minori si familie - reincredintare minor

SC. 664/ 01.02.2010
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamantul-parat K. R. O. in contradictoriu cu parata-reclamanta B. M. si A.T.S. 5 Bucuresti, avand ca obiect reincredintare minor.
La apelul nominal facut in sedinta publica nu au raspuns partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei depunerea la dosar, prin compartimentul registratura, a concluziilor scrise formulate de parata-reclamanta, la care este atasata traducerea legalizata a referatului de ancheta sociala intocmit de autoritatile spaniole  la domiciliul minorului (01.02.2010).
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare.
INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile deduse judecatii, constata urmatoarele:
Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti la data de 11.08.2008 sub nr., reclamantul-parat K. R. O. a chemat-o in judecata pe parata-reclamanta B. M., solicitand instantei sa dispuna, in contradictoriu si cu A.T.S 5 Bucuresti, reincredintarea minorului K. S. D., nascut la 18.06.2004, si obligarea paratei-reclamante la plata in favoarea minorului a unei pensii de intretinere in cuantumul legal, avandu-se in vedere veniturile realizate de parata-reclamanta.
In motivarea cererii, reclamantul-parat a aratat ca prin hotararea pronuntata in dosarul al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti s-a pronuntat desfacerea casatoriei, minorul fiind incredintat spre crestere si educare mamei. A mai aratat ca dupa pronuntarea hotararii de divort parata-reclamanta a plecat in strainatate la munca pentru o perioada foarte mare, lasand copilul in grija mamei sale, care nu i-a permis sa-si viziteze fiul, incercand sa tina secret faptul ca parata-reclamanta nu se afla in tara, aspect de care a luat cunostinta de la oamenii din anturajul fostei sale sotii. A apreciat ca hotararea judecatoreasca prin care copilul a fost incredintat spre crestere si educare mamei apare ca fiind eronata, avand in vedere modalitatea in care parata-reclamanta a inteles sa se ingrijeasca de un copil mic – purtarea lui prin tari straine si lasarea sa in grija unor straini cat timp se afla la lucru, desi el, tatal, este capabil si dispune de mijloace financiare pentru a-l ingriji si a-i oferi mai multa siguranta si caldura familiala.
In drept, au fost invocate disp. art. 42, 86, 92 si urm. C. fam., disp. Legii nr. 248/2005 si OUG nr. 126/2007.
La data de 31.10.2008, parata-reclamanta a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala, solicitand respingerea cererii de reincredintare a minorului si mentinerea dispozitiilor SC. nr. 1940/23.03.2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, precum si majorarea  pensiei de intretinere la plata careia a fost obligat reclamantul-parat in favoarea minorului prin hotararea mai sus mentionata prin raportare la veniturile realizate de acesta; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea intampinarii si a cererii reconventionale, parata-reclamanta a aratat ca prin sentinta civila nr. 1940/23.03.2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti s-a pronuntat desfacerea casatoriei partilor, inca din cursul procesului de divort aceasta indicand instantei ca va pleca impreuna cu minorul din tara, reclamantul-parat avand cunostinta de demersurile efectuate in acest sens, fara a se opune, intrucat a tinut permanent legatura cu minorul. A mai aratat ca in scurta perioada in care a lipsit de langa minor pentru a pregati sosirea sa la resedinta din strainatate, copilul a fost bine ingrijit si educat (fiind inscris la gradinita), parintii sai, in baza unei declaratii date reprezentantului Serviciului de Asistenta Sociala din cadrul Primariei in a carei raza teritoriala isi au domiciliul, asumandu-si raspunderea cu privire la cresterea si educarea nepotului lor, cu ajutorul ei material. In aceasta perioada copilul a fost vizitat sporadic de tata, desi nu i s-a interzis pastrarea legaturilor personale. A mai mentionat parata-reclamanta ca la data de 14.04.2008 a plecat impreuna cu minorul in strainatate, unde s-au perfectat de indata actele unei sederi legale (cardul sanitar, inscrierea la scoala). A aratat ca locuieste in Spania cu forme legale, realizand venituri si avand o relatie stabila cu un cetatean spaniol, care-l iubeste pe minor, bucurandu-se si de sprijinul parintilor sai, care momentan se afla cu ea, copilul avand o situatie stabila si fericita, adaptandu-se usor la noul mediu, fiind mereu impreuna cu ea si bunicii materni.
In drept, au fost invocate disp. art. 115 si 119 C.proc.civ.
