Ucidere din culpa.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu din data de 23.04.2008 emis in dosarul nr. 2771/P/2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului T.C.I. - , pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 178 alin. 1 si 2 Cpen. si de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, uciderea din culpa si respectiv refuzul de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
In fapt, s-a retinut in esenta prin actul de trimitere in judecata ca inculpatul in dimineata zilei de 07.07.2007 din culpa sa exclusiva a produs un accident de circulatie pe strada Constitutiei din Municipiul Sibiu, accident soldat cu decesul victimei H.A.. Se mai sustine ca, ulterior acestui moment, inculpatul a refuzat recoltarea de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
Starea de fapt enuntata se arata ca ar fi dovedita de urmatoarele mijloace de proba:
- proces verbal de cercetare la fata locului, schita accidentului, planse foto , urmele biologice prelevate cu ocazia accidentului (f.6-36)
- diagnosticurile stabilite la internare pentru. persoanele care au suferit leziuni corporale in urma accidentului ,respectiv F.C. , B.P., H.A.D si T.C.(51-52)
- buletinul de examinare clinica a invinuitului ce atesta ca acesta „pare sub influenta bauturilor alcoolice „ si procesul verbal de refuz de recoltare a probelor biologice ;
-buletin de examinare clinica a victimei si buletin de analiza toxicologica-rezultat „o"-(37-39)
-buletine de examinare clinica si de analize toxicologice pentru. B.P. (1,00 g%) ,P.M.G. („0"), A.A. (o,45 g%)-(40-47)
-polita de asigurare RCA a autoturismului invinuitului (f.48)
-proces verbal de predare catre invinuit a 2 telefoane mobile gasite la locul accidentului (f.49-50)
-raportul de constatare medico - legala(autopsie victima)-(56-60) declaratiile de constituire de parti civile a sotiei victimei –H.D.E (in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a celor 2 minore) , a mamei victimei –H.M. - si a sorei victimei – N.C.M. , copiile actelor de stare civila ale acestora si veniturile realizate de victima in ultimele 6 luni -(61-71)
- constituirea de parte civila a S.C.J.U. Sibiu (72)
- dovada testarii invinuitului cu aparatul etilotest (o,47 mg/1) si declaratiile acestuia care arata ca nu stie cum s-a produs impactul si precizeaza ca a refuzat recoltarea probelor biologice deoarece ii este teama de ace -( f.79- 84)
- declaratiile martorei oculare H.M. -(f.85-88)
- declaratiile martorei oculare F.O.C..(f.89-90 ; 77-78)
- declaratiile martorei oculare T.E. (f.91-94)
- declaratiile martorului ocular B.P.V. -(f.95; 73)
- declaratiile martorului ocular T.O.I. - fratele invinuitului -(f.96-98)
- declaratia martorului P.M.G. - (f.99-103)
- declaratia olografa a martorului A.A., si dovada testarii (o,26 mg/1) -(f.104-105)
- declaratiile martorilor K.V.G. si A.H.D - (f. 106-109)
- declaratiile martorilor asistenti U.R.si D.M.A. -(f.l 10-112)
- declaratiile martorilor P.I.D., S.G.D. si S.G.D.(f. 113-118)
- declaratiile martorei oculare S.M. -(f.l 19-121)
- raport de expertiza tehnica auto privind dinamica accidentului intocmita de exp.oficial G.L.(exp.consultant desemnat de invinuit N.M.)  - (f. 130-160)
- cercetarile efectuate de catre I.T.M.Sibiu - (f. 161-263).
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sibiu la nr. 2875/306/2008.
In faza de judecata a procedat instanta la audierea inculpatului(filele 37-38) si a martorilor F.C.O.(fila 55), T.E.C.(fila 56-57), B.P.V.(fila 58), T.O.I.(fila 59-60), H.M.(filele 76-77), P.M.G.(fila 78), P.I.D.(filele 92-93), S.G.D.(fila 94), T.E.(fila 95), T.I.(fila 96), S.M.(fila 119) si P.R.(fila 120).
