei achitati pentru asistenta juridica conform facturii si dovezii de plata de la filele 63-64 dosar.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta SC G I H S.A.L., solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate, iar pe fond, admiterea cererii.
In motivare, recurenta a aratat ca instanta de fond a respins cererea, pe motiv ca nu a dovedit o lezare a dreptului subiectiv, respectiv vadul comercial.
Rationamentul instantei este eronat.
Instanta de fond, desi retine faptul ca acest chiosc este amplasat ilegal pe trotuarul din fata spatiului comercial al reclamantei, totusi apreciaza ca amplasarea in sine nu este de natura sa ii creeze un prejudiciu.
Recurenta-reclamanta arata ca a dovedit ca acest chiosc ilegal este amplasat in fata spatiului sau comercial, ceea ce obstructioneaza atat vizibilitatea, cat si accesul potentialilor clienti la magazin, ceea ce este de natura sa duca la o diminuare a vanzarilor.
Este adevarat ca vadul comercial este susceptibil de limitari, asa cum retine in motivare instanta de fond, insa aceste limitari, prin ipoteza, trebuie sa aiba o natura legala. Nu se poate sustine ca amplasarea ilegala a chioscului poate fi considerata o limitare.
Desigur, in masura in care chioscul respectiv ar fi amplasat legal pe acea locatie, atunci sigur ca acest fapt ar constitui o veritabila servitute asupra fondului de comert.
Recurenta a mai aratat ca sustinerile instantei de fond privind faptul ca, in speta data, nu ar fi vorba de o concurenta neloiala, dat fiind obiectul de activitate diferit al celor doua societati, nu au legatura cu cauza, intrucat nu a invocat o astfel de critica in actiunea sa.
Prin solutia data, arata recurenta, se incalca ideea de legalitate in general. Situatia este paradoxala, caci, in fond, reclamanta nu doreste decat sa oblige autoritatea emitenta a actului de desfiintare a chioscului amplasat ilegal pe domeniul public sa procedeze la executare. Instanta de fond nu face decat sa o sanctioneze in continuare pe reclamanta si sa o prezerve si sa incurajeze parata sa aiba in continuare o conduita ilegala.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila.
Intimata A D P S 2 a depus intampinare (fila 14), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea intampinarii, intimata a aratat ca in mod corect instanta de fond a retinut faptul ca ridicarea unei constructii de catre o societate comerciala, in aproprierea altor comercianti, in scopul desfasurarii unei activitati comerciale, nu aduce atingere, prin sine, fondului de comert al acestora din urma.
Ridicarea unei constructii pe domeniul public, fara autorizatie, poate duce la atragerea raspunderii administrative a constructorului de catre autoritatea publica.
De asemenea, desi, recurenta-reclamanta, a aratat ca aceasta constructie ii afecteaza activitatea, aceasta nu a inteles sa faca dovada celor sustinute.
La data de 25.01.2012, prin Serviciul Registratura, P s 2 B a depus la dosar adresa nr. 9817/20.01.2012, prin care a invederat instantei ca, prin adresa nr. 1435/11.01.2012 emisa de catre S U A T, se atesta ca s-au adus la indeplinire prevederile Dispozitiei P S 2 nr. 3106/15.11.2010, privind desfiintarea constructiei provizorii, avand functiunea de comercializare presa, executata in regim neautorizat, pe domeniul public al municipalitatii, pe trotuarul existent in fata blocului 18B, din Sos. Stefan cel Mare nr. 8, sector 2, Bucuresti.
In dovedire, s-a depus adresa nr. 1435/11.01.2012 emisa de catre S U si A T.
La termenul de judecata din data de 01.02.2012, instanta a invocat, din oficiu, in conformitate cu disp. art. 306 alin. 2 C.p.c., exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei in solutionarea in prima instanta a cauzei, cu privire la care a retinut urmatoarele:
Potrivit art.159 pct.2 C.p.c., necompetenta materiala este de ordine publica, iar potrivit art.306 alin. 2 C.p.c., motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs.
Tribunalul retine ca recurenta-reclamanta SC G I H S.R.L. a solicitat in principal, obligarea in solidar a paratilor S.C. J P S.RL. si P S 2 B la desfiintarea constructiei (chiosc pentru comercializare presa) apartinand paratei S.C. J P S.RL., situata pe trotuarul din fata blocului 18B, din Sos. Stefan cel Mare nr. 8, sector 2, Bucuresti, iar in subsidiar, incuviintarea desfiintarii de catre ea, dar pe cheltuiala paratilor, a acestei constructii.
