Insolventa. Confirmare plan reorganizare. In reorganizare este necesar ca cel putin o categorie de creante sa primeasca mai mult decat in cazul falimentului, altfel reorganizarea nu si-ar avea ratiunea. Nu este insa neaparat necesar ca toti creditorii sa

Prin sentinta civila nr. 2934/SIND/12 decembrie 2013 Tribunalul Brasov a confirmat planul de reorganizare al activitatii debitorului S.C. G.D. S.R.L.  propus de catre administratorul judiciar C.I.T. – FILIALA B. S.P.R.L. ?i depus la dosarul cauzei la data de 25.10.2013.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, in esenta, urmatoarele considerente:
Planul de reorganizare propus de administratorul judiciar cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art.95 din Legea nr.85/2006.
Judecatorul sindic re?ine ca scopul procedurii insolven?ei debitorului este acela de acoperire a pasivului debitorului, conform art.2 din Legea nr.85/2006.
Procedura insolven?ei debitorului cunoa?te ca etapa reorganizarea judiciara, iar aceasta este premergatoare celeilalte etape, care este falimentul.
Potrivit art.2 din Legea nr.85/2006 procedura insolventei este una colectiva si concursuala, astfel incat interesul creditorilor debitorului nu se impune a fi analizat pentru fiecare creditor in parte.
In consecinta, interesul concursual si colectiv al creditorilor este, in ceea ce priveste faza de reorganizare a procedurii, care nu intamplator este reglementata de legiuitor inaintea fazei falimentului, si interesul debitorului.
Reorganizarea judiciara reprezinta o „sansa” acordata unui debitor – in insolventa pentru a reveni de la o stare de anormalitate din existenta sa la una  de normalitate. In doctrina s-a apreciat ca reorganizarea este o forma de „insanatosire” a debitorului in insolventa. Or, dreptul la  sansa nu poate fi limitat de nimeni, de aceea legiuitorul nu a reglementat dreptul de veto pentru creditori la aprobarea planului de reorganizare, ci a adoptat dispozitiile de la art.101 din Legea nr.85/2006.
Planul de reorganizare este viabil, acesta a fost aprobat de catre creditorii debitorului  si indepline?te cerintele de legalitate.
            Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea DGRFP B. prin care a solicitat, in temeiul art. 304 pct. 9, art. 3041 Cod procedura civila modificarea in sensul respingerii planului de reorganizare.
           Curtea a constatat recursul nefondat, pentru urmatoarele considerente:
            Prin adunarea  creditorilor  din data de 2.12.2013  trei categorii din cele 5 existente, respectiv creantele  garantate, creantele salariale si creantele furnizorilor indispensabili  au votat planul de reorganizare al debitoarei S.C. G.D. S.R.L. - dezvoltatorul ansamblului rezidential B.R.  din B., propus de administratorul judiciar C.I.T. – FILIALA B. S.P.R.L.
           Pentru a confirma un plan de reorganizare, judecatorul sindic trebuie sa verifice indeplinirea conditiilor legale, dar nu poate sa aprecieze asupra oportunitatii planului.
           Sunt intrunite conditiile prevazute cumulativ de art. 101 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006 pentru confirmarea planului de reorganizare.
    Prima conditie prevazuta de art. 101 al 1 lit.  A din Legea nr. 85/2006 este ca  cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul, conditie indeplinita prin votul a trei categorii din cele 5.
A doua conditie prevazuta de art. 101 al. 1 lit.  B  din Legea nr. 85/2006 nu este incidenta in speta, referindu-se la cazul in care sunt doar doua categorii de creditori.
     Conditia prevazuta de art. 101 alin. 1 lit.  C din Legea nr. 85/2006 prevede ca fiecare categorie defavorizata  de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan, definit de art. 101 al. 1 lit.  D din Legea nr. 85/2006 prin 3 conditii.
Toate creantele sunt defavorizate in sensul prevazut de art. 3.21 din Legea nr. 85/2006 in conditiile in care platile sunt esalonate pe trei ani pentru creditorii garantati, chirografari indispensabili si salariati, iar creditorii bugetari si chirografari nu primesc nimic.
Prima conditie a unui tratament corect si echitabil este ca nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului, conditie indeplinita atata timp cat creditorii bugetari si creditorii chirografari care au respins planul nu primesc nimic nici in cazul reorganizarii, nici in cazul falimentului.
A doua conditie a unui tratament corect si echitabil  este ca nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii sa nu primeasca mai mult decat valoarea totala a creantei sale, conditie indeplinita.
A treia conditie a unui tratament corect si echitabil   este ca in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), sa nu primeasca  mai mult decat ar primi in cazul falimentului.
           Categoriile creantelor bugetare si chirografare sunt cele care au respins planul  de reorganizare, iar potrivit ierarhiei stabilite de art. 100 al. 3, categoriile creantelor privilegiate indispensabile si a celor chirografare au rang inferior categoriei bugetare (categorie defavorizata ce nu a accepta planul), insa catre aceste categorii nu se vor efectua distribuiri conform programului de plati cuprins in plan, astfel aceste categorii nu vor primi mai mult decat ar primi in cazul falimentului. In ceea ce priveste categoria creantelor chirografare, aceasta este enumerata in ierarhia stabilita de art. 100 al. 3 din Legea nr. 85/2006 la ultima pozitie, astfel nu se pune problema existentei unei alte categorii cu rang inferior.