Din analiza coroborata a probelor administrate in cauza retine instanta urmatoarea stare de fapt:
In data de 7.07.2007, in jurul orei 6,20 , inculpatul s-a deplasat la volanul autoturismului marca BMW cu nr. SB-0519 pana la Barul Naf-Naf din Mun. Sibiu pentru a-si transporta sotia si prietenii spre casa. In jurul orei 6,45 acesta a plecat de la local spre Cartierul Tiglari, conducand acest autoturism si avandu-i ca pasageri pe sotia sa T.E.C. pe bancheta din fata, iar pe martorii F.C., B.P. si T.O.I. (fratele inculpatului) pe bancheta din spate.
Ajungand in sensul giratoriu de pe B-dul C.Coposu , inculpatul a virat pe str. Constitutiei , circuland pe banda a II-a a sensului de mers str. Balea- str. N.Teclu.
Din cauza vitezei excesive de 120 km/h, pe fondul oboselii si a influentei bauturilor alcoolice, inculpatul a patruns intempestiv cu autoturismul BMW pe sensul opus de mers , incalcand marcajul longitudinal continuu. In aceste imprejurari, in dreptul statiei de Salvare Sibiu, vehiculul sau a intrat in coliziune frontala cu autovehiculul marca Dacia cu nr. SB 04 BLL care era condus regulamentar de numitul Hila Adrian pe banda a II a directiei str. N.Teclu-Balea. In urma impactului ,celor doua autoturisme le-au fost imprimate miscari de rotatie, iar autoturismul Dacia a fost proiectat pe prima banda a directiei sale de deplasare si autoturismul BMW s-a oprit pe banda a II a sensului str.Balea-str.N.Teclu ,orientat spre spital.
Imediat dupa coliziune, un alt autoturism marca BMW de culoare neagra cu nr. SB-80-WST a oprit la fata locului. Conducatorul acestuia – P.M.G. ce era insotit de un cunoscut al inculpatului ,respectiv A.A., 1-a transportat pe inculpatul T. la spital. Fiind solicitat telefonic de sora sa F.C., martorul F.C. a sosit la locul accidentului si a transportat-o pe aceasta si pe T.E.C. la Unitatea Primiri - Urgente. Victima H.A si martorul B.P. au ajuns la spital prin intermediul serviciului de ambulanta.
Fiind testat cu aparatul etilotest, s-a stabilit ca inculpatul avea concentratia de 0,47 mg/1 alcool pur in aerul expirat. Acesta a refuzat nemotivat recoltarea probelor biologice.
In cursul aceleiasi zile, victima H.A a decedat datorita leziunilor grave suferite prin accidentul rutier.
Potrivit raportului de expertiza tehnica auto privind dinamica producerii accidentului, patrunderea autoturismului BMW condus de inculpat pe sensul de deplasare al autoturismului Dacia a fost imprevizibila, victima neavand timpul necesar de reactie pentru a putea preveni producerea coliziunii. Starea de pericol a fost creata de catre inculpat ,acesta fiind singurul care putea preveni accidentul daca rula cu autoturismul BMW pe sensul sau de mers.
Starea de fapt astfel cum ea a fost expusa de catre instanta a fost retinuta pe baza probelor administrate in cauza. Astfel, atat din raportul de expertiza tehnica auto intocmit in faza de urmarire penala cat si din depozitiile  martorilor oculari ai accidentului, rezulta culpa exclusiva a inculpatului care, aflat la volanul autoturismului mentionat, a patruns pe contrasens si a lovit autoturismul condus regulamentar de catre victima. Astfel martorii oculari H.M. si P.M.G. reliefeaza faptul ca accidentul a avut loc pe contrasens, in speta, pe sensul de deplasare regulamentar al victimei.
Depozitiile celorlalti martori audiati in cauza(persoanele ce se aflau cu inculpatul in masina) nu sunt in masura a aduce lamuriri suplimentare de vreme ce acestea, la unison, descriind starea de fapt, relateaza cu amanunte tot ceea ce s-a intamplat dar doar  pana la momentul accidentului. Atunci insa cand trebuie sa relateze conditiile de producere a accidentului, inexplicabil, martorii fie nu isi mai aduc aminte vreun aspect, fie, sustin ca dormeau si nu cunosc modul de producere a impactului.
