Inselaciune in conventii, inselaciunea savarsita cu prilejul executarii unui contract

      2. Inselaciune in conventii, inselaciunea savarsita cu prilejul executarii unui contract
      
      Cod penal. Infractiune de inselaciune.
      
Art. 25 raportat la art. 290 Cod penal;
Art. 215 alin. l, 2, 3 Cod penal;
Art.290 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal;
Art.26 raportat la art. 215 alin. l, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
      
      Articolul 215 alin. (3) Cod penal, incrimineaza o forma speciala a infractiunii de inselaciune, comisa cu prilejul incheierii sau executarii unui contract. Executarea unui contract include intervalul de timp in care obligatiile contractuale se gasesc in faza de aducere la indeplinire, pana la epuizarea acestora.
      Pentru existenta acestei forme a infractiunii de inselaciune este necesara o conventie de natura civila sau comerciala in cadrul careia sa se produca mentinerea in eroare a subiectului pasiv. Activitatea de amagire trebuie sa fie suficient de ampla pentru a avea rol important in executarea conventiei.
      
      Curtea de apel Bacau – Sectia penala
      Decizia nr. 817 din 22 decembrie 2008
      
      Prin decizia penala nr. 254/A/20.05.2008 a Tribunalului Bacau s-a dispus in temeiul art. 379 punctul 2 litera „a" cod procedura penala s-au admis apelurile declarate de apelantii inculpati P.L. si N.S.I. impotriva sentintei penale nr. 621/6-11-2007 pronuntata in dosar penal nr.712/260/2007 al Judecatoriei Moinesti cu privire la urmatoarele aspecte:
       1 - modalitatea de executare a pedepsei, neaplicarea dispozitiilor art.86 indice 1 cod penal si pedepsei accesorii pentru inculpatul P.L..
       2 - aplicarea art. 61 alin. 1 teza 2 cod penal privind revocarea restului de pedeapsa ramas de executat din pedeapsa anterioara, neaplicarea art. 61 alin. l teza 1 cod penal privind mentinerea liberarii conditionate pentru acelasi rest, aplicarea art. 61 alin. 1 teza finala, cuantumul pedepselor rezultante stabilite pentru infractiunile concurente, pentru inculpatul N.S.I..
S-a desfiintat sentinta apelata sub aceste aspecte; S-a retinut cauza spre rejudecare si in fond:
      In temeiul art. 86 indice 1 cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului P.L. sub supraveghere.
      In temeiul art. 86 indice 2 cod penal s-a stabilit termen de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere de 5 ani calculat de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
      In baza art. 86 indice 3 cod penal pe durata termenului de incercare inculpatul condamnat se supune masurilor de supraveghere obligatorii dupa cum urmeaza:
a) sa se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau;
b) sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fii controlate mijloacele lui de existenta.
      In temeiul art. 359 cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii dispozitiilor art.86 indice 4 alin. 1 cod penal in referire la art. 83 si 84 cod penal si a dispozitiilor art. 86 indice 2 cod penal.
      S-a inlatura aplicarea pedepsei accesorii pentru inculpatul P.L..
      S-a inlaturat din dispozitivul sentintei apelate pentru inculpatul N.S.I. dispozitiile art. 61 alin. 1 teza 2 cod penal privind revocarea liberarii a restului de pedeapsa de 637 zile ramas de executat din pedeapsa anterioara de 4 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 633/22-02-2002 a Judecatoriei Bacau.
      In baza art. 61 alin. 1 teza 1 cod penal s-a mentinut liberarea conditionata a inculpatului pentru restul de pedeapsa de 637 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata prin s.p. 633/22-02-2002 a Judecatoriei Bacau si in consecinta:
      S-a inlaturat aplicarea art. 61 alin. 1 teza finala privind contopirea restului cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului pentru infractiunile concurente si dispozitiile privind pedepsele rezultante ale acestei contopiri.
      S-au mentinut pedepsele stabilite de 6 luni inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 290 cod penal cu aplicarea art. 37 lit. „a" cod penal si 3 ani inchisoare aplicata pentru infractiunea prevazuta de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 cod penal cu aplicarea art. 37 lit."a" cod penal si pedeapsa rezultanta de executat de 3 ani inchisoare.
      S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
      S-a constatat ca apelantul inculpat P.L. a fost asistat de avocat ales.
      S-a dispus plata sumei de 100 lei RON reprezentand onorariu avocat oficiu pentru apelantul inculpat N.S.I. din fondul special al Ministerului Justitiei.
