Revendicare si obligatie de a face

DOSAR NR. 3368/303/2009
SENTINTA CIVILA NR. 7564/ 18.10.2010
,

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
1. Obiectul actiunii si argumentele reclamantei
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 31.03.2010, reclamanta (A.N.L.) a chemat in judecata pe parata CL, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la demolarea constructiilor edificate ilegal pe terenul proprietatea reclamantei situat in perimetrul cuprins intre strada Intrarea L si Intrarea CL care se prelungeste cu Intrarea M.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca are inscris un drept de proprietate asupra unei suprafete de teren de 18.800 mp situat in str. Intr. G sector 6, cu nr. cadastral 3992/2, inscris in CF nr. 52959 a localitatii Bucuresti.
In scopul edificarii pe acest teren a 9 locuinte tip vila, achizitionate de beneficiari prin credit ipotecar, terenul a fost impartit in 10 loturi, cate unul aferent fiecarui imobil, iar unul aferent drumurilor, aleilor pietonale, spatiilor verzi. Lucrarile au demarat ca urmare a obtinerii autorizatiei de construire nr. 1367/27.12.2006 al carei termen de valabilitate a fost prelungit pana la data de 19.10.2009.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, pentru a putea construi pe un anumit teren este necesara obtinerea unei Autorizatii de Construire, act emis de primaria pe raza careia se afla amplasamentul, pe baza unui proiect si a unei serii de avize si acorduri. Toate aceste documente necesare obtinerii autorizatiei de construire sunt specificate in Certificatul de Urbanism. Acesta este un act de autoritate publica eliberat de primarie la cerere, pentru un imobil teren, sau pentru un teren pe care urmeaza sa se edifice constructii. Actele necesare pentru obtinerea acestui certificat sunt planuri ale terenurilor, acte de proprietate, precum si un memoriu care sa cuprinda o descriere a terenului, a constructiilor, a lucrarilor care se vor executa.
Odata eliberat, certificatul de urbanism stipuleaza conditiile in care se pot face lucrari de constructii, amenajari, demolari, etc. pe un teren, si anume: functiuni, retrageri si alinieri obligatorii, regim de inaltime, precum si lista avizelor si acordurilor necesare eliberarii.
Cu alte cuvinte, Certificatul de urbanism concretizeaza stipularile Regulamentului Local de Urbanism pentru terenul in cauza, in cazul de fata fiind prevazuta si obligatia de detaliere prin Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) aprobat de administratia publica locala (Anexa 3). Acesta instituie un regulament precis, obligatoriu de respectat pe parcursul desfasurarii si finalizarii proiectului a carui autorizare se solicita. Este obligatia investitorului si a beneficiarului de proiect de a se asigura in acest fel, inca de la inceput, ca terenul corespunde nevoilor sale, ca amplasarea in zona a constructiilor nu este contrara legii, ca se respecta vecinatatile si drepturile de proprietate ale vecinilor.
Prin urmare, A.N.L. a respectat intocmai prevederile legale, obtinand autorizatia de construire pentru amplasamentul din Intr. G  pe baza unor documentatii prealabile intocmite conform normelor legale si aprobate de autoritatile competente.
Astfel cum rezulta din PUD (anexa 3), la data intocmirii si aprobarii acestuia, si la data obtinerii autorizatiei de construire, adica iunie-august 2006, respectiv decembrie 2006, pe latura amplasamentului proprietatea A.N.L. cu iesire in Intrarea M (prelungirea Intrarii C) nu exista nicio constructie edificata pe vreun teren ingradit proprietate particulara.
In plus, din PUD se poate observa clar distanta care trebuia respectata intre constructiile din amplasament si spatiile verzi/aleile de acces. Acest lucru nu ar fi fost posibil daca in perioada respectiva ar fi existat ingradit terenul paratei, iar pe el edificate cele 3 corpuri de constructie, aprobarea intregii documentatii facandu-se, in acest caz, cu nesocotirea si incalcarea grava a dreptului de proprietate al vecinilor.
Prin urmare, aflandu-se in posesia tuturor avizelor si autorizatiilor cerute de lege, la data de 6.02.2007 A.N.L. a transmis antreprenorului general ordinul de incepere a lucrarilor de constructii in amplasament.
