Calitatea procesuala pasiva a statului

Statul Roman nu poate fi chemat in judecata ca titular al unei mosteniri vacante, ca creditor sau debitor al unei obligatii, decat in situatia in care a fost emis un certificat de vacanta succesorala, acesta din urma fiind singurul inscris care dovedeste legitimarea procesuala pasiva a statului.

Legitimare procesuala pasiva in cererea de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare justifica numai promitentul vanzator sau succesorii universali sau cu titlu universal ai acestuia, acesta fiind debitorul obligatiei de a incheia in viitor contractul de vanzare-cumparare si al carui consimtamant se cere a fi suplinit, in temeiul dispozitiilor art. 1073-1077 c..civ din 1864.
In lipsa unui certificat de vacanta succesorala, Statul Roman nu poate fi chemat in judecata, ca mostenitor legal al defunctei promitente.
De altfel, o astfel de solutie este in acord cu decizia nr.2/2011 pronuntata de ICCJ in recurs in interesul legii, potrivit cu care, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva decat in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea la data de 22.12.2008 sub nr.8314/94/2008 reclamantul Keresztes Alexandru in contradictoriu cu paratii Keresztes Vladimir Aurelian si Statul Roman, reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor - Directia Generala a Finantelor Publice Ilfov a solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare - cumparare asupra cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren si constructie situat in comuna Balotesti sat Preotesti , judetul Ilfov, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani si ca urmare a jonctiunii posesiilor.
In motivare, reclamantul a aratat ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.280/11.09.1961 sotii Koszty Mihai si Koszty Floarea au devenit posesorii de drept ai imobilului de 883 m.p. situat in vatra satului Preotesti, comuna Balotesti. La data de 26.07.1998 a decedat numitul Koszty Mihai iar ulterior, la 20.04.2001 Koszty Floarea a instrainat partea sa reclamantului, printr-un inscris sub semnatura privata.
A mai precizat reclamantul ca la 24.05.2005 Neagu Elisabeta, fiica si unica mostenitoare a numitei Koszty Floarea (decedata la 28.05.2005) a recunoscut actul de vanzare-cumparare incheiat la 20.04.2001, prin declaratia notariala autentificata sub nr. 1643/24.05.2005.
Fata de aceste aspecte reclamantul a solicitat sa se constate ca a devenit proprietarul a ½ din imobilul compus din teren de 883 mp si locuinta edificata pe acesta, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani si urmare a jonctiunii posesiilor.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1846-1847, art. 1890 C.civ.
Ulterior, prin cererea depusa la data de 07.05.2009, respectiv la 21.01.2010, reclamantul si-a precizat obiectul actiunii in sensul ca a solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare pentru cota de ½ din imobilul susmentionat, actiune promovata in temeiul art.1073-1077 C.civ, mentinandu-si acelasi cadru procesual.
Prin sentinta civila nr. 2632/27.05.2010, Judecatoria Buftea a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman ca neintemeiata; a admis actiunea astfel cum a fost precizata de reclamantul KERESZTES ALEXANDRU in contradictoriu cu paratii KERESZTES VLADIMIR AURELIAN, STATUL ROMAN prin Ministerul Economiei si Finantelor - Directia Generala a Finantelor Publice Ilfov; a constatat ca intre numita Neagoe Floarea, in prezent decedata, in calitate de vanzatoare si reclamantul Keresztes Alexandru in calitate de comparator a intervenit la data de 20.04.2001 conventia de vanzare-cumparare avand ca obiect suprafata de 441 mp si cota de ½ din constructia aferenta terenului in suprafata totala de 883 mp situat in comuna Balotesti, str. Ion Creanga nr.7, judetul Ilfov, a dispus ca prezenta hotarare sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare si a luat act ca reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca prin actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.280/11.09.1961 de Notariatul de stat Raion Racari si transcris sub nr.55/11.09.1961 sotii Koszty Mihail (sau Mihai) si Floarea au cumparat un teren loc de casa de 883 mp situat la acel moment in vatra satului Preotesti, com. Balotesti, raionul Racari, regiunea Bucuresti, actualmente comuna Balotesti, str. Ion Creanga nr.7, judetul Ilfov (certificatul fiscal aflat la fila 88 si expertiza topografica.
Sotii Koszty Mihail si Floarea au divortat la data de 23.02.1977, casatoria fiind desfacuta prin sentinta civila nr.517/23.02.1977 pronuntata de Judecatoria Buftea. S-a retinut ca sotii nu au procedat la un partaj al bunurilor comune dupa divort, iar imobilul din str. Ion Creanga a continuat sa fie locuit de fosta sotie.
Koszty Mihail a decedat la 26.07.1998, succesiunea acestuia fiind acceptata in calitate de unica mostenitoare, de numita Koszti Ioana, sotie supravietuitoare, conform certificatului de mostenitor nr.35/08.03.1999.