      In temeiul art. 192 alin. 3 cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel au ramas in sarcina acestuia.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut:
      Prin sentinta penala nr.621 din 06.11.2007 pronuntata de catre Judecatoria Moinesti in dosarul nr. 712/260/2007 s-au dispus urmatoarele:
      In baza art.25 raportat la art.290 Cod penal a fost condamnat inculpatul P.L., cetatean roman, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfacut, administrator, necasatorit, fara copii, cu antecedente penale, la 6 luni inchisoare.
      In baza art. 215 al. 1,2,3 Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la 3 ani   inchisoare.
      In baza art.85 Cod penal s-a dispus anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 7 luni inchisoare din s.p. 2039/18.11.2004 a Judecatoriei Moinesti, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 226/07.04.2005 a Curtii de Apel Bacau.
      S-a descontopit si s-a repus in individualitatea sa pedeapsa de 7 luni inchisoare din s.p. 2039/18.11.2004 a Judecatoriei Moinesti, in pedepsele componente dupa cum urmeaza:
      - 7 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 84 din Legea 59/1934;
      - 5 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.292 Cod penal.
      In baza art.33 lit. a, 34 lit. b si art.85 Cod penal, s-au contopit pedepsele si o aplica pe cea mai grea de 3 ani inchisoare.
      S-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 al. l lit. a teza a-2-a si b Cod penal in conditiile si pe durata celor prevazute art.71 al.2 Cod penal.
      In baza art.290 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal a condamnat inculpatul N.S.I. cetatean roman, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfacut, casatorit, un copil minor, recidivist, la 6 luni inchisoare.
      In baza art.61. alin. l teza II -a Cod penal, s-a revocat liberarea conditionata a restului de pedeapsa ramas neexecutat de 637 zile, respectiv 1 an, 9 luni si 2 de zile din pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.633/22.02,2002 a Judecatoriei Bacau, si in baza art.61 alin. l teza finala s-a contopit restul de pedeapsa ramas neexecutat, cu pedeapsa aplicata prin prezenta.
      In baza art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat acelasi inculpat la 3 ani inchisoare.
     In baza art.61. alin. l teza II -a Cod penal, s-a revocat liberarea conditionata a restului de pedeapsa ramas neexecutat de 637 zile, respectiv 1 an, 9 luni si 2 de zile din pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.633/2002 a Judecatoriei Bacau, si in baza art.61 alin.l teza finala s-a contopit restul de pedeapsa ramas neexecutat, cu pedeapsa aplicata prin prezenta.
      In baza art.33 lit. a, 34 lit. b Cod penal si art.36 alin. l Cod penal s-a contopit si s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
      S-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 al.l lit.a teza a-2-a si b Cod penal in conditiile si pe durata celor prevazute art.71 al.2 Cod penal.
      In baza art. 14,348 Cod proc. penala si art.445 Cod. proc. pen. s-a dispus anularea inscrisului fals, denumit „dovada" (fila 19 dosar urmarire penala).
      In baza art. l 18 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea unei stampile aflata la fila 38 dosar urmarire penala, avand ca amprenta D., 17.
      S-a respins exceptia autoritatii lucrului judecat.
      In baza art. 14,346 Cod proc. penala si art.998, art 1000 alin.3, 1003 Cod civil a fost obligat inculpatul P.L. in solidar cu partea responsabila civilmente SC P. Trans SRL C. si cu inculpatul N.S.I. catre partea civila SC A.SA Bacau la plata sumei de 26.488,18 lei la care se va adauga dobanda legala.
      S-a dispus plata onorariului aparator oficiu in cuantum de 100 lei, avocat P.M. din fondurile Ministerului Justitiei.
      In baza art.191 alin.3 Cod proc. penal a fost obligat inculpatul P.L. in solidar cu partea responsabila civilmente SC P.SRL la plata cheltuielilor judiciare catre stat in cuantum de 100 lei si in baza art.191 alin. l Cod proc. penala obliga pe inculpatul N.S.I. la plata cheltuielilor judiciare catre stat in cuantum de 180 lei , din care 100 lei onorariu aparator oficiu.
S-a luat act ca inculpatul P.L. a avut aparator ales.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
      Prin rechizitoriul nr. 3444/P/2005 al Parchetului de pe langa Judecatoria Moinesti, jud. Bacau, inregistrat sub nr.712/260/2007 au fost trimisi in judecata pe inculpatii: - P.L, stagiul militar nesatisfacut, administrator, necasatorit, fara copii, cu antecedente penale, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.25 raportat la art.290 Cod penal, art.215 al. 1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, N.S.I, cetatean roman, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfacut, casatorit, un copil minor, recidivist, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.290 Cod penal, art.26 raportat la art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal si art.37 lit.a Cod penal.