Chiar inculpatul in depozitia sa desi nu neaga producerea accidentului nu are nici o explicatie pertinenta pentru modul de producere a acestuia. Precizeaza el ca fie se uita la casetofon, fie se uita in dreapta, fie ceva i-a distras atentia in acel moment. Mai afirma el ca din expertiza a constatat ca impactul ar fi avut loc la aproximativ un metru pe sensul opus de mers. Practic inculpatul in depozitia sa nu recunoaste nici un moment ca ar fi patruns pe contrasens ci se limiteaza doar la a constata locul producerii impactului astfel cum el a fost descris de catre expert.
Depozitia martorei S.M. instanta urmeaza a o inlatura de vreme ce aceasta nu se coroboreaza cu nici una dintre probele administrate in cauza si de vreme ce mentioneaza o stare de fapt diametral opusa celei reale.
O precizare consideram necesar a mai face. Sustine inculpatul in apararea sa ca viteza cu care se deplasa era una de aproximativ 60 km/h si ca mentiunile din cuprinsul raportului de expertiza cu referire la unghiul de rotatie pe baza caruia s-a calculat si viteza sa de deplasare de 120 km/h sunt eronate. Aceasta apreciere instanta o considera irelevanta din mai multe considerente. Mai intai, si de altfel principalul argument, expertul retine expres in cuprinsul concluziilor la raportul de expertiza ca nu viteza de deplasare a constituit cauza accidentului ci patrunderea intempestiva pe contrasens a inculpatului. Asadar putea inculpatul sa circule cu 60 km/h asa cum sustine ca oricum era indiferent: patrunderea sa pe contrasens a fost cauza accidentului si a decesului victimei si nu viteza sa de 60 sau 120 km/h. Apoi nu putem sa nu observam ca pana si martorii oculari mentioneaza in depozitiile lor ca au auzit o masina ce venea cu viteza, concluzie trasa dupa zgomotul specific facut de un autoturism ce se deplaseaza cu viteza in oras. In fine, este foarte interesant cum de inculpatul nu isi aminteste modul in care s-a produs accidentul dar poate face o referire foarte clara cu privire la viteza sa de deplasare, evident micsorata la jumatate in comparatie cu cea calculata de catre expert.
Fapta inculpatului T.C.I. care , nerespectand dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice , din culpa sa exclusiva, a produs decesul numitului H.A.D. si a refuzat recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 178 al.1,2 c.p. si art.87 al.5 OUG 195/02 .
Culpa conducatorului auto T.C.I. consta in incalcarea urmatoarelor dispozitii legale:
-art.35 al. 1 din  OUG 195/02 R potrivit caruia participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private ; in speta , inculpatul  conducea imprudent autovehiculul, cu viteza excesiva si fiind sub influenta bauturilor alcoolice.
-art.49 al. l din OUG 195/02 R si art.212 al. l din Regulament,conform caruia limita maxima de viteza in localitate este de 50 km/h.; inculpatul rula cu o viteza de 120 km./h, nerespectand astfel viteza admisa pe sectorul respectiv de drum.
-art.77 al.2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/02 R care interzice
incalcarea marcajului longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla; in speta, autovehiculul condus de catre inculpat a patruns pe sensul opus de circulatie ,delimitat prin linie continua dubla, si astfel a intrat in coliziune cu autovehiculul victimei care circula regulamentar.
