Dreptul muncii. Stimulente primite de un consilier juridic din cadrul Ministerului Justitiei in perioada 2006 - 2008. Solicitarea acestora si de catre asistentii judiciari.

22. Dreptul muncii. Stimulente primite de un consilier juridic din cadrul Ministerului Justitiei in perioada 2006 - 2008. Solicitarea acestora si de catre asistentii judiciari.

Dreptul muncii. Stimulente primite de un consilier juridic din cadrul Ministerului Justitiei in perioada 2006 - 2008. Solicitarea acestora si de catre asistentii judiciari
      
       Deciziile Curtii Constitutionale nr. 818/8198/820
      din 3 iulie 2008, art. 14 C.E.D.O.

      In conditiile unei non-identitati intre asistentii judiciari din cadrul instantelor si consilierii juridici din Ministerul Justitiei, raportata la specificul muncii fiecaruia, nu poate fi vorba despre o situatie identica sau asemanatoare care sa implice un tratament - in ce priveste remunerarea - egal.

Curtea de Apel Bacau – Sectia civila, minori si familie,
conflicte de munca si asigurari sociale
Decizia civila nr. 1105 din 05 octombrie 2009

      Prin sentinta civila nr. 589/15.06.2009 pronuntata de T. Nt. in dosarul nr. 911/103/2009 s-a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M.F.P., exceptie invocata de acest parat prin reprezentantul legal D.G.F.P.Nt.
      A fost admisa actiunea formulata de reclamantii V.B.G. s.a.. Neamt in contradictoriu cu paratii M.J.L.C., CA. Bc, T. Nt, M. F. P. si in consecinta:
      A obligat paratii sa plateasca, fiecarui reclamant, cu titlu de despagubiri, echivalentul stimulentelor primite in perioada 2006 - 2008 de un consilier juridic din cadrul Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, asimilat magistratilor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la momentul platii efective.
      A obligat paratul M.F.P. sa aloce si sa includa in bugetul paratului M.J.L.C. sumele acordate reclamantilor cu titlu de despagubiri prin prezenta hotarare.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele : Prin cererea inregistrata pe rolul T. Nt. - sub nr. 911/103/2009 reclamantii V. B. s.a., au solicitat in contradictoriu cu paratii M.J., T.Nt., C.A.Bc si M.Ec.F. obligarea acestora sa ii plateasca fiecarui reclamant, cu titlu de daune, echivalentul stimulentelor primite in perioada 2006 -2008 de un consilier juridic asimilat magistratilor din cadrul MJ.
      Au mai solicitat ca aceste sume sa fie actualizate, de la data nasterii dreptului la actiune, pana la plata efectiva, obligarea paratului M.Ec.F. sa vireze M.J. sumele necesare efectuarii platii.
      Analizand probatoriul administrat si sustinerile partilor tribunalul a constatat ca actiunea de fata este intemeiata urmand a fi admisa, iar exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M.Ec.F. va fi respinsa, pentru urmatoarele considerente:
      Pentru magistratii judecatori, cu care reclamantii, ce detin functia de asistenti judiciari sunt asimilati - avand in vedere ca de la numirea in functie salarizarea acestora s-a realizat in temeiul Legii nr. 50/1996 cu modificarile ulterioare, iar apoi aceasta a fost reglementata prin aceleasi acte normative ca si pentru magistrati, respectiv prin OUG nr. l77/2002,OUG nr. 26/2007 si Legea nr.45/2007 - dispozitiile art. 3 alin. 1 din Normele interne prevad ca principalele criterii de repartizare individuala a stimulentelor constau in rezultatele meritorii in activitate, care se apreciaza, in principal, in raport de numarul de dosare rulate, numarul de hotarari pronuntate si numarul de sedinte la care au participat, complexitatea cauzelor solutionate, operativitatea in solutionarea cauzelor, in raport de volumul de activitate si complexitatea cauzelor, lipsa unei sanctiuni disciplinare in cele 12 luni anterioare acordarii stimulentului, aportul direct la realizarea unor masuri prevazute in Strategia de reforma a sistemului judiciar.
      S-a retinut ca, acordarea stimulentelor din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa se faca in baza criteriilor obiective prevazute in art. 2 si 3 din Normele interne, in functie de realizarile individuale in activitatea fiecareia dintre persoanele premiate.
      Cu alte cuvinte, pentru inlaturarea arbitrariului in acordarea stimulentelor, in ordinul ministrului justitiei trebuie sa se indice in ce constau meritele fiecarei persoane premiate - iar aceasta nu se poate face decat prin motivarea lui.
      Practic concluzia care s-a desprins din analizarea motivatiilor ordinelor aflate la dosar si a categoriilor de personal ce au beneficiat de aceste premii, este aceea ca respectivul fond a fost utilizat cu destinatia clara de a mari exclusiv -cu exceptiile mai sus mentionate -veniturile salariale ale personalului din minister, pentru ca din probele de la dosar se desprinde concluzia ca premierea s-a facut lunar, iar nu de putine ori si cu alte prilejuri, cum ar fi de exemplu : Ziua Justitiei (OMJ nr. 1778/C/09.07.2007, f 110 - 116), luna cadourilor (OMJ nr. 3449/C/l3.12.2007, f. 160 - 169), cu prilejul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (OMJ nr. 2360 din octombrie 2006, f. 62 - 66).