In reorganizare este  necesar ca cel putin o categorie de creante sa primeasca mai mult decat in cazul falimentului altfel reorganizarea nu si-ar avea ratiunea. Nu este insa neaparat necesar ca toti creditorii sa fie avantajati si cu atat mai mult  toate creantele sa fie satisfacute integral. In plan se  poate prevedea stingerea integrala a creantelor  la un anumit termen, dar si intr-un anumit procent a tuturor  creantelor sau a unor  categorii de creante.
S-au respectat dispozitiile art. 96 al. 2 din Legea nr. 85/2006 care prevad ca planul de reorganizare  va stabili acelasi tratament pentru  fiecare creanta dintr-o categorie distincta, cu exceptia cazului in care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte conditii mai putin favorabile pentru creante sa, in speta toti creditorii din fiecare categorie sunt tratati egal.
     Potrivit art. 102 al. 1 din Legea nr. 85/2006 cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan.  
    Din momentul confirmarii planului stingerea creantelor conform planului este obligatorie, nefiind posibila urmarirea titlurilor executorii nascute anterior procedurii neinscrise in plan,  nerecuperate.
            Sustinerea recurentei potrivit careia, prin plan nu se prevede plata creantelor curente si a obligatiilor scadente dupa confirmarea planului este neintemeiata, acestea urmand a fi achitate in baza art. 64 al. 4 din Legea nr. 85/2006 care reglementeaza plata creantelor nascute in timpul procedurii. Astfel, in planul de reorganizare se arata expres la pct. 7.1 „ creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, ca urmare a derularii activitatii curente a acesteia, astfel cum acestea sunt prezentate in plan, urmeaza a fi achitate pe perioada  implementarii planului  de reorganizare, conform actelor juridice care constituie izvorul acestor creante, in functie de natura juridica a acestora. La elaborarea previziunilor  cu privire la fluxurile de numerar ce vor fi generate de debitoare  ca urmare a implementarii planului de reorganizare  au fost avute in vedere si platile efectuate pentru stingerea creantelor nascute dupa deschiderea procedurii. Fluxul de numerar aferent prezentului plan, prevede achitarea datoriilor nascute in perioada de observatie si care constau in dobanzi bancare amanate la plata si impozite catre bugetul local, in ultimele cinci trimestre de implementare a planului.
            Prin plan pct. 8.1 s-a prevazut expres care vor fi platile curente pe parcursul planului, ridicandu-se la 11.976.038 lei, in aceste  cheltuieli  curente fiind  incluse si plata creantelor curente despre care face vorbire recurenta.
Neachitarea integrala a creantelor sau esalonarea acestora pe cei trei ani de reorganizare nu constituie un motiv de nelegalitate a planului de reorganizare. Totalul distribuirilor ce urmeaza a se efectua prin programul de plati propus prin planul de reorganizare este in cuantum de 35.115.329 lei respectiv 74,78 % din totalul masei credale, valoare superioara sumelor achitate in ipoteza falimentului, respectiv 24.513.458 lei respectiv 51,48% din masa credala.
In ceea ce o priveste pe recurenta, aceasta in caz de reorganizare primeste integral creanta garantata, in timp ce in caz de faliment doar 45,22 %, iar pentru partea de creanta bugetara nu se fac distribuiri nici in reorganizare, nici in faliment.
            Criticile recurentei privind fluxul de numerar sunt neintemeiate. Faptul ca in planul de reorganizare se prevede in primul an un disponibil de 223541 lei fata de 2843 lei cat se prevede a se achita recurentei in aceeasi perioada nu denota rea-credinta.
              In elaborarea previziunilor cu privire la fluxurile de numerar ce vor fi generate de debitoare ca urmare a implementarii planului  au fost  avute in vedere si platile efectuate pentru stingerea creantelor nascute dupa deschiderea procedurii prevazute in fluxul de numerar sub denumirea de plati activitatea curenta. Neexistand o ritmicitate, sumele inscrise in fluxul de numerar reprezinta o proiectie viitoare, iar suma la care face referire recurenta nu reprezinta  un excedent bugetar, fiind doar o previziune a sumelor ce se presupun ca vor rezulta din activitatea curenta. Aceste sume sunt prevazute in plan pentru acoperirea, in perioada de implementare  a planului, a cheltuielilor operationale pentru buna desfasurare a activitatii.
              Distribuirile sunt prevazute in cash flow-ul debitoarei, astfel se fac distribuiri catre grupa creantelor garantate 100%, suma urmand a fi distribuita pe masura incasarilor din valorificarea imobilelor cel mai tarziu in trimestrul 4 al fiecarui an dupa schema 30% in anul I din creanta, 26% in anul II din creanta si in anul III restul de 44%, plata creantelor salariale este prevazuta a se efectua in anul I al planului, proportional in sume egale pe toate cele patru trimestre, nu se efectueaza distribuiri catre creantele bugetare si chirografare, se efectueaza  plati in proportie de 100% din datoriile aferente perioadei  de observatie, divizate pe ultimele 5 trimestre de reorganizare, acestea fiind datorii curente ce au luat nastere dupa data deschiderii procedurii, motiv pentru care nu sunt prevazute in programul de plati, ci doar in fluxul de numerar.
              Esalonarea la plata nu se face in baza O.U.G. nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata  si nici in baza Legii nr. 137/2007 pentru aprobarea O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, ci in baza legii speciale a insolventei.
               Fata de considerentele mai sus aratate, in baza art. 312 al. 1 Cod procedura civila  Curtea a respins recursul declarat de creditoarea D.G.R.F.P. B si a mentinut sentinta judecatorului sindic.