Pe parcursul executarii acestora, reprezentantii A.N.L. au constatat ca la una din extremitatile amplasamentului, si anume latura cu iesire in Intr. M, a fost ingradit un teren pe care s-au ridicat fara autorizatie de constructie 3 corpuri de constructii (doua din caramida si una din placi OSB in curs de finalizare), acestea suprapunandu-se partial peste proprietatea A.N.L. si, mai mult, incalcand limita legala prevazuta de lege pentru distanta care trebuie sa fie respectata intre doua cladiri. Cu alte cuvinte, distanta masurata intre constructiile paratei si unul din imobilele aflate in constructie ale A.N.L. este de 0,69 m, facand practic imposibila finalizarea lucrarilor la imobilul nr. 6, efectuarea imprejmuirilor si a cailor de acces prevazute in proiect si constituind un real pericol in cazul producerii unui incendiu.
In urma sesizarii Primariei sectorului 6 - Serviciul disciplina in constructii de catre A.N.L., s-au obtinut informatii conform carora parata  este mostenitoarea unui teren in suprafata de 243 mp situat in Str. Sebe Vasile insa acest teren a fost trecut in proprietatea statului in baza Decretului nr. 133/1986, constructia care exista la acel moment pe terenul respectiv fiind demolata.
Prin adresa inregistrata la A.N.L. sub nr. 2378/30.01.2009 (Anexa 4), Primaria sector 6 prin Directia Arhitect Sef Serviciul Autorizatii de Construire a comunicat faptul ca locuinta edificata in Str. Godeni nr. 16 nu are autorizatie de construire, iar proprietara, respectiv parata, are actele depuse si nefinalizate pentru retrocedarea terenului.
Asa cum rezulta din raspunsul autoritatilor competente sesizate cu acest aspect, parata a edificat constructiile fara a detine autorizatii de constructii si, mai mult, incalcand si nesocotind cu buna stiinta dreptul de proprietate al A.N.L., astfel ca se circumscrie in situatia prevazuta de art. 949 Cod civil, fiind un veritabil constructor de rea credinta.
Buna sau reaua-credinta a constructorului care efectueaza lucrari pe terenul altuia trebuie apreciata la momentul inceperii edificarii constructiei. Or, atat timp cat parata a avut un drept de proprietate asupra unui teren care a fost trecut in proprietatea statului, drept pe care insa nu si 1-a redobandit legal, nu se poate vorbi despre buna credinta.
Buna-credinta este o conditie in functie de care trebuie stabilite drepturile si obligatiile care revin subiectilor raporturilor juridice nascute ca urmare a construirii pe un teren strain. Ea semnifica atitudinea sau vointa persoanei de a se conforma normelor dreptului, atitudine sau vointa intemeiata pe credinta eronata in existenta unei situatii juridice conforma cu normele dreptului (Prof. Univ. Dr. Ion Deleanu - Problema constitutionalitatii prevederilor art. 494 Cod Civil).
In cazul paratei nu se poate vorbi despre buna-credinta si nici macar despre o aparenta de drept, atat timp cat parata avea cunostinta, la momentul inceperii edificarii constructiilor ilegale, de faptul ca terenul asupra caruia autorii sai au avut un titlu de proprietate a fost preluat de stat, cu orice titlu, si nu l-a redobandit potrivit dispozitiilor legale.
In sustinerea acestei afirmatii, parata a invederat faptul ca pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a III-a civila se afla dosarul nr. 8593/3/2009 cu prim termen la 3.04.2009, prin care parata contesta decizia Primarului General nr. 10709/4.06.2008 de acordare a masurilor reparatorii in echivalent pentru terenul in suprafata de 246 mp situat in Bucuresti, Str. Intrarea Sebe Vasile, sector 6.
Prin urmare, atat timp cat la data introducerii acestei contestatii adica 6.03.2009 - parata inca nu are clarificata situatia juridica a terenului pe care a edificat constructiile fara sa tina cont de limita proprietatii A.N.L., planurile si regulamentele urbanistice zonale, si fara a avea acordul autoritatilor, actiunile sale sunt cele ale unui constructor de rea credinta care, din culpa grava, a nesocotit si incalcat cel mai important drept real - dreptul de proprietate.