Cateva precizari se impun a fi facute in legatura cu savarsirea de catre inculpat a infractiunii prev. de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002. Din punctul nostru de vedere savarsirea acestei infractiuni este de necontestat si nu poate fi justificata de „teama de ac” invocata de catre inculpat. Aceasta intrucat inculpatul desi bulversat de accident(asa cum chiar el sustine in cuprinsul declaratiei sale) a avut totusi limpede ratiunea in momentul in care(vazand ca testat cu aparatul etilotest are alcoolemie in aerul respirat) l-a sunat imediat pe fratele sau(medic de profesie) pentru a-l sfatui cum sa refuze recoltarea probelor biologice. Pe langa faptul ca asa zisa teama de ac invocata de catre inculpat din punct de vedere stiintific nu exista ea este doar invocata si nedovedita. Nu a depus inculpatul la dosar nici un inscris din care sa rezulte ca vreodata de-a lungul vietii ar fi refuzat recoltarea de sange din cauza acestei temeri, nu a depus nici un inscris din care sa se desprinda macar ideea ca a refuzat o interventie chirurgicala sau efectuarea unor analize pentru acest motiv. Simpla sa afirmatie legata de temerea sa este contrazisa de chiar sustinerile sale. Afirma el ca in copilarie in momentul in care era injectat cu vaccinurile obligatorii”i se inrosea si innegrea pielea”. Asadar inculpatul suporta injectiile cu toate aceste consecinte neplacute la nivelul pielii. De fapt este evident ca ceea ce a urmarit inculpatul este cu totul altceva. Astfel acesta avea o alcoolemie de 0,47 mg/l alcool pur in aerul expirat valoare la care alcoolemia din sange depasea valoarea de 0,80. Or in aceste conditii incadrarea juridica a faptelor ar fi fost alta si anume in alin. 3 al art. 178 Cpen. care prevede limite de pedeapsa de la 5 la 15 ani inchisoare si nu de la 2 la 7 ani inchisoare ca si in cazul de fata.
In aceste conditii in care singura justificare a inculpatului pentru refuzul recoltarii probelor biologice a fost tocmai faptul ca stia consecintele valorii ridicate a alcoolemiei(inculpatul este absolvent de stiinte juridice) nu putem retine apararea sa cu referire la „teama de injectie”. Nu se poate accepta ca o aparare de felul celei de fata(facuta la sugestia fratelui medic de profesie) sa produca consecinte juridice cu singurul argument ca inculpatul afirma teama sa si trebuie si crezut deoarece fratele sau medic intareste aceasta.
Modul si mijloacele concrete de comitere a faptei(prin patrunderea pe contrasens si lovirea unui autoturism condus absolut regulamentar de catre victima),imprejurarile comiterii ei(pe fondul consumului de alcool, a vitezei excesive, a concursului cu o alta masina, a oboselii, pe o strada intens circulata), urmarile produse(decesul victimei dar si vatamarea corporala a pasagerilor din masina condusa de catre inculpat), urmarile ce s-ar fi putut produce(decesul  altor persoane participante la trafic sau a celor aflate pe trotuar in apropierea locului accidentului), scopul urmarit(depasirea celeilalte masini cu care se afla in concurs) si persoana inculpatului(nesincer, cu studii superioare, casatorit, fara antecedente penale) justifica aprecierea ca aplicarea unei pedepse de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa si a uneia de 3 ani inchisoare pentru cea de-a doua infractiune savarsita este de natura a asigura scopul preventiv si functia educativa a pedepsei.
Cateva precizari se impun a fi facute si cu referire la individualizarea judiciara a pedepsei si anume cu referire la imprejurarile comiterii accidentului si cu privire la persoana inculpatului.
Astfel, dupa aprecierea noastra desprinsa din probele administrate in cauza accidentul a avut loc ca urmare a patrunderii pe contrasens a inculpatului, patrundere motivata insa nu de simpla neatentie a acestuia ci de un lucru foarte grav: dorinta de a depasi masina cu care facea concurs, masina la al carei volan se afla martorul P.M.G.. Astfel martorii P.I.D. si S.G.D. reliefeaza faptul ca cu putin timp inainte de accident aflandu-se in exercitiul atributiilor de serviciu(martorii sunt politisti comunitari) au observat in intersectia din Piata Unirii doua masini negre marca BMW ce faceau concurs in sensul ca se deplasau cu viteza in paralel si incercau sa se depaseasca una pe alta. Mai mult, relateaza martorii,  tocmai datorita acestui fapt la trecerea de pietoni situata in dreptul teatrului una dintre masini a patruns pe contrasens si ca cealalta era chiar sa-l loveasca pe un alt coleg ce vroia sa traverseze strada. Incheie martorii prin a sustine ca  la putin timp dupa acest moment au fost solicitati prin statie sa se deplaseze la accidentul ce se produsese unde au constata ca una dintre cele doua masini BMW ce era implicata in concurs produsese si accidentul(fila 92). In fine, sustin cei doi ca chiar persoanele prezente la locul accidentului afirmau ca acesta a avut loc pe fondul unui concurs cu un alt autoturism.