      In actul de sesizare a instantei se arata ca la inceputul anului 2004, inculpatul P. L. 1-a instigat pe inculpatul N.S.I. sa intocmeasca in fals o adeverinta pe care a folosit-o apoi pentru radierea unei ipoteci, prejudiciind astfel SC A. SA cu suma de 26.488,18 lei, iar inculpatul N.S.I. in aceeasi perioada, a intocmit in fals o adresa in numele SCD. pe care i-a inmanat-o celuilalt inculpat, dandu-i astfel ajutorul sa radieze in mod ilegal ipoteca pe un apartament, prejudiciind astfel interesele A.B. cu suma indicata mai sus.
      Din probatoriul administrat in cauza, respectiv materialul de urmarire penala si declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a retinut urmatoarele:
      La data de 28.07.2004, N.S.I. fiind audiat in calitate de inculpat la DNA Bacau, a formulat un autodenunt prin care pe langa alte fapte a relata si ca la inceputul anului 2004 a intentionat sa cumpere de la inculpatul P.L. un apartament, in C. care era ipotecat in favoarea D. (fila 8 dosar urmarire penala).
      Relateaza in acelasi autodenunt ca P.L. i-a solicitat sprijinul sa-i faca rost de o stampila care sa poarte antetul firmei creditoare si sa fie trecut si numarul 17.
      Ca dovada in acest sens, preda organelor de politie (fila 39 dosar urmarire) stampila respectiva.
      Inculpatul P.L. in anul 1997 a achizitionat de la SC D. un autoturism marca Cielo, ocazie cu care s-a incheiat contractul de asigurare cu A. si in favoarea asiguratorului incheindu-se contractul de garantie imobiliara asupra unui apartament situat in C., proprietatea lui P, L,.
      P. L. nu a achitat decat doua rate si apoi SC D, s-a despagubit de la SC A, SA Bacau.
      La solicitarea lui P.L., inculpatul N.S.I. s-a deplasat la Bucuresti , unde dupa modelul dat de acesta a realizat o stampila ca apartinand SC D.  cu numarul 17, a intocmit o adresa prin care se solicita ca in numele acesteia sa fie radiata ipoteca existenta pe apartament deoarece se achitase in intregime debitul (fila 19 dosar urmarire penala).
      Inculpatul P.L. a depus aceasta adresa la Biroul de Carte Funciara, a obtinut radierea ipotecii pe apartament la data de 13.01.2004, pe care 1-a vandut imediat unor persoane fizice.
       La urmarirea penala, martorul F.R.I. care era in relatii de afaceri cu P.L. si N.S.,(fila 27 dosar urmarire penala) sustine afirmatiile inculpatului N.S.I. dar arata ca nu a cunoscut ce a facut P.L. cu acea stampila.
      Inculpatul P.L. declara F.R. avea de luat de la A. o despagubire si de dat inculpatului o suma mai mare dintr-o tranzactie comerciala anterioara. Astfel i-a explicat situatia apartamentului si i-a propus o compensare de datorii deoarece la randul sau avea de achitat la A. contravaloarea autoturismului achizitionat.
      Spune inculpatul P.L. ca numitul F. i-a prezentat adresa falsa si i-a spus ca a rezolvat cu datoria si astfel a mers, a radiat ipoteca si a vandut apartamentul.
      Sustinerile inculpatului P. nu se justifica sub nici un aspect in conditiile in care nu i s-a prezentat un proces verbal de compensare asa cum a invocat si sa semneze in calitate de debitor pe vreun act care sa il exonereze de datorie.
      Mai mult decat atat adresa falsa pentru radiere nu era emisa de A. care era beneficiarul contractului de ipoteca ci de SC D. care nu avea legatura cu ipoteca. P.L. declara ca nu a cunoscut ca adresa si stampila erau false.
      N.S., dupa aproximativ doi ani (fila 38 dosar urmarire penala) isi schimba declaratia in sensul ca de fapt stampila a achizitionat-o la solicitarea numitului F.R. si a mers la biroul acestuia unde a rugat pe o persoana care lucra in acel birou sa-i redacteze adresa dupa modelul dat de F..
      De data aceasta inculpatul N.S. nu mai are cunostinta la ce foloseau stampila si adeverinta. La fila 36 dosar urmarire penala acelasi inculpat N. isi ia si masura de precautie in sensul ca dupa ce a aplicat stampila pe adeverinta, a pastrat-o pentru a nu mai fi folosita in alte scopuri.
      Martorul F.R. la fila 47 dosar urmarire relateaza ca erau in relatii de afaceri cu P.L. si N.S. P.L. a vandut apartamentul ipotecat dar nu putea sa faca actele deoarece era avea sarcini si la initiativa sa inculpatul N.S. a facut rost de o stampila falsa, a intocmit in fals o adresa, pe care a stampilat-o si pe care inculpatul P.L. desi stia ca este falsa a folosit-o la radierea ipotecii de pe apartament.