Instanta a incuviintat si a administrat pentru parti proba cu inscrisuri (fiind depuse la dosar adeverinta emisa de SC C. SRL cu privire la venitul net realizat de reclamantul-parat, declaratia mamei reclamantului-parat cu privire la situatia locativa a fiului sau si in copie, certificatul de nastere al minorului K. S. D., actul de identitate al reclamantului-parat, sentinta civila nr. 1940/2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, inscrisuri cu privire la situatia minorului si a paratei-reclamante in Spania, inscrisuri in dovedirea platii de catre reclamantul-parat a pensiei de intretinere in favoarea minorului pana la data parasirii tarii de catre acesta, fotografii), proba cu interogatoriul reciproc (raspunsurile partilor fiind consemnate si atasate la filele 94-96 din dosar) si proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii S. J. si F. M., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar (filele 117, 118-119).
De asemenea, au fost depuse la dosar, prin compartimentul registratura, referatele de ancheta sociala intocmite de reprezentantii A.T.S. 5 Bucuresti (filele 13-14) si ai autoritatilor spaniole competente la domiciliul minorului (filele 137-164), prin comisie rogatorie efectuata de Judecatoria de prima instanta nr.4 Ibiza.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin sentinta civila nr. 1940/23.03.2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti s-a pronuntat desfacerea casatoriei partilor, iar minorul K. S. D., nascut la 18.06.2004 a fost incredintat spre crestere si educare mamei, tatal fiind obligat la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului in cuantum de 150 lei lunar, de la data de 23.03.2007 si pana la majoratul copilului, retinandu-se in esenta urmatoarele:
Instanta a considerat ca interesul superior al minorului este acela de a se afla in grija mamei si a bunicilor materni, avand in vedere varsta acestuia, necesitatile sale, atasamentul parintilor fata de copil, precum si concluziile referatelor de ancheta sociala efectuate in cauza. Astfel, a retinut instanta ca inca din primele luni de viata, minorul a fost lasat, cu acordul ambilor parinti, in grija bunicilor materni, iar pe perioada absentei din tara a mamei, tatal a preferat sa locuiasca singur in Bucuresti, fara a-l lua pe copil in grija sa.
Prin urmare, instanta a considerat ca interesul minorului este acela de a locui impreuna cu mama sa si cu bunicii materni, in grija carora s-a aflat cea mai mare parte a vietii sale, cu aceste persoane dezvoltand o relatie solida, iar nu cu tatal sau, care, desi avea o puternica afectiune fata de copil, a fost o prezenta sporadica in viata acestuia, sau cu bunica paterna, pe care minorul nu o cunostea. Aceasta sentinta a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea cailor de atac.
La aproximativ 1 an si jumatate de la pronuntarea sentintei civile mentionate mai sus, prin care minorul a fost incredintat mamei sale, reclamantul-parat a formulat prezenta cerere de reincredintare a minorului, aratand, in principal, ca dupa pronuntarea hotararii de divort parata-reclamanta a plecat in strainatate la munca, pentru o perioada foarte mare de timp, lasand copilul in grija mamei sale. A precizat reclamantul-parat ca mama paratei-reclamante nu i-a permis sa-si viziteze fiul, iar atunci cand parata-reclamanta a luat copilul cu ea in strainatate l-a lasat in grija unor straini cat timp ea se afla la lucru.
In drept, potrivit art. 44 din C. fam., in cazul schimbarii imprejurarilor, la cererea oricaruia dintre parinti, instanta judecatoreasca va putea modifica masurile privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale intre parintii divortati si copii, cu respectarea cerintelor prevazute de art. 42 alin. 1 si 2 C. fam. In interpretarea acestui text de lege instanta are in vedere ca masura reincredintarii copilului spre crestere si educare de la un parinte la celalalt isi gaseste justificarea si poate fi luata numai atunci cand se stabileste ca interesele minorului o cer, adica numai cand parintele in ingrijirea caruia se afla nu-i poate asigura conditiile necesare pentru o dezvoltare corespunzatoare. Schimbarea partiala a conditiilor care, in ansamblul lor, au determinat incredintarea copilului nu atrage in mod obligatoriu revenirea asupra masurii deja dispuse, cat timp subzista elementele hotaratoare care au justificat-o si care confirma necesitatea ca aceasta masura sa fie mentinuta in chiar interesul copilului.
Revenirea asupra masurii in sensul de a se lua copilul de la parintele caruia i-a fost incredintat trebuie sa aiba o justificare temeinica, bazata pe motive care sa demonstreze ca mentinerea la acel parinte ar avea consecinte daunatoare asupra bunei lui dezvoltari fizice, cresterii si educarii sale.