Prin sentinta civila nr.7998/14.12.2006 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dos nr.11392/303/2006, ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea cailor de atac, s-a dispus anularea certificatului de mostenitor nr.35/08.03.1999, in privinta mostenitorilor, constatandu-se ca reclamantilor Keresztes Alexandru si Keresztes Vladimir Aurelian, ca descendenti de gradul I ai defunctului din prima casatorie cu numita Maria, le revenea cate o cota de 3/8 din masa succesorala, iar defunctei Koszti Ioana (d. 18.04.2005) in privinta careia se constatase vacanta succesorala, ii revenea o cota de ¼ din masa ramasa de pe urma defunctului Koszty Mihai, compusa din cota de ½ din terenul de 883 mp si casa aferenta.
La randul sau numita Koszty (Coszti sau Koszti) Floarea, devenita dupa divort Neagoe, a decedat la 28.05.2005 avand drept unica mostenitoare pe fiica sa, Neagu Elisabeta. Prin certificatul de mostenitor nr.76/22.06.2005 in care a fost dezbatuta succesiunea defunctei, s-a retinut ca masa succesorala se compune din cota de ½ din terenul de 883 mp si casa aferenta, in timp ce diferenta de ½ din imobil apartine fostului sot Koszty Mihail – decedat.
Fiica, Neagu Elisabeta, a decedat la 29.06.2007, succesiunea acesteia nu a fost dezbatuta in procedura succesorala conform informarii de la Camera Notarilor Publici Bucuresti, iar potrivit declaratiei martorei Bengu Dumitra, Neagu Elisabeta nu avea rude si deci, posibili, mostenitori.
Prin inscrisul sub semnatura privata datat 20.04.2001 si intitulat act de vanzare-cumparare numita Neagoe Floarea vindea reclamantului Keresztes Alexandru cota sa de ½ din imobilul dobandit in timpul casatoriei cu Koszty Mihai, respectiv 441 mp din totalul de 883 mp, precum si ½ din casa compusa din 2 camere si 1 antreu. In respectivul act nu se face mentiunea de vreun pret, ci de obligatia reclamantului care „… a avut si are grija de …” Neagu Floarea. Astfel cum a reiesit din declaratia martorei Bengu Dumitra, semnatara a chitantei din 2001 si vecina cu imobilul in litigiu, reclamantul impreuna cu sotia sa s-au mutat in imobilul din str. Ion Creanga nr.7 cu circa 2 luni inainte de decesul lui Neagoe Floarea, avand grija de aceasta intrucat fiica ei locuia in Bucuresti.
Coroborand depozitia martorei cu chitantele depuse la filele 91-95 reiese ca sotii Keresztes au continuat sa locuiasca in imobil dupa decesul lui Neagoe Floarea si au platit taxele si impozitele aferente.
La data de 24.05.2005 prin declaratia autentificata sub nr.1643, Neagu Elisabeta recunostea conventia incheiata de mama sa Neagu Floarea, prin care aceasta din urma vanduse cota de ½ din imobil catre Keresztes Alexandru, prin inscrisul sub semnatura privata susmentionat, declarand totodata ca este de acord cu instrainarea si ca nu mai are nicio pretentie prezenta sau viitoare relativ la imobil. Respectiva declaratie este partial reluata si in cuprinsul procurii autentificate sub nr.1876/14.06.2005 prin care mandatase pe numitul Stanciu Tache sa o reprezinte in fata autoritatilor competente cu privire la dezbaterea succesiunii mamei sale , iar dupa emiterea certificatului de mostenitor, sa vanda lui Keresztes Alexandru, „… la pretul stabilit de comun acord …” cota ce-i revenea din imobil. Respectivul mandat avea o valabilitate de 1 an, pana la 14.06.2006.
Instanta de fond a apreciat ca desi partile nu au stipulat un pret pentru cota de ½ din imobilul ce a facut obiectul promisiunii de vanzare-cumparare, poate fi asimilata acestuia intretinerea prestata de reclamant in perioada 2001-2005 si plata taxelor si impozitelor aferente acestuia. Astfel, desi nula ca vanzare-cumparare, pentru lipsa formei autentice, conventia incheiata de parti valoreaza antecontract de vanzare-cumparare, generator de obligatii de a face, in virtutea principiului conversiunii actelor juridice.
In conditiile in care fiica promitentei-vanzatoare a recunoscut si si-a asumat obligatia de a instraina imobilul, dar aceasta a decedat fara mostenitori, s-a constatat ca paratul Statul Roman justifica calitate procesuala pasiva in litigiu intrucat pasivitatea acestuia in demararea procedurii vacantei succesorale nu justifica mentinerea incertitudinii asupra titularilor dreptului de proprietate cu privire la cota de ½ din imobilul in litigiu, ce a apartinut defunctei Neagu Floarea.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, prin Directia Generala a Finantelor Publice Ilfov, cerere inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a IV-a Civila sub nr. 8314/94/2008, la data de 02.09.2010.