In acest sens se pronunta si literatura de specialitate: ‘Potrivit dispozitiilor legale, inceperea oricarei constructii trebuie sa aiba loc in conditii de autorizare, ceea ce presupune intocmirea unei documentatii, operatiune care ar trebui sa constate si sa certifice si faptul ca edificatele se fac pe terenul beneficiarului, iar cel care nu respecta documentatia si chiar mai mult construieste pe terenul altei persoane fara sa obtina autorizatia necesara, trebuie pus sa suporte consecintele faptelor sale, mergand pana la demolare" (Felician Sersiu Cotea, Buna credinta. Implicatii privind dreptul de proprietate - Ed. Hamangiu 2007, pag. 364).
Daca parata ar fi avut un drept de proprietate recunoscut asupra terenului si ar fi respectat prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor in constructii, republicata, ar fi fost evitata depasirea perimetrului la care ar fi fost indrituita si nesocotirea dreptului reclamantei.
In incercarea de a lamuri situatia aparuta, din necesitatea identificarii precise a imobilelor in discutie si pentru a avea o imagine cat mai clara a situatiei de fapt, A.N.L. a solicitat opinia unui expert autorizat prin efectuarea unui raport de expertiza extrajudiciara, care sa stabileasca situatia reala existenta in amplasament cu privire la acest aspect.
Astfel a fost intocmit raportul de expertiza tehnica extrajudiciara (topografie) de catre SC SRL din care rezulta fara dubiu faptul ca "limita de sud a proprietatii A.N.L. si anume latura aflata pe str. Intrarea C care se prelungeste cu Str. Meste incalcata de o imprejmuire cu gard cu o suprafata de 231 mp a carei forma este prezentata in Studiul topografic al terenului, in respectiva incinta aflandu-se 3 constructii (case, anexe si latrina). Terenul imprejmuit abuziv se suprapune pe o suprafata de 130,58 mp cu terenul proprietatea A.N.L. Distanta dintre constructiile executate ilegal si constructiile A.N.L. este de 0,69 m".
Raportul de expertiza evidentiaza si faptul ca parata a incalcat prevederile art. 611-614 Cod civil, nerespectand distanta dintre constructiile sale si imobilele aflate in constructie ale A.N.L., generand astfel o serie intreaga de nemultumiri din partea beneficiarilor si proprietarilor acestor imobile aflate in constructie.
In drept, au fost invocate disp. art. 494, art. 611-614, art. 1077 Cod civil.
2. Cererea precizatoare
2.1. La termenul de judecata din data de 15.05.2010, reclamanta a depus la dosar copia actului de identitate a paratei si cerere precizatoare, prin care isi modifica obiectul cererii de chemare in judecata, din obligatia de a face, in actiune in revendicare a suprafetei de 130,58 mp, ocupata abuziv de parata prin ingradirea unei suprafete de teren si edificarea constructiilor ilegale. De asemenea, reclamanta a precizat ca valoarea suprafetei de teren revendicata este in valoare de 24.000 lei.
2.2. La data de 11.06.2010, reclamanta a depus la dosar, prin serviciul registratura, cerere precizatoare a obiectului cererii de chemare in judecata, in sensul ca obiectul capatului principal de cerere este revendicarea suprafetei de 50 mp teren, intabulata in cartea funciara nr. 64743, avand nr. c cadastral provizoriu 3992/2, delimitata de punctele de contur B-C-D-E-6-F, conform planului de situatie 1:200 Anexa B din raspunsurile la obiectiunile raportului de expertiza si Anexa 2 la raportul de expertiza topo, intocmite de expertul desemnat PR
3. Apararile formulate de parata prin intampinare si cererea de aratare a titularului dreptului
La data de 04.12.2009, parata CL a formulat intampinare (f.123), aratand ca din toate actele de proprietate ale reclamantei se mentioneaza in mod expres ca, aceasta detine in proprietate un teren situat la adresa din Intrarea G, in timp ce aceasta ocupa terenul situat in Intr. M, sector 6, proprietatea Municipiului Bucuresti. Totodata, parata a mentionat ca ocupa un alt teren, aflat la o alta adresa, decat cel aflat in proprietatea reclamantei iar, terenul din Intrarea M nu este proprietate particulara, fiind in proprietatea municipiului Bucuresti, aflat in anexa nr. 3, nu putea in nici un caz sa fie avut in vedere si terenul ocupat de aceasta.
Pe terenul din Intrarea M sector 6, parata a edificat in cursul anului 2004, doua corpuri de cladire, care exista si in prezent precum si o magazie, care a fost demolata. Tot in cursul anului 2004, parata a imprejmuit terenul pe care il ocupa in suprafata de 246 mp.