Apoi, martorul P.I.D. arata ca a retinut ca unul dintre numerele de inmatriculare a celor doua autoturisme avea in componenta sa cifra 7 sau 8 si literele WST. Legat de aceasta ajungem la depozitia martorului P.M.G. care era din punctul nostru de vedere conducatorul autoturismului cu care se intrecea inculpatul.
Reliefeaza martorul (conducator in momentul accidentului a unui autoturism BMW de culoare neagra cu numarul de inmatriculare SB-08-WST) ca a ajuns la locul accidentului imediat dupa momentul producerii acestuia si chiar a auzit momentul in care s-a produs intrucat el in acel moment se afla cu autoturismul in sensul giratoriu de pe strada Constitutiei. Continua martorul depozitia sa prin a afirma ca s-a oprit la locul accidentului intrucat il cunostea pe inculpat dar ca nu se intrecea cu acesta. Mai mult, acest martor este si cel ce il transporta pe inculpat cu propriul autoturism la spital.
In fine, coroborand toate acestea nu putem sa nu observam adevarata cauza a accidentului. Inculpatul in dorinta de a depasi autoturismul condus de catre martorul P.M.G. si intrucat avea in fata sa o furgoneta este evident ca a intrat pe contrasens tocmai pentru a depasi acest obstacol si a castiga concursul. Ca inculpatul nu s-a asigurat suficient, ca nu a apreciat corect distanta si viteza sade  deplasare  si implicit timpul necesar de a patrunde inapoi pe sensul de mers sunt tocmai motivele producerii accidentului soldat cu decesul unei persoane nevinovate ce se deplasa regulamentar la serviciu cu propriul autoturism. Nu putem sa nu observam faptul ca inculpatul nu are absolut nici o explicatie pentru modul in care a patruns pe contrasens si ca aceasta lipsa de explicatii se datoreaza tocmai faptului ca acesta nu a fost sincer sa recunoasca adevaratul motiv. Nu putem ignora pur si simplu(numai pentru ca inculpatul infirma) probele existente la dosar si care atesta faptul ca tot acest accident a avut o singura cauza: teribilismul inculpatului care s-a angrenat intr-un concurs auto cu martorul P.M.G. pe un drum cu doua benzi pe sens si aproximativ drept, drum ce si permitea datorita conformatiei sale un asemenea comportament.
Apoi, o alta chestiune pe care vrem sa o subliniem este cea a persoanei inculpatului, a atitudinii sale pretins de recunoastere si de regret a faptei. Aceasta atitudine este falsa si nu putem sa o retinem.
Mai intai o analiza atenta a intregului dosar conduce la concluzia ca de fapt inculpatul niciodata nu a recunoscut fapta savarsita si indeosebi vinovatia sa. In nici una dintre declaratiile sale inculpatul nu mentioneaza recunoasterea faptei ci doar faptul ca din cuprinsul raportului de expertiza a aflat locul producerii accidentului despre al carui mod de producere are de asemenea o atitudine total nesincera.