Recurentul-parat a reiterat exceptia prematuritatii fata de cererea reclamantului, intrucat, in mod eronat a fost investita instanta cu o cerere privind constatarea dobandirii proprietatii printr-un inscris sub semnatura privata fata de Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, nefacandu-se dovada ca acesta a cules vreo mostenire ramasa vacanta.
Un certificat de vacanta succesorala poate fi obtinut numai in conditiile Legii nr.36/1995.
Notarul public este instiintat de catre reprezentantul statului, respectiv primaria (administratia publica locala) in circumscriptia careia a avut ultimul domiciliul defunctul respectiv, in vederea deschiderii succesiunii vacante.
Dispozitiile art. 75 din Lege nr.36/1995 statueaza: „In succesiunea ce urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public citeaza autoritatea administratiei publice competenta a prelua bunurile”.
Recurentul a aratat ca din actiunea dedusa judecatii, cat si din inscrisurile depuse la dosar nu se face dovada dezbaterii succesiunii vacante de pe urma defunctei Neagu Elisabeta.
Prin dezbaterea succesiunii se constata faptul ca succesiunea este vacanta si se elibereaza un certificat de vacanta succesorala de catre notarul public de la locul deschiderii mostenirii.
Dispozitiile art. 85 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala, cuprind procedura speciala referitoare la constatarea vacantei succesorale dupa expirarea termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, procedura ce se finalizeaza cu eliberarea certificatului de vacanta succesorala de catre notarul public.
Avand in vedere cele aratate, considera ca in speta dedusa judecatii, in mod eronat a fost investita instanta o cerere privind constatarea dobandirii proprietatii printr-un inscris sub semnatura privata fata de Statul roman, prin Ministerul Finantelor Public - in calitate de parat - nefacandu-se dovada ca acesta a cules mostenirea ramasa vacanta de pe urma defunctei Neagu Elisabeta.
Mostenirea dobandita de Ministerul Finantelor Publice, ca reprezentant al Statului roman s-ar fi finalizat cu eliberarea unui certificat de vacanta succesorala care sa constate lipsa oricaror mostenitori legali sau testamentari, procedura obligatorie prevazuta de dispozitiile legale in vigoare si omisa de catre instanta de fond.
Pe fondul cauzei, recurentul a aratat ca cererea reclamantului, astfel cum a fost precizata, este neintemeiata, intrucat actul mentionat, pretinsul inscris sub semnatura privata, nu a fost urmat de procedura instituita de prevederile speciale privind transmiterea dreptului de proprietate al imobilelor teren/constructie, act care ar fi putut deveni opozabil tertilor prin inscrierea acestuia la cartea funciara.
Nu se poate intelege ratiunea pentru care nu s-a procedat la incheierea unui act autentic, intrucat se sustine ca acest inscris ar fi fost incheiat in anul 2001, iar Neagu Floarea a decedat in anul 2005, la patru ani dupa presupusa invoiala.
Mai mult decat atat, nu s-a procedat la perfectarea actelor nici ulterior, intrucat in anul 2007, a decedat si fiica acesteia, respectiv Neagu Elisabeta, (fara mostenitori dupa cum se arata).
Prin sentinta pronuntata, instanta de fond nedreptateste Statul Roman, prin MFP, intrucat nu i-a recunoscut un drept prevazut de legea speciala de a intra in posesia unui titlu de proprietate si de a proceda ulterior la valorificarea acestuia, conform legislatiei in vigoare, creand un prejudiciu bugetul de stat.
Instanta de fond, interpretand gresit inscrisurile si probele administrate in dosarul cauzei, a infaptuit practic o deposedare abuziva, incalcand grav un drept fundamental: dreptul de proprietate al Statului Roman, prin MFP. Solutia data a echivalat practic cu o deposedare specifica perioadei 1945-1989. Chiar si in perioada comunista, atunci cand proprietarii vindeau o cladire si terenul aferent acesteia, statul intervenea si anula vanzarea terenului, ii confisca, ii lasa in folosinta cumparatorului si-i impunea acestuia o chiriei modica pe terenul respectiv, pentru a-si demonstra si impune in acest fel calitatea de proprietar. In speta, solutia instantei de fond duce la o incalcare flagranta a dreptului de proprietate si a prerogativelor acestuia, consfintite de Constitutia Romaniei si de dreptul comunitar european.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 299 si urm. C.proc.civ., iar in temeiul art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
Intimatul-reclamant KERESZTES ALEXANDRU, a formulat, in temeiul art. 115 C.proc.civ., intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei pronuntate de Judecatoria Buftea ca fiind temeinica si legala.