De asemenea, parata a precizat faptul ca situatia prezentata de reclamanta, in sensul ca ar fi edificat ulterior constructiile realizate de A.N.L. nu corespunde realitatii, aceasta fiind formulata cu intentia de a induce in eroare instanta.
Prin urmare, parata a mentionat faptul ca a incalcat limita prevazuta de lege pentru distanta care trebuia respectata intre cele doua cladiri, astfel cum a sustinut reclamanta in cuprinsul cererii de chemare in judecata, ci chiar A.N.L. a edificat constructii pe teren ulterior datei la care a construit parata.
In sustinerea intampinarii, parata a depus in copie procesul-verbal de inspectie incheiat la 09.02.2008, extras de carte funciara pentru informare, plan de amplasament si delimitare a imobilului, schite.
4. Cererile de interventie formulate in cauza
4.1. La termenul de judecata din data de 04.12.2009, ZAMA si VAD au depus cerere de interventie in interesul reclamantei A.N.L., prin care au solicitat admiterea acesteia in principiu, sa se constate ca sunt coproprietarii terenului in cota indiviza asupra caruia partile se judeca dupa finalizarea lucrarilor, urmand sa fie obligate sa le respecte dreptul de proprietate si posesie asupra acestuia, precum si obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
In motivarea cererii, s-a aratat ca in data de 19.12.2006, Agentia nationala pentru Locuinte a incheiat cu SC Concivic SRL un contract de antrepriza generala, cesionat prin contractul de cesiune catre societatea Concas SA, iar la data de 20.03.2007, intre ZAMA si VAD, in calitate de mandanti si A.N.L.,in calitate de mandatar, a fost semnat contractul de mandant. Astfel au dobandit dreptul de proprietate cu privire la casa si terenul aferent acesteia si cota indiviza din terenurile comune. La data semnarii contractelor A.N.L. avea inscris dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren de 18.800 mp, situat in str. G sector 6,cu nr. cadastral 3992/2, inscris in CF nr. 52959 a localitatii Bucuresti.
Pe parcursul executarii, reprezentantii A.N.L. au constatat ca la una din extremitatile amplasamentului, si anume in latura cu iesire in Intr. M ,a fost ingradit un teren pe care s-a ridicat fara autorizatie de construire doua constructii din caramida si o constructie din placi OSB in curs de finalizare, acestea suprapunandu-se partial peste proprietatea A.N.L. si mai mult incalcand si limita legala prevazuta de lege. Din cauza acestor constructii lucrarile nu au mai putut continua fiind blocate iar consecinta acestui lucru este imposibilitatea intervenientilor de a intra efectiv in posesia imobilelor, achizitionate nefiind posibila incheierea procesului verbal de predare – primire a acestora fiindu-le astfel incalcat dreptul de proprietate.
4.2. La acelasi termen de judecata, intervenientii RC, VMA, AC, PD, VAG, TCN, SVG, NCA, SV, au formulat cererii de interventie in interes propriu, prin care au solicitat admiterea in principiu a cererii de interventie, iar pe fond admiterea actiunii astfel cum a fost formulata de reclamanta A.N.L., in sensul sa se dispuna obligarea paratei sa respecte dreptul de coproprietate si posesie linistita si utila asupra terenului prin demolarea constructiilor edificate ilegal, precum si la plata cheltuielilor de judecata generate de prezentul proces.
Prin intampinare s-a aratat ca in data de 19.12.2006, Agentia Nationala pentru Locuinte a incheiat cu SC Concivic SRL un contract de antrepriza generala, cesionat prin contractul de cesiune catre societatea Concas SA, iar la data de 20.03.2007, intre intervenienti, in calitate de mandanti si A.N.L., in calitate de mandatar, au fost semnate contractele de mandant.
La data semnarii acestor contracte, intervenientii aveau cunostinta ca A.N.L. avea inscris dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren de 18.800 mp, situat in str. G, sector 6, cu nr. cadastral 3992/2, inscris in CF nr. 52959 a localitatii Bucuresti. Printre beneficiarii creditului ipotecar numarandu-se si intervenientii.