      In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul P.L. isi mentine depozitia de la urmarire penala in sensul ca nu a cunoscut ca adresa era falsa dar ca s-a prezentat la Biroul de Carte Funciara a radiat ipoteca si imediat a vandut apartamentul deoarece avea datorii mari.
      Inculpatul N.S.I. isi aduce subit aminte ca adeverinta a fost scrisa de un angajat a lui F., pe nume T.C. despre care cunostea cu certitudine ca este plecat in strainatate, din dosarul de la DNA, lucru confirmat si de martorul F.. A fost citat acest martor, inclusiv cu mandat de aducere si bineinteles ca nu a fost gasit. Este de remarcat ca inculpatul N. initial a spus ca personal a intocmit adeverinta iar la cercetarea judecatoreasca nici macar nu stia sa redacteze la calculator.
      Martorul F.R., in instanta declara ca a fost sunat de catre inculpatul P, sa ii faca rost de o adeverinta de la inculpatul N., in vederea radierii unei ipoteci. Inculpatul N.S.I. s-a conformat avandu-se in vedere ca F. ii era nas de cununie si pentru care a mai intocmit in fals alte asemenea adrese.
      Din probele de la urmarirea penala si declaratiile martorului F.R. rezulta vinovatia celor doi inculpati.
      Situatia de fapt fiind dovedita, in drept fapta inculpatului P.L. care a instigat pe inculpatul N.S.I. sa intocmeasca in fals o adeverinta pe care a folosit-o pentru radierea unei ipoteci, s-a apreciat ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de 25 raportat la art.290 Cod penal si radierea ipotecii intocmite in favoarea SC A., pe baza inscrisului fals, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.215 al. 1,2,3 Cod penal pentru care s-a dispus pedepse cu inchisoare.
      Fapta inculpatului N.S.I. care a intocmit in fals o adresa in numele SC D. si pe care a dat-o celuilalt coinculpat dandu-i ajutorul sa radieze in mod ilegal o ipoteca pe un apartament, prejudiciind astfel A. cu suma de 26.488,18 lei, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art.290 Cod penal si art.26 raportat la art. 215 al. 1,2,3 Cod penal pentru care s-a dispus pedepse cu inchisoare.
      Deoarece faptele sunt in concurs le vor aplicabile prevederile art.33 lit.a si 34 lit.b Cod penal.
      Din studiul fisei cazier a inculpatului N.S.I., rezulta ca prin sentinta penala nr.633/2002 pronuntata de Judecatoria Bacau a fost condamnat la 4 ani inchisoare, fiind liberat conditionat la 24.06.2002, ramanand un rest neexecutat de 637 de zile. Fata de data savarsirii prezentelor fapte, ii vor fi aplicabile prevederile art. 37 lit.a Cod penal.
      Inculpatul P.L. nu este recidivist deoarece desi are mai multe condamnari, acestea sunt concurente.
      La individualizarea pedepselor conform art.72 Cod penal s-a tinut seama de gradul de pericol social al infractiunilor, de modalitatea savarsirii dar si de persoana inculpatilor care au cautat sa impiedice aflarea adevarului si au condamnari multiple.
      S.C. A.R. – A.S.A. Bacau s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 26.488,18 lei reprezentand suma cu care a despagubit S.C. D. in virtutea contractului de asigurare si pentru care nu poate sa se indestuleze pe calea executarii silite in calitate de creditor ipotecar deoarece apartamentul a fost vandut.
      Deoarece partea civila a depus la dosarul cauzei s.c. nr. 1260/28.05.2003 a Tribunalului Bacau, prin care SC P.T., partea responsabila civilmente din prezenta cauza a fost obligata catre aceasta la plata aceluiasi prejudiciu, s-a ridicat din oficiu exceptia autoritatii lucrului judecat.
      Din studierea actelor aflate la dosar rezulta ca aceasta exceptie nu poate opera pentru urmatoarele motive: pentru existenta exceptiei autoritatii lucrului judecat conform art.166 Cod proc. civ.  exceptie procesuala, este necesara o tripla identitate de obiect, cauza si parti, institutie reglementata si de art.1200 pct.4 Cod civil ca si prezumtie legala.
      In baza art. 61. alin. l teza II -a Cod penal, s-a revocat liberarea conditionata a restului de pedeapsa ramas neexecutat de 637 zile, respectiv 1 an, 9 luni si 2 de zile din pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.633/22.02,2002 a Judecatoriei Bacau, si in baza art.61 alin. l teza finala si va fi contopit cu restul de pedeapsa ramas neexecutat si cu pedeapsa aplicata prin prezentele.
      In baza art.33 lit. a , 34 lit. b Cod penal si art.36 alin. l Cod penal au fost contopit si s-a aplicat pedeapsa cea mai grea.