Mai observam ca inca de la inceput conduita inculpatului a fost duplicitara. Pe de o parte acesta a incercat sa mimeze regretul dar faptele sale l-au contrazis constant. Inca din primul moment inculpatul refuza recoltarea probelor biologice, refuza sa descrie modul real de producere a accidentului si prin atitudinea sa de taraganare refuza ca macar simbolic sa despagubeasca partile civile. Sub aceasta masca a disponibilitatii de acoperire a prejudiciului inculpatul nu a facut nimic altceva decat sa traga de timp. Suntem convinsi ca inculpatul regreta dar regreta nu culpa sa in producerea accidentului ci regreta faptul de a fi ajuns in postura de a fi trimis in judecata si de a se vedea cu spectrul unei condamnari plutind asupra sa. Nu regretul pentru modul absolut condamnabil de a se comporta(de a face pe drumurile publice un concurs de masini) determina atitudinea inculpatului ci regretul pentru propria sa persoana trimisa in judecata pentru o infractiune grava. Mai mult, inclusiv faptul ca inculpatul s-a prezentat in instanta la fiecare termen de judecata afisand o atitudine spasita dar contrazisa de toate celelalte actiuni ale sale(nerecunoastere constanta a orice are legatura cu accidentul si implica vinovatia sa) este in masura a demonstra atitudinea duala a inculpatului, dorinta sa de a scapa cat mai usor de invinuirea care i se aduce fara a depune un minim efort de inlaturare a consecintelor foarte grave ale faptelor sale.
Toate acestea au determinat instanta sa aprecieze ca inculpatul a fost mereu nesincer si  nu este constient de gravitatea faptei sale si ca o eventuala suspendare conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei nu ar fi in masura sa asigure nici scopul preventiv , nici functia educativa si nici functia de exemplaritate a pedepsei.
Dat fiind faptul ca inculpatul a savarsit prezentele infractiuni mai inainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele in baza art. 33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b Cpen. va contopi pedepsele si va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 Cpen. va interzice inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cpen.
In ceea ce priveste  pedeapsa accesorie , desi art. 71 al.2 Cp impune interzicerea automata a drepturilor prevazute in art. 64 lit. a si c  , in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii , in momentul in care hotararea de condamnare  a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei , pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei  , instanta va avea in vedere Decizia nr. 74/05.11.2007 pronuntata de Inalta Curte de casatie si Justitie in recurs in interesul legii . Potrivit acestei decizii , obligatorie conform art. 4142 al.3 Cpp , dispozitiile art. 71 Cp referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca , interzicerea drepturilor prevazute de  art. 64 lit. a – c Cp nu se va face in mod automat , prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instantei de judecata , in functie de criteriile stabilite in art. 71 al.3 Cp.. recursul in interesul legii pronuntat de instanta suprema in materie este in deplina concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Hirst c. Marii Britanii .
Ca atare , in prezenta cauza , instanta retine ca natura faptei savarsite si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala , prevazute de art. 64 lit. a teza a-II-a si lit.b din Codul penal , respectiv , dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat – activitati ce presupun responsabilitatea sa civica , increderea publica sau exercitiul autoritatii - , motiv pentru care  exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei . Fata de aceste dispozitii si analizand circumstantele concrete ale prezentei cauze , instanta apreciaza ca in speta nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevazut de dispozitiile art. 64 lit.a teza I din Codul penal.
In cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii civile delictuale(fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, prejudiciul cert atat sub aspectul existentei sale cat si a intinderii sale, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia incontestabila a inculpatului) astfel incat actiunile civile formulate in cauza urmeaza a fi admise dar cu cateva precizari si limitari.
Actiunea civila a partii civile S.C.J. Sibiu(fila 72 din dos. urm. pen.) instanta urmeaza a o admite integral de vreme ce transportarea victimei la spital cu ajutorul serviciului de salvare si manevrele de resuscitare ale acesteia au provocat cheltuielile solicitate.
Actiunile civile ale partilor civile mama si respectiv sora victimei, H.M. si respectiv N.C.M. (fila 36 astfel cum au fost precizate ulterior la termenul de judecata din data de 19.11.2008) urmeaza a fi admise de catre instanta in parte, apreciind noi ca acordarea catre fiecare parte vatamata a unei sume de 50.000 lei cu titlu de daune morale este in masura a acoperi pe cat posibil integral prejudiciul nepatrimonial suferit de catre partile civile. O precizare se mai impune.