In cauza de fata, instanta nu poate retine sustinerile reclamantului-parat, potrivit carora parata-reclamanta nu s-a ingrijit in mod corespunzator de minorul K. S. D.. Astfel, in perioada in care parata-reclamanta a fost plecata in strainatate (perioada octombrie 2007 – martie 2008), aceasta s-a preocupat de bunastarea minorului, prin trimiterea regulata a unor sume de bani bunicii acestuia, in vederea ingrijirii sale, astfel cum reiese din ordinele de plata depuse la dosar (filele 51-54). De asemenea, in perioada respectiva minorul a fost lasat in ingrijirea bunicilor materni, care au dat o declaratie pe proprie raspundere la Serviciul de Asistenta Sociala de pe langa Primaria Rastolita, potrivit careia pe perioada in care parata-reclamanta este plecata din tara, acestia isi asuma intreaga raspundere cu privire la cresterea si educarea minorului K. S. D. (fila 55 din dosar). Faptul ca minorul a ramas in grija bunicilor materni in perioada respectiva este confirmat si de catre martora S. J., prin declaratia data in prezenta cauza (fila 117 din dosar).
 Totodata, inainte de a pleca in strainatate, parata-reclamanta l-a inscris pe copil la gradinita din Rastolita, in anul scolar 2007-2008, interesandu-se de situatia acestuia, astfel cum reiese din adeverinta eliberata de gradinita respectiva, semnata de educatoarea copilului (fila 56 din dosar).
In plus, din ansamblul probator administrat in cauza reiese faptul ca, din  momentul plecarii paratei-reclamante cu minorul in Spania (14.04.2008), starea afectiva si materiala a acestuia a fost una de stabilitate. Astfel, din actele emise de autoritatile spaniole (filele 57-77 din dosar), reiese faptul ca parata-reclamanta domiciliaza in mod legal cu minorul pe teritoriul Spaniei, impreuna cu partenerul acesteia, M. A. G. M., cu care copilul are o relatie foarte buna. Acest aspect este relevat si de raportul de evaluare psihologica si sociala, intocmit de autoritatile spaniole in data de 08.09.2009, cu ocazia efectuarii unei anchete sociale la domiciliul paratei-reclamante, potrivit caruia copilul are o stransa legatura afectiva cu partenerul mamei sale, caruia ii spune „tata”. 
De asemenea, in cuprinsul actelor aratate se mentioneaza faptul ca minorul K.S. D. urmeaza cursurile unui centru scolar din Spania, in anul scolar 2008-2009, aspect confirmat si prin declaratia martorei S. J. (fila 117 din dosar). Raportul mentionat mai sus releva si faptul ca atat parata-reclamanta, cat si partenerul acesteia, ii asigura minorului un nivel de trai corespunzator, precum si un sprijin real in dezvoltarea armonioasa a copilului. Totodata, relatiile bune cu membrii familiei materne extinse, stabiliti in Spania, precum si cu familia partenerului paratei-reclamante favorizeaza integrarea sociala si familiala a copilului. In concluzie, autoritatile spaniole competente, prezentandu-si punctul de vedere, au recomandat ca parata-reclamanta sa detina in continuare custodia minorului, amintirile acestuia din urma despre tatal sau fiind vagi si imprecise.
Avand in vedere si raspunsul paratei-reclamante la interogatoriu, potrivit caruia ea are grija de minor in Spania, intrucat nu lucreaza, aspect confirmat prin declaratiile partenerului acesteia, date cu ocazia efectuarii anchetei sociale („isi termina activitatea la inceputul verii”), instanta nu va putea retine sustinerile reclamantului-parat, in sensul ca minorul ar fi lasat in grija unor straini in timpul in care parata-reclamanta s-ar afla la serviciu.
Prin urmare, instanta considera ca parata-reclamanta prezinta in continuare garantiile morale si materiale pentru cresterea si educarea corespunzatoare a minorului K.S.D., neintervenind nicio schimbare in imprejurarile esentiale avute in vedere la momentul incredintarii copilului catre mama.
Aspectele relevate de reclamantul-parat cu privire la posibilitatea sa de a oferi minorului cele necesare pentru o dezvoltare armonioasa, aspecte confirmate de declaratia martorei F.M. (fila 118 din dosar) si de concluziile referatului de ancheta sociala nr. 33235/27.08.2008 (filele 13-14 din dosar), efectuat de Primaria Sectorului 5 Bucuresti, ar fi avut relevanta in cauza numai in masura in care imprejurarile avute in vedere la momentul incredintarii s-ar fi modificat in mod esential si reincredintarea copilului ar fi fost in interesul superior al acestuia. Intrucat aceste aspecte nu au fost singurele avute in vedere la pronuntarea hotararii de incredintare, instanta avand in vedere, in principal, relatia apropiata existenta intre copil si mama lui si bunicii materni, nu poate considera ca a intervenit o modificare esentiala a imprejurarilor respective.
De asemenea, aspectele invederate de reclamantul-parat referitoare la atitudinea paratei-reclamante de a-l impiedica pe acesta sa aiba legaturi cu minorul, inclusiv prin faptul parasirii teritoriului Romaniei impreuna cu copilul, nu pot fi avute in vedere in solutionarea prezentei actiuni, acestea putand fi luate in considerare in cadrul unei eventuale actiuni de stabilire a unui program de vizitare a minorului de catre reclamantul-parat.