      S-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 al. l lit. a teza a-2-a si b Cod penal in conditiile si pe durata celor prevazute art.71 al.2 Cod penal.
      In baza art. 14,348 Cod proc. penala si art.445 Cod. proc. pen. s-a dispus anularea inscrisului fals, denumit „dovada"(fila 19 dosar urmarire penala).
      In baza art.l 18 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea unei stampile aflata la fila 38 dosar urmarire penala, avand ca amprenta D..
S-a respins exceptia autoritatii lucrului judecat.
      In baza art. 14,346 Cod proc.penala si art.998 , art. 1000 alin.3 , 1003 Cod civil au fost obligati inculpatul P.L. in solidar cu partea responsabila civilmente SC P.Comanesti si cu inculpatul N.S.I. catre partea civila SC A.- Sucursala A. la plata sumei de 26.488,18 lei la care s-a adaugat dobanda legala.
      S-a dispus plata onorariului aparator oficiu din fondurile Ministerului Justitiei.
      In baza art. 191 alin.3 Cod proc penal a fost obligat inculpatul P.L. in solidar cu partea responsabila civilmente SC P. la plata cheltuielilor judiciare catre stat si in baza art.191 alin.l Cod proc. penala a fost obligat pe inculpatul N.S.I. la plata cheltuielilor judiciare catre stat, din care si onorariu aparator oficiu.
      Impotriva sentintei au declarat apel inculpatii P.L. si N.S.I., tara a motiva apelurile in scris.
      Oral, in fata instantei, apelantul-inculpat P.L. a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale si pe fond achitarea in temeiul art. 10 lit.c C.p.p, motivand ca Parchetul si prima instanta trebuiau sa faca dovada ca adeverinta folosita la radierea ipotecii este falsa, iar din intreg materialul probator nu rezulta ca el ar fi instigat pe coinculpat la intocmirea acestei adeverinte, iar pentru infractiunea de inselaciune trebuia sa existe o plangere a S.C.A., insa aceasta plangere nu exista. Se mai arata ca declaratia martorului F.R. nu poate fi luata in considerare intrucat acesta tinea contabilitatea societatii administrate de inculpatul P., care ii datora lui F. 10 miliarde lei.
      Inculpatul N.S.I., prin aparator ales, a criticat condamnarea pentru infractiunea de inselaciune, aratand ca aceasta nu exista, acest inculpat nu induce in eroare S.C.A.., ca vinovatia apartine martorului F.R.I. si ca nu recunoaste decat infractiunea de fals. Se mai cere mentinerea liberarii conditionate pentru restul de pedeapsa ramas neexecutat din pedeapsa aplicata prin s.p. 633/22.02.2002 a Judecatoriei Bacau, avand in vedere ca a colaborat cu organele de u.p. si in instanta.
      Examinand sentinta penala apelata, atat sub aspectul motivelor de apel invocate, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in temeiul art.271 alin.2 C.p.p., tribunalul constata apelurile fondate pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
      Situatia de fapt retinuta de prima instanta, este cea rezultata din autodenuntul inculpatului N.S.I., prin care arata ca la cererea celuilalt coinculpat i-a procurat o stampila cu sigla D., i-a redactat o adresa din partea acesteia in fals prin care se certifica achitarea integrala a autoturismului achizitionat de inculpatul P. si se solicita radierea ipotecii, ceea ce s-a si intamplat, ulterior apartamentul apartinand inculpatului P. degrevat de sarcini, a fost vandut. imprejurarea ca ulterior inculpatul N. isi schimba declaratia nu prezinta relevanta in cauza atata vreme cat ansamblul probator existent in cauza dovedeste cu prisosinta vinovatia celor doi inculpati pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata.