Afirma inculpatul ca actiunile civile ale acestor parti civile ar trebui respinse de vreme ce acestea nu sunt mostenitori legalei ai victimei calitate pe care o au doar sotia respectiv copii acesteia. Aceasta sustinere este neintemeiata si lipsita de relevanta in cauza de vreme ce este evident ca urmare a actiunii inculpatului cele doua parti civile (mama si respectiv sora victimei) au suferit un prejudiciu nepatrimonial indiferent de calitatea lor de mostenitori legali sau nu ai victimei. Actiunea civila are drept scop acoperirea prejudiciului suferit de persoanele pagubite prin fapta ilicita a inculpatului fie ca acestea sunt rude sau nu cu victima faptei ilicite a inculpatului. Or decesul propriului fiu respectiv frate este in mod sigur aducator de prejudicii morale pentru cele doua parti civile. Instanta suprema a retinut in practica sa ca in cazul repararii unui prejudiciu cauzat prin infractiune aceasta reparare trebuie sa fie justa si  integrala si independenta de dispozitiile din Codul Familiei.
Actiunea civila formulata de catre partea civila H.D., atat in nume personal cat si in calitate de reprezentant legal al minorelor H.M.D. si H.A.E. (filele 34 precizata ulterior la fila 121)instanta urmeaza de asemenea a o admite in parte si cu doua precizari.
Prima referitoare la cuantumul daunelor morale care apreciem noi ca in suma de 50.000 lei pentru fiecare dintre cele trei parti(mama si fiecare fiica minora) ar fi in masura sa asigure nu numai o reparare pe cat posibil integrala a prejudiciului nepatrimonial suferit ca urmare a decesului sotului si respectiv tatalui cat si sa evite o spoliere a inculpatului.
A doua vizeaza acordarea despagubirilor periodice pe care instanta le va acorda fiicelor minore incepand cu data producerii accidentului si pana la majoratul acestora sau alte dispozitii ale instantei. La stabilirea cuantumului lunar in suma de 400 lei al acestora a avut instanta in vedere veniturile victimei la momentul decesului si cota parte din aceste venituri pe care ea o aloca cresterii si ingrijirii copiilor si nu diferenta dintre pensia de urmas si venitul victimei asa cum sustine neintemeiat partea vatamata in cuprinsul actiunii sale. Aceasta intrucat victima accidentului este evident ca nu aloca intreaga sa retributie cresterii si educarii copiilor pentru a se putea afirma ca acestia au fost lipsiti de intreaga suma ce o primea cu titlu de salariu  ci aloca o suma proportionala cu salariul sau si cu numarul membrilor de familie. Astfel la un salariu de 1.600 lei cat avea victima la data decesului este cert ca acesta aloca integral aceasta suma tuturor membrilor familiei sale,  adica  aceasta aloca o suma egala de 400 lei fiecarui membru de familie. Practica instantei supreme este unitara in a aprecia ca repararea prejudiciului trebuie sa fie integrala, in cuantumul sumei pe care tatal decedat din culpa inculpatului o destina intretinerii fiecaruia dintre copii sai minori, iar nu in raport cu nevoile celor prejudiciati si de posibilitatile materiale ale inculpatului.
Prin urmare ,  in baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. va obliga inculpatul la plata sumelor de:
-327,04 lei, cu dobanda legala la data platii, catre partea civila S.C.J.  Sibiu cu titlu de daune materiale;
-50.000 lei catre partea civila H.M. cu titlu de daune morale;
-50.000 lei catre partea civila N.C.M. cu titlu de daune morale;
-cate 50.000 lei catre fiecare dintre partile civile H.D., H.M.D. si H.A.E.  cu titlu de daune morale;
-cate 400 lei lunar catre fiecare dintre minorele H.M.D. si H.A.E. incepand cu data de 07.07.2007 si pana la majoratul acestora sau alte dispozitii legale ale instantei cu titlu de contributie lunara de intretinere.
In baza art. 54 cu aplicarea art. 43 din Legea nr. 136/1995 va obliga societatea de asigurare   , in calitate de asigurator de raspundere civila, conform politei de asigurare obligatorie seria  RO/22/P22/KS nr.000190525 sa preia riscul asigurat si sa plateasca partilor civile despagubirile stabilite in sarcina inculpatului prin prezenta sentinta, in limita prevederilor contractului de asigurare existent.