Pe parcursul executarii, reprezentantii A.N.L. au constatat ca la una din extremitatile amplasamentului, si anume in latura cu iesire in Intr. M, a fost ingradit un teren pe care s-a ridicat fara autorizatie de construire doua constructii din caramida si o constructie din placi OSB in curs de finalizare, acestea suprapunandu-se partial peste proprietatea A.N.L. si mai mult incalcand si limita legala prevazuta de lege. Datorita acestei situatii, intervenientii se afla in imposibilitatea de a se muta la termen in imobilul construit si pentru care nu poat semna procesul verbal de terminare al lucrarilor fiindu-le incalcat dreptul de proprietate indiviza avut in vedere la dat semnarii contractelor cu reclamanta A.N.L.
4.3. La termenul de judecata din data de 12.02.2010, intervenientii ZAMA si VAD au precizat ca cererea de interventie este in interes propriu, si nu in interesul reclamantei.
5. Aspecte procesuale
Cererea a fost legal timbrata cu 1973 de lei taxa judiciara de timbru si 5 lei timbru judiciar pe capatul de cerere avand ca obiect actiune in revendicare imobiliara, respectiv 8 lei taxa judiciara de timbru si 0.3 lei timbru judiciar pe capatul de cerere avand ca obiect obligatie de a face.
5.1. La termenul de judecata din data de 15.03.2010, instanta in temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a admis exceptia insuficientei timbrari a cererilor de interventie, invocata din oficiu, a dispus anularea cererilor de interventie in interes propriu formulate de intervenientii RC, VMA, AC, PD, VAG, TCN, SVG, NCA, SV, ca netimbrate.
De asemenea, a dispus anularea cererilor de interventie in interes propriu formulate de intervenientii Zotta Maria Alexandra si Vilcu Alexandru Dragos in privinta capatului de cerere avand ca obiect actiune in revendicare ca insuficient timbrate.
La termenul de judecata din data de 29.03.2010, instanta a respins ca inadmisibila in principiu cererea de interventie formulata si precizata de intervenientii ZAMA si VAD, pentru argumentele expuse in incheierea de sedinta.
5.2. Prin incheierea de sedinta din data de 15.03.2010, avand in vedere ca Municipiul Bucuresti prin Primar General cu privire la cererea de aratare a titularului dreptului nu si-a precizat pozitia procesuala, in temeiul dispozitiilor art. 66 alin. 2 Cod procedura civila, instanta a luat act ca acesta a devenit intervenient principal in prezenta cauza.
5.3. In temeiul dispozitiilor art. 167 Cod procedura civila, instanta a incuviintat pentru reclamanta proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratei si proba cu expertiza tehnica de specialitate topografie, cu obiectivele stabilite prin incheierea de sedinta din data de 24.04.2009, ce face parte integranta din prezenta hotarare.
Reclamanta a atasat cererii de chemare in judecata in copie urmatoarele inscrisuri: incheiere nr. 22135/28.09.2005 emisa de OCPI Sector 6, autorizatie de construire nr. 1367/27.12.2006 cu anexe, adresa nr. 2378/30.01.2009, raport de expertiza tehnica extrajudiciara.
La solicitarea instantei, la data de 12.05.2009 au fost depuse la dosar relatiile solicitate de la OCPI Sector 6, adresa nr. 826752/6476/11.05.2009 emisa de PMB- Directia Evidenta Imobiliara si Cadastrala, la data de 11.05.2009 relatiile de la PMB – Directia Utilitati Publice.
La solicitarea instantei, la data de 19.05.2009 s-au depus la dosar prin serviciul registratura, relatiile solicitate de la PMB – Directia Achizitii Concesiuni Contracte.
La termenul de judecata din data de 09.10.2009, instanta a incuviintat pentru reclamanta proba cu expertiza tehnica in specialitatea constructii civile, cu obiectivele stabilite la acea data, iar la termenul de judecata din data de 29.01.2010, s-a depus la dosar raportul de expertiza tehnica in specialitatea constructii, intocmit de expert DMl – filele 176-203.
La data de 12.03.2010, s-a depus la dosar de catre expertul PRC, raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie – filele 221-228.
La data de 25.03.2010, parata a depus la dosar, prin serviciul registratura, obiectiuni la raportul de expertiza in specialitatea topografie.
La termenul de judecata din data de 29.03.2010, reclamanta a depus la dosar obiectiunile formulate in scris la raportul de expertiza in specialitatea topografie, obiectiuni ce au fost incuviintate de catre instanta.