      Astfel, inculpatul P.L., nu a recunoscut nici un moment savarsirea faptelor si aceasta in contextul in care cunostea prea bine imprejurarea ca nu a achitat ratele de leasing aferente autoturismului Cielo, acestea fiind achitate de S,C.A. care a preluat riscul de neplata si careia urma sa-i achite debitul. imprejurarea ca adresa din partea S.C.D. falsificata de inculpatul N. i-a profitat si in mod implicit a folosit-o rezulta si din faptul ca a solicitat personal radierea ipotecii desi aceasta era inscrisa pe numele A. si nu pe cel al S.C.D. s.a.., precum si faptul ca desi cunostea ca nu achitase debitul pentru a fi ridicata ipoteca, a vandut ulterior apartamentul. Imprejurarile descrise se coroboreaza atat cu declaratiile inculpatului N. cat si cu cele ale martorului F., contestate acum de ambii inculpati. Astfel, acest inculpat a indus in eroare S.C.A, cu ocazia executarii contractului de asigurare prin aceea ca a obtinut in fals ridicarea ipotecii inscrise pe numele acesteia, folosindu-se de un mijloc fraudulos si anume adresa intocmita de celalalt inculpat, prejudiciul inregistrandu-se in patrimoniul S.C.A. Faptul ca urmarirea penala a fost declansata in urma autodenuntului coinculpatului N. si nu al partii vatamate nu are relevanta in cauza, denuntul respectiv autodenuntul constituie un mijloc de sesizare a organelor de u.p. prevazut de lege. Prejudiciul este cert stabilit si de instanta civila prin sentinta civila nr.1260 din 28.05.2003 a Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ. In conditiile descrise nu se poate sustine ca inculpatul P.L. nu a avut cunostinta de imprejurarea ca ipoteca a fost radiata in baza inscrisului intocmit de celalalt inculpat. Faptul ca inculpatul invoca, ca martorul F. a procurat atat inscrisul falsificat si a indus in eroare partea civila nu constituie decat o incercare de a se sustrage raspunderii penale. Nu pot fi primite sustinerile acestui inculpat cum ca martorul F. a venit cu adresa falsa si a spus ca a rezolvat cu datoria in conditiile in care inculpatul cunostea prea bine ca nu si-a achitat debitul si ca nu putea in mod legal sa radieze ipoteca, in conditiile in care cunostea ca ipoteca era inscrisa pe numele partii civile si nu pe al S.C.D..
      Cu privire la inculpatul N.S.I., imprejurarea ca a intocmit el insusi adeverinta falsa rezulta atat din propriul sau autodenunt cat si din declaratia martorului F.. Nu are nici o relevanta ca ulterior, pe parcursul cercetarilor, cei doi si-au schimbat declaratiile, inculpatul N. S. I. invinuindu-1 pe martor ca ar fi intocmit inscrisul. Savarsirea infractiunii de complicitate la inselaciune prevazuta de art.26 raportat la art.215 al. 1,2,3 Cp. si 37 lit.a Cp., rezulta cu prisosinta din derularea situatiei de fapt in conditiile in care cunostea ca inscrisul este falsificat iar din continutul acestuia rezulta clar ca se refera la inculpatul P. L., in aceste conditii apare ca neverosimila atitudinea procesuala a acestui inculpat care dupa ce intocmeste o adresa falsa ca din partea S.C.D., sa arate ca nu cunostea imprejurarea ca urmeaza a fi folosit intr-o tranzactie ilicita, fiind de neconceput ca un act fals sa stea la baza unei tranzactii licite.
      Imprejurarile relevate de cei doi inculpati ca martorul F. ar fi avut de incasat de la A. vreo suma de bani nu sunt dovedite de inscrisurile de la dosar. De altfel, din declaratia acestui martor reiese ca si in alte randuri inculpatul N.S.I. intocmea diverse adeverinte false, lucru recunoscut si de inculpat. De asemenea, imprejurarea ca numitul F. ii tinea contabilitatea firmei inculpatului P. nu prezinta relevanta asupra situatiei de fapt.
      Fata de toate aceste imprejurari, prima instanta a retinut in mod corect vinovatia inculpatilor, dand faptelor incadrarea juridica corespunzatoare.
      In privinta inculpatului P. L., prima instanta a aplicat pedepse corect individualizate, a dat eficienta art.85 Cp. dispunand anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 7 luni inchisoare aplicata prin s.p. nr.2039/18.XI.2004 a Judecatoriei Moinesti, pe care a descontopita in pedepsele componente, contopind in final pedepsele, insa, instanta a apreciat ca executarea pedepsei rezultante in regim de detentie, asa cum a dispus prima instanta nu este necesara, apreciind ca scopul reeducativ poate al pedepsei poate fi atins si in conditiile suspendarii conditionate sub supraveghere in temeiul art. 86/1 Cp. A admis apelul sub acest aspect, a stabilit termen de incercare art.86/2 Cp., a stabilit masurile de supraveghere prevazute de art.86/3 Cp., atragand totodata atentia asupra prevederilor art.86/2 Cp. A inlaturat aplicarea pedepsei accesorii fata de imprejurarea ca faptele deduse judecatii au fost savarsite anterior modificarii prin Legea nr.287/2006 a dispozitiilor art.71 Cp.
      Cu privire la inculpatul N. S. I. prima instanta a stabilit corect vinovatia, a aplicat pedepse corespunzatoare pentru cele doua infractiuni pentru care 1-a condamnat pe inculpat. insa fata de natura si gravitatea infractiunilor savarsite, tribunalul a constatat ca nu se justifica revocarea liberarii conditionate a restului de pedeapsa ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata prin s.p.nr.633/2002 a Judecatoriei Bacau, motiv pentru care a admis apelul acestui inculpat inlaturand aplicarea art.61 al.l teza II Cp. privitoare la revocarea restului de pedeapsa, mentinand liberarea conditionata.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
      Din considerentele expuse mai sus, nemaiexistand alte motive de desfiintare a hotararii, in temeiul art. 379 pct.2 lit.a C.p.p, a admis apelurile declarate de inculpati sub aspectele de mai sus.