Pentru a adopta aceasta solutie a pornit instanta de la dezideratul de principiu inscris chiar in art. 1 alin. 2 Cpp. potrivit caruia procesul penal trebuie sa contribuie printre altele si la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor sale. Or protejarea persoanei nu poate sa nu aiba in vedere si patrimoniul sau, patrimoniu care odata vatamat ii da dreptul la repararea acestuia. Or protejarea acestui patrimoniu se realizeaza inclusiv prin garantia acoperirii daunei de catre persoana responsabila de producerea ei si, in cazul de fata, de catre societatea de asigurare la care era asigurat inculpatul tocmai pentru ca societatea de asigurare sa acopere prejudiciul in locul sau.
A constata doar calitatea de asigurator a societatii de asigurare fara a o si obliga efectiv la plata daunei nu ar face altceva decat sa dea nastere unui nou proces de vreme ce, neexistand un titlu executoriu impotriva societatii de asigurare, aceasta nu poate fi obligata direct la plata in locul inculpatului. In aceste conditii procesul penal in curs in loc sa stinga definitiv o stare conflictuala creata in societate nu ar face altceva decat sa dea nastere uneia noi si implicit unui nou proces.
Mai mult inexistenta unui titlu executoriu impotriva societatii de asigurare care se va opune in mod evident la acoperirea benevola a prejudiciului  face imposibila urmarirea acesteia pentru acoperirea pagubei si este afectata insasi ratiunea existentei unui contract de asigurare.
In baza art. 357 alin. 2 lit. c Cpp. va mentine masura sechestrului asigurator instituit prin ordonanta procurorului din data de 03.04.2008.
Data fiind culpa sa infractionala exclusiva in baza art. 193 alin. 1 si 2 Cpp. va obliga inculpatul la plata sumelor de 1.100 lei catre partea vatamata N.C.M. si 3.500 lei catre partea vatamata H.D. cu titlu de cheltuieli judiciare , reprezentand onorariul aparatorului ales(filele 31 si 124).
Motivat de aceeasi culpa infractionala exclusiva in baza art. 191 alin. 1 Cpp. va obliga inculpatul la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Pentru aceste motive ,

IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E

In baza art. 178 alin. 1 si 2 Cpen. condamna inculpatul T.C.I.  la o pedeapsa de 4 ani inchisoare.
In baza art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 condamna inculpatul la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b Cpen. contopeste pedepsele si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 Cpen. interzice inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cpen.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. obliga inculpatul la plata sumelor de:
-327,04 lei, cu dobanda legala la data platii, catre partea civila S.C.J. Sibiu cu titlu de daune materiale;
-50.000 lei catre partea civila H.M. cu titlu de daune morale;
-50.000 lei catre partea civila N.C.M. cu titlu de daune morale;
- cate 50.000 lei catre fiecare dintre partile civile H.D., H.M.D. si H.A.E. cu titlu de daune morale;
- cate 400 lei lunar catre fiecare dintre minorele H.M.D. si H.A.E. incepand cu data de 07.07.2007 si pana la majoratul acestora sau alte dispozitii legale ale instantei cu titlu de contributie lunara de intretinere.
In baza art. 54 cu aplicarea art. 43 din Legea nr. 136/1995 obliga societatea de asigurare, in calitate de asigurator de raspundere civila, conform politei de asigurare obligatorie seria  RO/22/P22/KS nr.000190525 sa preia riscul asigurat si sa plateasca partilor civile despagubirile stabilite in sarcina inculpatului prin prezenta sentinta, in limita prevederilor contractului de asigurare existent.
In baza art. 357 alin. 2 lit. c Cpp. mentine masura sechestrului asigurator instituit prin ordonanta procurorului din data de 03.04.2008.
In baza art. 193 alin. 1 si 2 Cpp. obliga inculpatul la plata sumelor de 1.100 lei catre partea vatamata N.C.M. si 3.500 lei catre partea vatamata H.D. cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza art. 191 alin. 1 Cpp. obliga inculpatul la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare cu Ministerul Public si cu inculpatul si de la comunicare cu partile vatamate, partea civila S.C.J. Sibiu si cu asiguratorul.
Pronuntata in sedinta publica azi, 11.02.2009.