Recurs; revendicare si granituire - calificarea capatului de cerere principal si a celui subsecvent; relevanta asupra determinarii gradelor de jurisdictie si, implicit, asupra compunerii instantei de control.

      3. Recurs; revendicare si granituire - calificarea capatului de cerere principal si a celui subsecvent; relevanta asupra determinarii gradelor de jurisdictie si, implicit, asupra compunerii instantei de control.
Cuprins pe materii: Drept procesual civil
Legislatie relevanta:
       - art. 304 pct. 1 rap. la 282/1, art. 299 alin.l teza I, art. 2 pct.l lit."b" teza I, art. 17 C.pr.civ
                        -art. 3 lit."i" teza II , art. 2 lit."d" din Legea nr. 146/2007 cu modif.
                         -art. 97 din Regulament
      Instanta de recurs este obligata a verifica daca instantele de fond au calificat in mod corect actiunea, pentru a aprecia asupra numarului cailor de atac prevazute de lege pentru respectiva actiune si, implicit asupra compunerii instantei de control;
      Actiunea avand doua capete de cerere, revendicare si granituire, este o actiune evaluabila, capatul principal de cerere fiind revendicarea, fapt ce determina aplicarea regulii prevazute de art. 299 alin.l cu ref. la 282/1 C.pr.civ. In evaluarea facuta, instanta de recurs, fata de lipsa unui raport de expertiza care sa stabileasca valoarea imobilului revendicat, s-a raportat la evaluarile anuale ale Camerei Notarilor Publici
      Curtea de Apel Bacau, sectia civila, minori si familie, conflicte de munca si asigurari sociale, Dec. nr. 737/16.06.2010

Judecator Astefanesei Petrina-Manuela
      Prin sentinta civila nr. 1301/5.02.2009, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosar 106/180/2007, s-a respins exceptie autoritatii lucrului judecat, s-a admis actiunea avand ca obiect revendicare formulata de reclamantul D.V. in contradictoriu cu paratii R.E. si R. D. si au fost obligati paratii sa lase reclamantului in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 16.5 m.p. teren situat in Bacau, str. G. B., nr. 62 B, individualizat in anexa raportului de expertiza Custura dupa coordonatele A- D-C-B-A; s-a stabilit totodata linia de hotar intre proprietatile partilor pe aliniamentul D-C-B, conform anexei raportului de expertiza Custura.
      In motivarea acestei solutii instanta de fond a retinut ca: Prin contractul autentificat sub nr. ***/1964, familia N.E. a vandut familiei M. G. si E. suprafata de 165 mp si o casa, situate in C.M. nr. 62. Prin acest contract, s-a constituit in favoarea cumparatorilor o servitute de trecere pe o latime de 3 m de-a lungul lizierei cu proprietatea din Vest a numitilor M.
      Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ***/1966, paratii au dobandit de la fam. N. suprafata de 396 mp si un imobil casa situate in C. M. nr. 62
A. Potrivit contractului, terenul vandut era grevat cu servitutea de trecere constituita in favoarea numitilor M.G. si E., prin contractul mai sus mentionat.
      Prin contractul autentificat sub nr. ***/466/1971 reclamantul a cumparat de la numitii M. G. si E., suprafata de 200 mp teren si un imobil casa situate in Bacau, C. M. nr. 62. Ulterior, prin Decretul nr. 98/1980, reclamantul a fost expropriat, iar casa i-a fost demolata. incepand cu anul 1995, reclamantul a stapanit acest teren cu titlul de chirias.
      Prin sentinta civila nr. 26/6.02.2001, Tribunalul Bacau a obligat Primarul Municipiului Bacau sa-i retrocedeze reclamantului suprafata de 191,32 mp teren, obiect al exproprierii, situata in Bacau, Str. G.B. nr. 62 B, iar prin hotararea nr. 288/2004, Consiliul Local Bacau a aprobat restituirea terenului catre reclamant, acesta fiind pus in posesie.
      In acelasi timp, prin sentinta civila nr. 7185/8.09.2001 a Judecatoriei Bacau, definitiva prin neapelare, s-a constatat ca paratii au dobandit prin uzucapiune suprafata de 118 mp situata in Bacau, Str. G. B. nr. 62 A.
      Dupa ce prin sentinta penala nr. 3176/4.10.2002 a Judecatoriei Bacau, reclamantul a fost obligat pe latura civila sa lase paratilor in linistita posesie suprafata de 16 mp situata la limita dintre proprietatile partilor, prin decizia nr. 1564/30.10.2003 a Curtii de Apel, a fost respinsa in mod irevocabil actiunea formulata de parati prin care acestia revendicau aceiasi suprafata de la reclamant.