La acelasi termen de judecata, instanta a respins ca inadmisibila in principiu cererea de interventie formulata si precizata de intervenientii ZAMA si VAD La termenul de judecata din data de 14.06.2010, instanta a procedat la administrarea interogatoriului paratei, raspunsurile acesteia fiind consemnate si atasate la dosar – fila 294.
La acelasi termen de judecata, intervenientul principal a depus la dosar Dispozitia Primarului General al Municipiului Bucuresti nr. 10709/04.06.2008.
La solicitarea instantei, la data de 21.06.2010, s-au depus la dosar, prin serviciul registratura, relatiile solicitate de la PMB- Directia Evidenta Imobiliara si Cadastrala, iar la data de 13.07.2010, s-au depus la dosar relatiile solicitate de la PMB – Serviciul Evidenta Proprietati.
La solicitarea instantei, la data de 20.08.2010, s-au depus la dosar, prin serviciul registratura, relatiile solicitate de la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – Serviciul Avizare Legislatie si Contencios, respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria MO3 nr. 1157/21.06.1994.
La data de 10.09.2010, s-au depus la dosar prin serviciul registratura, raspunsul la obiectiunile incuviintate de instanta la raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie.
La solicitarea instantei,la data de 28.09.2010, s-au depus la dosar, prin serviciul registratura, relatiile solicitate de la PMB – Serviciul Evidenta Domeniu Public si Privat.
6. Starea de fapt
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine ca reclamanta Agentia Nationala pentru Locuinte invoca un drept de proprietate asupra imobilului-teren identificat prin raportul de expertiza intocmit de d-na expert PRC (f.222-227 vol. 1) cu completarile si anexele ulterioare (f.258-260 vol. 1 si f.24-29 vol. 2).
Potrivit cererii precizatoare a obiectului cererii de chemare in judecata depuse de reclamanta la data de 11.06.2010 (f.293 vol. 1), capatul principal de cerere priveste revendicarea suprafetei de 50 mp teren, intabulata in Cartea funciara nr. 64743, avand nr. cadastral provizoriu 3992/2, delimitata de punctele de contur B-C-D-E-6-F, conform planului de situatie 1:200 Anexa B din raspunsurile la obiectiunile raportului de expertiza si Anexa 2 la raportul de expertiza topografica, intocmite de expertul desemnat PR
Reclamanta Agentia Nationala pentru Locuinte este proprietar al terenului in suprafata de 1,88 ha situat in Bucuresti, str. G, sector 6, conform Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor Companiei Nationale Cai Ferate CFR S.A. nr. 5/26.02.2002 si Ordinului MLPTL nr. 759/15.05.2002 (f.84-87 vol. 1). Terenul a fost identificat in momentul intrarii in posesia A.N.L. prin procesul-verbal de predare-primire din 14.11.2003 (f.87 vol. 1).
Ulterior terenul a fost parcelat, fiind intocmite documentatii cadastrale de dezmembrare, iar loturile au fost intabulate in cartea funciara.
Prin certificat de nomenclatura urbana a fost modificat numarul postal in str. Godeni nr. 16A, astfel cum rezulta din raportul de expertiza intocmit de d-na expert Popescu Ruxandra Crina (f.222-227 vol. 1).
6.1. Identificarea topografica a imobilului
Lotul nr. 5 cuprinde un teren in suprafata de 50 m2 situat in Bucuresti, Intrarea G sector 6, cu numar cadastral provizoriu 3992/2/6/5 intabulat in Cartea Funciara nr. 64743, identificat intre punctele B-C-D-E-6-F potrivit expertizei tehnice judiciare specialitatea topografie, intocmita de expert PRC.
Parata CL a marturisit prin raspunsurile oferite la interogatoriu (f.294 vol. 1) ca locuieste in imobilul din Bucuresti, Intr. M, sector 6, fara a avea vreun titlu de proprietate asupra imobilului teren si/sau constructie. De asemenea, parata a recunoscut ca edificarea constructiilor s-a facut fara autorizatie de construire incepand cu data de 13 iulie 2004.
Suprafata totala ocupata in prezent de parata C L este de 221 m2, fiind delimitata prin garduri de lemn, din sarma si din materiale uzate refolosite, aspecte constatate in mod direct de expertul PRC cu ocazia masuratorilor efectuate la fata locului.