Avand in vedere calitatea reclamantei, precum si a paratei S.C. J P S.RL., de comercianti, conform art.7 din C.com., in cauza functioneaza prezumtia de comercialitate prevazuta de art.4 C.com., in sensul ca obligatiile comerciantului, indiferent de izvorul lor, au caracter comercial.
Prin urmare, Tribunalul retine pe de o parte, caracterul comercial al litigiului, iar pe de alta parte, faptul ca obiectul cauzei este neevaluabil in bani.
Potrivit art.2 pct.1 lit.a C.p.c., Tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect este neevaluabil in bani.
In consecinta, constatand ca prima instanta a solutionat litigiul cu incalcarea competentei materiale, iar sentinta pronuntata este lovita de nulitate absoluta, in conditiile art.105 alin.1 C.p.c., Tribunalul va considera intemeiata exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, iar in temeiul art.312 alin. 7 C.p.c. rap. la art. 304 pct. 3 C.p.c., va admite recursul, va casa sentinta atacata si va retine cauza spre competenta solutionare in fond.
Dosarul va fi inaintat spre repartizare aleatorie, conform art.95 si urm. din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul formulat de recurenta SC G I H S.A.L., cu sediul ales in Bucuresti, impotriva sentintei civile nr.7488/31.05.2011, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in dosarul nr.14743/300/2010, in contradictoriu cu intimatele SC J P SRL, cu sediul in oras Pantelimon, judetul Ilfov, P S 2, cu sediul in Bucuresti, si A DP S 2, cu sediul in Bucuresti.
Caseaza hotararea recurata si retine cauza spre solutionare in prima instanta de catre Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Civila.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 01.02.2012.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR, GREFIER,
Judecator – Gabriela Rolea Andreea Lavinia Ersilia Harfas Simona Maria Zarafiu Corina Vasiliu
Red.jud. A.L.E.H.
Dactilo. E.A./2 ex./02.02.2012
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti – dosar nr.14743/300/2010
Judecator fond – Orosan Adriana Veronica
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Societati comerciale
Nulitate act juridic - Hotarare nr. 615 din data de 19.09.2017Debite intre societati comerciale - Hotarare nr. 403 din data de 14.07.2017
Litigiu Curtea de Conturi - Hotarare nr. 176 din data de 01.03.2018
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 2 din data de 22.01.2018
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 84 din data de 02.02.2016
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Decizie nr. 238 din data de 15.03.2015
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Decizie nr. 775 din data de 19.06.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI - Sentinta comerciala nr. 1124/C din data de 19.11.2014
PROCEDURA INSOLVENTA - Sentinta comerciala nr. 753 din data de 24.06.2014
Nulitate absoluta a obiectului de activitate a societatii comerciale - Sentinta comerciala nr. 1900/C din data de 08.12.2009
Societati comerciale - Sentinta comerciala nr. 1900 din data de 08.12.2009
Amanare hotarare AGA - Sentinta comerciala nr. 28/CC din data de 14.07.2009
Anulare hotarare AGA - Sentinta comerciala nr. 116/CC din data de 19.11.2009
somatie de plata - Sentinta civila nr. 376 din data de 19.08.2009
Insolventa. Confirmare plan reorganizare. In reorganizare este necesar ca cel putin o categorie de creante sa primeasca mai mult decat in cazul falimentului, altfel reorganizarea nu si-ar avea ratiunea. Nu este insa neaparat necesar ca toti creditorii sa - Decizie nr. 224 din data de 26.02.2014
Termenul de perimare a judecarii recursului prevazut de art 248 cod procedura civila curge de la data legalei citari a recurentului, a carei analiza se realizeaza si prin prisma dispozitiilor art 98 cod procedura civila. - Decizie nr. 3753/R din data de 06.09.2013
Modificarea unilaterala a Contractului Individual de Munca determinata de incompatibilitatea detinerii functiei in conditiile inceperii urmaririi penale - Decizie nr. 2010/R din data de 06.11.2013
Accident de munca/accident de traseu - Decizie nr. 2092/R din data de 25.11.2013
Procedura insolventei. Contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor. Creante sub conditie suspensiva art. 64 alin. 4 din Legea nr. 85/2006. Fata de clauza din contractul de credit, creanta creditorului asociat este o creanta sub conditia suspe - Decizie nr. 2129/R din data de 04.12.2013
Un prim aspect este cel retinut de instanta de fond potrivit caruia pentru a opera compensarea trebuie sa existe raporturi juridice reciproce directe intre partile implicate, ceea ce in speta nu s-a realizat. - Decizie nr. 463/R din data de 31.01.2013