La teremenul din 2.11.2011 cauza a fost repusa pe rol pentru a pune in discutia partilor, ca motiv de ordine publica, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Kerestes Vladimir Aurelian.

Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs, inclusiv cel invocat de tribunal din oficiu, tribunalul retine urmatoarele:
Obiectul cererii de chemare in judecata cu care a fost investita prima instanta, astfel cum acesta a fost precizat de reclamant, a fost acela de a se pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare asupra cotei de ½ din imobilul teren si constructie, situa in com. Balotesti, str. Ion Creanga nr. 7, jud. Ilfov.
Fiind o actiune personala, legitimare procesuala pasiva justifica numai promitentul vanzator sau succesorii universali sau cu titlu universal ai acestuia, acesta fiind debitorul obligatiei de a incheia in viitor contractul de vanzare-cumparare si al carui consimtamant se cere a fi suplinit, in temeiul dispozitiilor art. 1073-1077 c..civ din 1864.
Din probele administrate in cauza, se retine ca inscrisul sub semnatura privata datat 20.04.2001, intitulat act de vanzare-cumparare, a fost incheiat intre Keresztes Alexandru, in calitate de cumparator si Neagoe Floarea, in calitate de vanzator.
Cele retinute de prima instanta, in sensul ca, desi nul ca vanzare pentru lipsa formei autentice, actul juridic dintre parti poate fi interpretat ca antecontract de vanzare-cumparare, sunt corect  stabilite, din acest punct de vedere critica adusa de recurentul parat Statul Roman fiind neintemeiata.
Revenind la calitatea procesuala pasiva, tribunalul arata ca in cauza au aceasta calitate succesorii universali sau cu titlu universal ai defunctei Neagoe Floarea, aceasta din urma fiind promitenta vanzatoare.
Cum la data sesizarii instantei aceasta nu mai era in viata, la acel moment fiind decedata si fiica acesteia, Neagu Elisabeta, singurii care ar fi justifica legitimare procesuala pasiva ar fi fost mostenitorii defunctei Neagu Elisabeta.
In cauza s-a sustinut ca mostenirea defunctei Neagu Elisabeta nu a fost  dezbatuta si ca nu au putut fi indicati mostenitorii acesteia.
Intr-o atare situatie, tribunalul arata ca, in lipsa unui certificat de vacanta succesorala, Statul Roman nu poate fi chemat in judecata, ca mostenitor legal al defunctei Neagu Elisabeta, criticile recurentului in aceasta privinta fiind fondate.
De altfel, tribunalul arata ca o astfel de solutie este in acord cu decizia nr.2/2011 pronuntata de ICCJ in recurs in interesul legii, potrivit cu care, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva decat in ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanta succesorala.
Chiar daca obiectul cauzei de fata nu este identic cu cel la care face referire decizia pronuntata in recurs in interesul legii, anterior mentionata, tribunalul constata ca rationamentul juridic este acelasi, si se rezuma la concluzia ca Statul Roman nu poate fi chemat in judecata ca titular al unei mosteniri vacante, ca creditor sau debitor al unei obligatii, decat in situatia in care a fost emis un certificat de vacanta succesorala, acesta din urma fiind singurul inscris  care dovedeste legitimarea procesuala pasiva a Statului in astfel de cauze.

Avand in vedere aceleasi consideratii referitoare la legitimarea procesuala pasiva in cazul cererilor avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de instrainare, tribunalul a invocat, ca motiv de ordine publica, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Keresztes Vladimir Aurelian, exceptie pe care o gaseste intemeiata, pentru urmatoarele argumente:
Astfel cum s-a retinut anterior, singura persoana care justifica legitimare procesuala pasiva este promitentul vanzator, parte a antecontractului, in conditiile in care actiunea cu care a fost sesizata instanta este o actiune personala, derivata din contract.
Calitatea de coproprietar asupra imobilului care, pentru cota de ½ face obiectul antecontractului de instrainare, nu justifica legitimarea procesuala pasiva. Cum paratul Keresztes Vladimir Aurelian se afla intr-o astfel de situatie, tribunalul constata ca acesta nu are calitate procesuala pasiva, intre el si reclamant neexistand un raport juridic derivat din inscrisul datat 20.04.2001.
Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 312 c.pr.civ., tribunalul va admite recursul, inclusiv din perspectiva motivului de ordine publica invocat,  va modifica in tot sentinta recurata, in sensul ca va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman si a paratului Keresztes Aurelian, iar pe cale de consecinta, va  respinge cererea ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Data fiind admiterea celor doua exceptii, tribunalul nu va mai analiza motivele de recurs formulate de recurent, care vizeaza fondul cauzei.

TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A  IV-A  CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 3158 R/07.12.2011