Conform titlului de proprietate exhibat de reclamanta si documentatiei cadastrale, prin raportare exclusiv la lotul nr. 5 cu numar cadastral provizoriu 3992/2/6/5 intabulat in Cartea Funciara nr. 64743, prin expertiza tehnica s-a stabilit ca parata ocupa fara titlu suprafata de 50 m2.
In urma obiectiunilor efectuate s-a constatat ca planurile topografice din perioada 1986-1993 nu au fost modificate, terenul fiind individualizat de expert pe fiecare dintre acestea, cu aceleasi coordonate, conform anexelor la raportul de expertiza (f.258-260 vol. 1 si f.24-29 vol. 2).
6.2. Situatia constructiilor in litigiu
Din raportul de expertiza tehnica in specialitatea constructii, intocmit de dl. expert DM (f.176-203 vol.1) rezulta ca pe terenul situat in Bucuresti, Intr. M sector 6 s-au identificat doua constructii si un WC, toate edificate in regie proprie de parata CL in perioada mai-iulie 2004, fara documente legale cum ar fi certificat de urbanism, autorizatie de construire (a se vedea si procesul-verbal de inspectie intocmit de Primaria Municipiului Bucuresti la data de 09.02.2008), avize si autorizatii specifice, nefiind indeplinite nici conditiile de salubritate sau cele privitoare la calitatea in constructii conform Normelor sau Regulamentelor specifice.
Atat din raportul de expertiza specialitatea constructii, cat si din cel specialitatea topografie, rezulta ca parata a edificat constructiile la 0,70 m de constructia apartinand reclamantei Agentia Nationala pentru Locuinte.
7. Pe fondul cauzei
7.1. Asupra actiunii in revendicare
Actiunea in revendicare este o actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, „orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international”.
Curtea Europeana a Drepturilor omului a statuat ca un reclamant nu poate invoca o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 decat in masura in care actele de care se plange se raportau la “bunuri”, in sensul acestor dispozitii. Potrivit jurisprudentei constante a organelor Conventiei in acest sens, notiunea de “bun” poate cuprinde atat “bunurile existente”, cat si valori patrimoniale, respectiv creante, cu privire la care reclamantul poate pretinde ca are cel putin o “speranta legitima” de a le vedea concretizate. In sens contrar, nu vor fi considerate “bunuri” in sensul articolului sus-mentionat speranta de a redobandi un drept de proprietate care s-a stins de mult timp ori o creanta conditionala care a devenit caduca prin neindeplinirea conditiei (cauza Malhous c. Republicii Cehe, decizie de inadmisibilitate din 13 decembrie 2000, cererea  nr. 33071/96; cauza Kopecký c. Slovaciei, cererea nr. 44912/98, par. 35).
In cauza Pentia si Pentia c. Romaniei (decizie de inadmisibilitate din 23 martie 2006) Curtea europeana a considerat ca reclamantii nu beneficiau in momenul introducerii actiunii in revendicare de o dispozitie legala sau de un act juridic, precum o decizie judiciara, susceptibile a constitui o “speranta legitima”, astfel ca nu dispuneau de un “bun” in sensul Conventiei si aveau in procedura interna pozitia unor simpli petenti urmarind restituirea in natura a imobilului nationalizat in 1950.
Ca si in cauza Pentia si Pentia c. Romaniei, parata CL a formulat o cerere de retrocedare a unui teren de 246 m2 situat in str. Sebe Vasile nr. 4 in baza Legii nr. 10/2001, teren ce a trecut in proprietatea statului in anul 1986 in baza Decretului nr. 133/16.04.1986. Prin Dispozitia Primarului nr. 10709/04.06.2008 s-a propus despagubirea prin echivalent pentru fostul teren, iar pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila se afla dosarul nr. 8593/3/2009 avand ca obiect anularea acestei dispozitii si obligarea la restituirea in natura.
Conform situatiei de fapt expuse anterior, instanta retine ca terenul in suprafata de 50 m2 situat in Bucuresti, Intrarea G, sector 6, cu numar cadastral provizoriu 3992/2/6/5 intabulat in Cartea Funciara nr. 64743, identificat intre punctele B-C-D-E-6-F potrivit expertizei tehnice judiciare specialitatea topografie, intocmita de expert PRC (lotul nr. 5) este proprietatea reclamantei, nici parata CL si nici intervenientul Municipiul Bucuresti neindicand vreun titlu de proprietate propriu.