      Impotriva deciziei penale mai sus mentionata a declarat recurs in cadrul termenului legal, PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL BACAU, pentru netemeinicie, invocandu-se gresita individualizare a modalitatii de executare a pedepsei aplicata inculpatului P. L., persoana care a mai suferit condamnari pentru comiterea aceluiasi gen de infractiuni si respectiv, aprecierea gresita asupra imprejurarii ca reinsertia sociala a inculpatului N. S. I., va putea fi realizata si prin mentinerea beneficiului liberarii conditionate pentru restul de pedeapsa ramas de executat din pedeapsa anterioara, in conditiile in care inculpatul a manifestat o atitudine nesincera pe parcursul cercetarilor penale si a dat dovada de persistenta infractionala in conduita chiar si dupa ce a beneficiat de clementa legii.
      Impotriva aceleiasi decizii penale au declarat recurs, in termen legal, si recurentii inculpati, P. L. si N. S. I., pentru netemeinicie, invocand gresita condamnare, in pofida inexistentei unor probe certe de vinovatie, omisiunea instantelor de judecata de a se pronunta asupra unor cereri ce vizeaza administrarea probei testimoniale in stabilirea nevinovatiei, dar si alte aspectele detaliate in preambul prezentei hotarari.
      Analizand decizia penala recurata, atat sub aspectul motivelor de recurs invocate si a cazurilor de casare prevazute in art. 385/9 c. pr. pen., Curtea constata ca recursul declarat de procuror este intemeiat, iar recursurile declarate de inculpatii P. L. si N.S. I., sunt nefondate pentru considerentele ce se vor dezvolta in continuare.
      Elementul material al variantei tipice a infractiunii de inselaciune consta intr-o actiune de inducere in eroare a subiectului pasiv prin prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate sau prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase. Prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase se intelege activitatea subiectului activ prin care acesta face sa se creada ca existenta o fapta care nu are corespondent in realitatea inconjuratoare, iar prin prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate se intelege activitatea faptuitorului prin care acesta face sa se creada ca inexistenta o fapta care exista in realitatea obiectiva.
      Prin intocmirea in fals, in numele creditoarei S. C. D. C., a adeverintei care atesta achitarea debitului, inculpatul N. S., i - a facilitat instigatorului inculpat L. P., radierea ilegala a ipotecii instituita pe apartamentul proprietatea acestuia in favoarea S.C. A. S.A., savarsind astfel, sub forma complicitatii, infractiunea de inselaciune in conventii, sub aspectul executarii.
      Potrivit variantei agravate prevazute de alin.3 al textului incriminator, inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, intruneste continutul variantei agravate.
      Inculpatul P. L. a dovedit rea credinta in respectarea contractului de asigurare facultativa incheiat cu SC A. S.A., inca din momentul incetarii achitarii ratelor, intervenita la scurt timp dupa contractarea creditului. Ratele au fost achitate scrupulos de societatea de asigurare A. catre creditoarea SC. D., inca din anul 1998, cu ferma convingere din partea societatii platitoare ca isi va indestula creanta in momentul achitarii integrale a debitului, ce avea ca si efect radierea ipotecii si incasarea contravalorii bunului ipotecat.
      Aptitudinea unui mijloc de a induce in eroare o persoana depinde atat de imprejurarile concrete in care este folosit, cat si de particularitatile victimei. Inducerea in eroare trebuie sa aiba drept urmare pricinuirea unei pagube, care poate fi cauzata celui indus in eroare sau altei persoane.
      Prin manoperele dolosive ale celor doi inculpati, creand certitudinea achitarii creditului, inculpatul L. P. a beneficiat de radierea ipotecii instituita asupra apartamentului care ii conferea societatii de asigurare dreptul de a si recupera paguba constituita din sumele achitate in favoarea SC D., iar la scurt timp imobilul degrevat de ipoteca a si fost instrainat, societatea A. suferind un prejudiciu real si cert de 26.488,18 lei, cuantum la care se adauga si dobanda legala aferenta.
      A considera ca activitatea materiala a celor doi inculpati nu se circumscrie sferei infractionale in modalitatea prevazuta de art. 215 alin. 1, 2 si 3 c. pen., asa cum se solicita prin continutul cererilor de recurs formulate in scris si sustinute oral si prin concluzii scrise, si respectiv ca nevinovatia acestora va putea fi confirmata de probele testimoniale ce nu au fost administrate in fata instantelor de judecata care s - au pronuntat in cauza, nu poate constitui decat dovada unei interpretari gresite a textului incriminator sub varianta inselaciunii in conventii cu prilejul executarii contractului.