Concluzionand, instanta are in vedere ca reclamantul-parat nu a facut dovada schimbarii imprejurarilor care au determinat masura incredintarii minorului K. S. D. catre mama sa, subzistand, dupa cum s-a aratat anterior, elementele esentiale ce au determinat instanta sa dispuna incredintarea minorului catre mama: varsta frageda a copilului si necesitatea incadrarii acestuia intr-o familie ce i-ar asigura conditii optime pentru o buna dezvoltare fizica si psihica. Prin urmare, instanta urmeaza sa respinga ca neintemeiata cererea principala privind reincredintarea minorului K. S. D. catre reclamantul-parat.    
Cu privire la cererea reconventionala, prin care parata-reclamanta a solicitat majorarea  pensiei de intretinere la plata careia a fost obligat reclamantul-parat in favoarea minorului si cheltuieli de judecata, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1940/23.03.2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, reclamantul-parat a fost obligat la plata unei pensii de intretinere in cuantum de 150 lei lunar in favoarea minorului K. S. D., nascut la data de 18.06.2004, cu incepere de la data pronuntarii hotararii si pana la majoratul copilului.
In drept, instanta are in vedere ca potrivit dispozitiilor art.86 alin.3 C. fam., descendentul, cat este minor, are drept la intretinere oricare ar fi pricina nevoii in care se afla. Obligatia de a contribui la cheltuielile privind intretinerea copilului minor reprezinta, asadar, aspectul patrimonial al indatoririlor parintesti legate de cresterea, ingrijirea si educarea acestuia.
Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati, astfel cum statueaza disp. art. 94 alin.1 C. fam. In acest sens, instanta este abilitata sa reduca sau sa majoreze cuantumul obligatiei de intretinere, dupa cum variaza cele doua aspecte avute in vedere mai sus.
In cauza de fata, instanta retine ca situatia de fapt avuta in vedere la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de stabilire a ultimei pensii de intretinere (23.03.2007) s-a modificat, in sensul ca necesitatile minorului sunt in continua crestere, direct proportional cu varsta (la data pronuntarii hotararii mentionate minorul avea varsta de 2 ani si 9 luni, iar la momentul pronuntarii prezentei hotarari, el are varsta de 5 ani si 7 luni), astfel incat reclamantul-parat, in calitate de parinte, are indatorirea legala de a contribui la suportarea acestor cheltuieli. De asemenea, instanta constata ca veniturile reclamantului-parat s-au marit, astfel cum rezulta din adresa nr. 11/16.01.2009 emisa de SC C. SRL (fila 105 din dosar), potrivit careia reclamantul-parat obtine un venit net lunar de 845 lei. La stabilirea noului cuantum al pensiei de intretinere se vor avea in vedere criteriile oferite de art. 94 alin.3 C.fam.
Fata de cele expuse anterior, in fapt si in drept, instanta, constatand intemeiata cererea reconventionala, o va admite si va dispune obligarea reclamantului-parat la plata pensiei de intretinere majorate in cuantum de 211 lei lunar in favoarea minorului K. S. D., ns. la data de 18.06.2004, incepand cu data introducerii cererii reconventionale: 03.11.2008, de la care se prezuma starea de nevoie in care se afla minorul si pana la data implinirii varstei majoratului, urmand ca, dupa acest moment, minorul devenit major, sa formuleze in nume propriu cerere pentru stabilirea pensiei de intretinere pentru descendent aflat in continuarea studiilor.
In baza art. 274 C.proc.cv., urmeaza a obliga reclamantul-parat la plata catre parata-reclamanta a sumei de 898,02 euro (echivalent BNR in lei la data platii), reprezentand cheltuieli de judecata (contravaloarea biletelor de transport aferente deplasarilor efectuate de parata-reclamanta intre Spania si Romania la termenele de judecata la care s-a prezentat, cf. inscrisurilor doveditoare depuse la filele 180-192 din dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

Respinge ca neintemeiata cererea principala formulata de reclamantul-parat K.R. O., cu domiciliul in Bucuresti, impotriva paratei-reclamante B.M., cu domiciliul procesual ales in jud. Mures, si in contradictoriu cu A.T.S. 5 BUCURESTI.
Admite cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta B.M. impotriva reclamantului-parat K.R.O si in consecinta:
Majoreaza pensia de intretinere stabilita in sarcina reclamantului-parat si in favoarea minorului K.S.D., ns. la data de 18.06.2004, prin sentinta civila nr. 1940 din 23.03.2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, de la 150 lei la 211 lei lunar, incepand cu data introducerii cererii reconventionale: 03.11.2008, si pana la majoratul copilului.
Obliga reclamantul-parat la plata catre parata-reclamanta a sumei de 898,02 euro (echivalent BNR in lei la data platii), reprezentand cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 01.02.2010.