De altfel, in expertiza s-a aratat ca amplasamentul terenului din fosta str. Sebe Vasile nr. 4 asupra caruia poarta litigiul de pe rolul Tribunalului Bucuresti se regaseste in prezent pe alt amplasament, in interiorul imobilului detinut de S.C. S.A. (a se vedea in acest sens adresa nr. 925274/7227/08.07.2010 emisa de Serviciul Evidenta proprietati de la f.6-7 vol. 2 si certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO3 nr. 1157 din 21.06.1994, f.22 vol. 2).
Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu care confera titularului sau exercitiul liber si nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinta si dispozitia -, motiv pentru care, constatand caracterul intemeiat al actiunii in revendicare formulate de catre reclamanta Agentia Nationala pentru Locuinte, intrucat parata CL nu are niciun titlu de proprietate asupra imobilului, fiind un simplu posesor neproprietar, instanta va admite cererea de chemare in judecata formulata si modificata si o va obliga pe parata sa lase reclamantei in deplina proprietate si linistita posesie imobilul-teren in suprafata de 50 m2 situat in Bucuresti, Intrarea G, sector 6, cu numar cadastral provizoriu 3992/2/6/5 intabulat in Cartea Funciara nr. 64743 (lotul nr. 5), identificat intre punctele B-C-D-E-6-F potrivit expertizei tehnice judiciare specialitatea topografie, intocmita de expert PRC (f.222-227 vol. 1) cu completarile si anexele ulterioare (f.258-260 vol. 1 si f.24-29 vol. 2).
7.2. Asupra cererii de aratare a titularului dreptului
Potrivit art. 64 C.pr.civ., paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Cu trimitere la argumentele anterior expuse, instanta retine ca nu sunt indeplinite conditiile admiterii cererii de aratare a titularului dreptului. In primul rand, instanta retine ca parata nu detine imobilul „pentru altul” si nici nu „exercita in numele altuia un drept”. Municipiul Bucuresti nu a transferat paratei niciun drept – real sau de creanta - cu privire la acest imobil, neexistand raporturi juridice intre aceste parti.
In al doilea rand, intervenientul principal Municipiul Bucuresti nu are posesie acest imobil (nici macar corpore alieno) si nici nu a invocat vreun titlu de proprietate.
Asa fiind, instanta va respinge cererea de aratare a titularului dreptului de proprietate formulata de parata CL L impotriva intervenientului in interes propriu Municipiul Bucuresti prin Primar General ca neintemeiata.
7.3. Asupra cererii de desfiintare a constructiilor
Conform art. 494 C.civ., daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice. Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.
Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.
Masura obligarii la desfiintarea unei constructii constituie o ingerinta in dreptul de proprietate al unei persoane garantat de art. 44 din Constitutia Romaniei si de art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Yildirir c. Turciei, hotararea din 24 noiembrie 2009).
Analizand situatia in cauza, instanta constata ca ingerinta este prevazuta de o lege, clara si previzibila, iar parata a fost de rea-credinta, fiind pe deplin constienta de imprejurarea ca nu are un titlu de proprietate asupra terenului si nici nu are acordul adevaratului proprietar pentru a ridica o constructie. Mai mult, constructia ce ocupa lotul nr. 5 nu respecta conditiile privitoare la calitatea in constructii conform Normelor sau Regulamentelor specifice sau conditiile de salubritate.
De asemenea, reclamanta, in calitate de proprietar al terenului, a optat potrivit art. 494 C.civ. pentru desfiintarea constructiilor ridicate cu rea-credinta pe terenul sau de parata, iar instanta retine ca exercitarea acestui drept de optiune prevazut de lege este proportionala, nefiind nicio aparenta de abuz din partea reclamantei.
Asa fiind, instanta va obliga parata la desfiintarea constructiilor realizate pe terenul proprietatea reclamantei, identificat intre punctele B-C-D-E-6-F potrivit expertizei tehnice judiciare specialitatea topografie.
8. Cereri accesorii
In temeiul art. 274 C.pr.civ., constatand ca parata CLLL este in culpa procesuala, va admite cererea reclamantei si o va obliga pe parata la plata sumei de 3.486,3 lei reprezentand cheltuieli de judecata, din care 1.986,3 constituie taxe judiciare de timbru si timbru judiciar, iar 1.500 de lei onorariul pentru expertizele tehnice judiciare.