      Ca este asa reiese fie din faptul ca in marea majoritate a cazurilor persoanele care indeplineau aceeasi functie au primit aceeasi suma (ex. OMJ nr. 3449/C/l3.12.2007), fie din faptul ca s-a acordat aceeasi suma indiferent de functie (de ex. OMJ nr. 3421/C/12.12.2007), dar si din faptul ca, fara exceptie, intreg personalul din minister a fost premiat (in anexa la OMJ nr. 3449/C/13.12.2007 lista salariatilor ministerului care au fost premiati cuprinde 376 de nume, iar suma totala a stimulentelor acordate este de 1.049.739 lei, revenind in medie cate 2792 lei/salariat).
      Procedand astfel paratul M.J. a aplicat reclamantilor un tratament discriminatoriu in privinta acordarii stimulentelor din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, deoarece in perioada 2006 - 2008 nici unul dintre ei nu a fost premiat in conditiile in care - spre deosebire de personalul paratului - ei au contribuit la alimentarea acestui fond.
      Tratamentul discriminatoriu este si mai evident in conditiile in care din Normele interne privind repartizarea fondului reiese ca magistratii si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti se bucura de drepturi egale cu celelalte categorii de personal in privinta repartizarii stimulentelor. Ei au fost insa inlaturati fara nici o explicatie de la acordarea lor - desi nu ministrul justitiei este cel care decide daca un salariat din cadrul instantelor judecatoresti merita sau nu sa fie stimulat, ci colegiile de conducere ale acestora in timp ce prin ordinele incriminate intregul personal din subordine a fost premiat, fara sa se indice criteriile de la art. 3 din Normele interne in baza carora s-a facut aceasta.
      In aceasta situatie, chiar daca acordarea stimulentelor nu este garantata de lege personalului din sistemul justitiei, ci reprezenta doar o vocatie pentru el, este greu de explicat cum vocatia salariatilor M.J. s-a transformat intr-un drept incasat lunar.
      Ori, ministrul justitiei in exercitarea atributiilor sale de ordonator principal de credite conferite de prevederile art. 1 alin. 3 din Normele interne, nu poate acorda stimulente in mod discretionar, doar anumitor categorii de personal, fara a incalca principiul nediscriminarii in cadrul relatiilor de munca prevazut de art. 5 din Codul muncii.
      Desigur, activitatea de elaborare a noilor coduri nu trebuie exclusa din randul celor ce trebuie avute in vedere la acordarea stimulentelor, cu atat mai mult cu cat alin. 4 din Normele interne prevede expres aceasta posibilitate, insa alin. 5 din Norme dispune ca „in acordarea stimulentelor prevazute la alin. (4) se au in vedere natura activitatilor, importanta acestora pentru promovarea si realizarea obiectivelor generale ale M.J., inclusiv a celor cuprinse in Strategia de reforma a sistemului judiciar, modul de realizare a activitatilor in termenele stabilite."
      O alta concluzie care se desprinde din aceste prevederi, despre care s-a facut vorbire si mai sus, este ca motivarea ordinelor de acordare a stimulentelor, cu indicarea meritelor personale ale fiecarui salariat premiat, este esentiala pentru inlaturarea oricarui abuz. in acest context, teza a Il-a a alin. 4 a art. 3 din Norme, potrivit carora „Motivarea ordinului de acordare a stimulentelor va cuprinde indicarea perioadei de activitate avute in vedere si indicarea lucrarilor, evenimentelor, activitatilor in considerarea carora s-au acordat stimulentele " nu reprezinta un element de noutate, ci o precizare expresa a ceea ce era pana atunci doar subinteles.
      Tribunalul apreciaza ca din motivele aratate tratamentul discriminatoriu la care au fost supusi reclamantii nu a avut un scop legitim, justificat obiectiv, metoda lui de atingere nu a fost adecvata si a adus atingere principiului egalitatii in fata legii care presupune, conform Deciziei nr. 135/05.11.1996 a CC, „instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite."
      Totodata, tribunalul apreciaza ca in cauza sunt incidente prevederile art. 14 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale referitoare la interzicerea discriminarii.
      In ceea ce priveste apararea paratului M.F.P., invocata pe cale de exceptie, privind lipsa calitatii sale procesuale pasive, aceasta va fi inlaturata intrucat executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora, astfel ca ii revine indatorirea sa asigure sumele necesare efectuarii platilor.
      Plata sumelor cuvenite reclamantilor se va face in functie de indicele de inflatie, conform art. 1084 C. civ., aspect ce trebuie interpretat nu ca o sanctiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamantii sunt indreptatiti sa o pretinda pentru repararea pierderii suferite, deoarece scaderea puterii de cumparare a sumelor datorate cu titlu de despagubiri nu se poate inlatura decat prin actualizarea lor cu indicele de inflatiei.