      Activitatea de inducere in eroare consta tocmai in prezentarea ca reala a unei imprejurari inexistente in realitatea obiectiva, respectiv a aceleia de a fi fost achitat integral debitul datorat societatii creditoare D.. Aceasta imprejurare infatisata in mod mincinos a condus la imposibilitatea obiectiva din partea societatii de asigurare de a-si putea indestula creanta prin vanzarea bunului ipotecat in favoarea sa, cauzandu-i astfel indiscutabil o paguba reala. De altfel, indubitabil, fara a exista convingerea ca, dupa achitarea debitului, isi va putea recupera sumele de bani achitate in locul inculpatului P.L., prin vanzarea imobilului, cu certitudine societatea de asigurare nu ar fi achitat ratele restante ale inculpatului. in aceste conditii nu poate fi neglijata deloc aceasta veriga creata in baza raporturilor contractuale care au dat nastere unor obligatii asumate de parti si care in mod firesc ar fi fost sa fie si respectate.
      Dispozitiile art. 72 C. pen., reprezinta coordonate pe baza carora se realizeaza in mod concret individualizarea pedepsei, in raport cu fapta comisa, astfel incat sanctiunea aplicata sa raspunda cerintelor scopului preventiv, coercitiv si educativ prevazute de art. 52 C. pen.
      Pedeapsa aplicata trebuie sa reflecte echilibrul, atat sub aspectul naturii ei, cat si al cuantumului si modalitatii de executare si sa nu arate in nici un caz un efect intimidant, datorita severitatii excesive, sau un efect indulgent, urmare a unei clemente abuzive, nemasurate.
      Raportat la persoana fiecarui faptuitor, persoane care au mai suferit condamnari, la valoarea sociala lezata, urmarile imediate ale infractiunii, valoarea deloc modica a prejudiciului, timpul si mijloacele folosite pentru savarsirea infractiunii, mobilul si scopul urmarit, se constata ca modalitatea de executare a pedepsei aplicata inculpatului L. P. este excesiv de blanda si nu corespunde coordonatelor stabilite de legiuitor prin dispozitiile art. 72 si art. 52 C. pen. Se apreciaza totodata ca, mentinerea beneficiului liberarii conditionate pentru restul de pedeapsa ramas de executat din pedeapsa aplicata anterior inculpatului N. S. denota o blandete ce depaseste limita normala si este ineficienta pentru reinsertia sociala a acestuia inculpatului.
      Cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, instanta de recurs constata ca instantele de judecata au apreciat intemeiat ca prejudiciul cauzat partii civile este dovedit intr-un cuantum egal cu cel produs si efectiv suferit.
      Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi indeplinite conditiile instituite prin art. 998 si 999 C. civ., referitoare la existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si respectiv, existenta vinovatiei si a capacitatii delictuale a celui ce a savarsit fapta ilicita. in aceste conditii repararea prejudiciului in cadrul raspunderii delictuale are drept scop sa inlature integral efectele faptei ilicite.
      Din continutul actelor dosarului rezulta ca valoarea prejudiciului creat si ramas nerecuperat prin activitatea infractionala a celor doi inculpati este de 264.88,18 lei, prejudiciu la plata caruia cei doi inculpati vor fi obligati in solidar, inculpatul P.L. in solidar si cu partea responsabila civilmente, asa cum a dispus instanta de fond, printr-o motivare judicioasa in raport de probatoriul administrat in cauza.
      Pentru toate aceste considerente, Curtea in temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. a c. pr. pen., va admite recursul declarat de procuror, va casa in totalitate decizia penala recurata si va mentine ca legala si temeinica sentinta penala pronuntata de Judecatoria Moinesti.
      Pe cale de consecinta, Curtea, in temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b c. pr. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentii inculpati, impotriva aceleiasi decizii penale, cu opinia separata a doamnei judecator E.E., care este pentru admiterea recursurilor declarate de recurentii - inculpati, in sensul admiterii recursurilor acestora, casarea in parte a deciziei penale recurate si a sentintei primei instante si achitarii acestora in temeiul art. 11 pct.2 lit. a Cod procedura penala, cu art. 10 lit. d Cod procedura penala, pentru infractiunea de inselaciune, prevazuta de art.215 alin. l, 2 si 3 Cod penal, respectiv, complicitate la inselaciune, prevazuta de art.26, raportat la art.215 alin. l, 3 si 3 Cod penal, cu art.37 lit. a Cod penal.