      Impotriva acestei sentinte au promovat recurs D.G.F.P. Nt. in numele si pentru M.F.P. si M.J.L.C., recursuri declarate si motivate in termen, legal scutite de plata taxei de timbru si inregistrate pe rolul C.A.Bc. sub nr. 911/103/2009.
      Recursul M.J.L.C. critica solutia primei instante pentru urmatoarele considerente :
      - instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti in sensul art. 304 pct. 4 cod pr. civila;
      - s-a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale, motiv prevazut de art. 304 pct. 9 cod pr. civila.
      Recursul D.G.F.P. in numele si pentru M.F.P.
      Critica solutia primei instante invocand ca in mod gresit s-a retinut faptul ca ar avea calitate procesuala pasiva atata timp cat nu poate fi confundat cu Statul Roman si cu bugetul de stat. Pe fond considera solutia netemeinica si nelegala.
      Examinand recursurile Curtea constata urmatoarele:
      In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive:
      Art. 1 din O.U.G. 22/2002 aprobata prin Legea 282/2002 prevede faptul ca executarea obligatiilor publice, in temeiul unor titluri executorii se realizeaza din sumele asigurate prin bugetul de stat cu titlu de cheltuieli, la care se incadreaza obligatia de plata respectiva.
      Totodata, potrivit art. 19 din Legea 500/2002 privind finantele publice, M.F.P. coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar si anume pregatirea bugetelor anuale, ale legilor de rectificari, precum si ale legii privind aprobarea contului general de executie, iar potrivit art. 3 alin.l pct. 2 din O.U.G. 2108/2005 in indeplinirea functiilor sale, M.F.P. are in principal urmatoarele atributii - elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetelor anuale si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si proiectul legii de modificare a bugetului de stat, operand rectificarile corespunzatoare.
      Concluzionand, rolul M.F.P. este de a raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete.
      In mod corect asadar instanta de fond a retinut calitatea procesuala a M.F.
      Cu privire la aplicabilitatea deciziilor 818/819/820 din 3 iulie 2008 ale C. C. instanta apreciaza urmatoarele:
      Deciziile sus-mentionate au in vedere cazul in care instantele de judecata ar inlocui norme cu putere de lege cu norme create pe cale judiciara sau norme cuprinse in alte acte normative, ceea ce nu e cazul in speta, intrucat prin cererea dedusa judecatii reclamantii au solicitat despagubiri, si nu drepturile cuprinse in alt act normativ. Deciziile nu inlatura dreptul si obligatia instantei de a acorda despagubiri in caz de discriminare. Chiar daca deciziile CC. ar fi interpretate in sensul ca instantele de judecata nu ar putea acorda despagubiri in caz de discriminare, acesta ar contraveni normelor conventionale. Astfel, decizia Curtii Constitutionale are caracterul unei legi, general obligatorii. Ea reprezinta norma interna, in timp ce art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale reprezinta natura internationala. Apreciindu-se ca intre norma interna si norma internationala exista neconcordante. Curtea va da prelevanta normei de drept international.
      Cu privire la celelalte motive de recurs ce vizeaza existenta sau nu in cauza a unor discriminari constata urmatoarele:
      Intimatii - contestatori au calitatea de asistenti judiciari in cadrul T.Nt., solicitand sa fie platite de catre recurentii - parati echivalentul stimulentelor primite in perioada 2006 -2008 de un consilier juridic asimilat magistratilor din cadrul M.J..
      In conditiile unei non-identitati intre asistentii judiciari din cadrul instantelor si consilierii juridici din M.J., raportata la specificul muncii fiecaruia, se apreciaza ca nu poate fi vorba despre o situatie identica sau asemanatoare care sa implice un tratament - in ce priveste remunerarea- egal. In caz contrar s-ar ajunge la un arbitrariu, fiecare salariat din sistemul bugetar sau privat apreciind ca este discriminat fata de altul care lucreaza in acelasi sistem.
      Modalitatea de remunerare a unei categorii de salariati este alegerea statului, doar in cazul unei neegalitati de tratament intre persoane aflate in situatii identice sau asemanatoare (ceea ce nu s-a constatat in speta dedusa judecatii) instanta poate acorda despagubiri.
      Cum acest motiv de recurs este intemeiat, Curtea apreciaza ca nu se mai impune a se analiza celelalte motive de recurs.
      Asa fiind, fata de cele ce preced, in baza disp. art. 312 cod pr. civila se vor admite recursurile, se va modifica in parte sentinta recurata in sensul ca va respinge actiunea ca nefondata. Se vor mentine dispozitiile privitoare la respingerea exceptiei lipsei calitatii pasive a M.F.