      Prin sentinta civila nr. 1454/2004, irevocabila, Judecatoria Bacau a respins ca existand autoritate de lucru judecat o alta actiunea promovata de parati pentru revendicarea aceleiasi suprafete de teren de la reclamant.
      In anul 2006, dupa obtinerea autorizatiei de constructie nr. ***/4.07.2006, si avand concursul executorului judecatoresc, paratii au ridicat pe aliniamentul stabilit prin sentinta civila nr. 7185/8.09.2001 un gard de beton care separa cele doua proprietati.
      Fata de aceasta situatie de fapt, instanta a apreciat ca exceptia autoritatii de lucru judecat nu este intemeiata. Astfel, potrivit art. 1201 din C.civ, pentru a exista autoritate de lucru judecat, intre prezenta cauza si o alta solutionata in mod irevocabil, trebuie sa existe o tripla identitate: de obiect, cauza si parti.
      In acest sens, instanta a observat, in primul rand, ca in timp ce prin intampinare, paratii au invocat aceasta exceptie raportat la sentinta penala nr. 3176/4.10.2002, in cadrul concluziilor pe fondul cauzei, ei au facut referire la sentinta civila nr. 545/2003.
      In ceea ce priveste sentinta penala nr. 3176/4.10.2002 a Judecatoriei Bacau, instanta a retinut ca prin aceasta reclamantul a fost achitat pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie, pentru care i s-a aplicat o sanctiune administrativa, fiind obligat pe latura civila sa lase paratilor in linistita posesie suprafata de 16 mp. Avand in vedere dispozitiile art. 22 C.pr.pen (conform careia hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei ce judeca actiunea civila numai in ceea ce priveste existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia) precum si faptul ca in cadrul procesului penal nu au fost analizate comparativ titlurile de proprietate ale partilor, pentru suprafata in litigiu, reclamantul fiind obligat doar sa lase in linistita posesie suprafata in litigiu, instanta a apreciat ca nu se poate vorbi de o identitate de obiect si cauza intre cele doua actiuni.
      In ceea ce priveste sentinta civila nr. 545/2003, instanta a constatat ca aceasta a fost schimbata in tot prin decizia nr. 1564/30.10.2003 a Curtii de Apel, respingandu- se in mod irevocabil actiunea prin care paratii au revendicat de la reclamant suprafata de 16,5 mp. Prin urmare, intrucat prin aceasta sentinta nu este recunoscut in mod irevocabil dreptul de proprietate al partilor asupra terenului in litigiu, aceasta nu se bucura de autoritate de lucru judecat fata de prezenta cauza, unde partile au calitati inverse si unde reclamantul tinde la recunoasterea unui drept de proprietate propriu asupra imobilului.
      Pentru toate aceste considerente, instanta a respins exceptia autoritatii de lucru judecat ca neintemeiata.
      Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca potrivit ambelor rapoarte de expertiza efectuate in cauza, suprafata de 16,5 mp revendicata de reclamant este cuprinsa atat in contractul de vanzare-cumparare nr. ***/466/1971 cat si in sentinta civila nr. 7185/8.09.2001 a Judecatoriei Bacau.
      Prin urmare, intrucat ambele parti au titluri de proprietate pentru terenul in litigiu, titluri care provin de la autori diferiti, instanta a analizat care dintre acesti autori au un drept preferabil.
      In acest sens, instanta a retinut ca titlul paratilor il reprezinta o hotarare judecatoreasca, pronuntata in contradictoriu cu Primaria Bacau, sentinta care nu este insa opozabila si reclamantului, ci numai partilor din proces. De asemenea, instanta a constatat ca, desi suprafata de 118 mp dobandita prin uzucapiune este compusa de fapt din fosta servitute de trecere (infiintata prin contractul nr. ***/1964 si desfiintata ulterior prin decizia nr. 660/1997 a Curtii de Apel Bacau) si din suprafata in litigiu, paratii au refuzat sa depuna la dosarul cauzei schita anexa la contractul de vanzare- cumparare nr. ***/1966, unde era trecuta lungimea terenului afectat servitutii, pentru a se putea verifica lungimea servitutii si astfel, daca suprafata in litigiu a fost inclusa sau nu in acest contract initial. Mai mult, in raportul de expertiza Timaru, expertul a precizat ca paratii i-au prezentat acest inscris si din continutul lui rezulta ca lungimea servitutii era de 27,10 m, desi in teren ei stapanesc o suprafata cu 29,20 m lungime. Aceiasi concluzie rezulta si din planul de situatie de la fila 364 dosar.
      Pe de alta parte, instanta a retinut ca titlul de proprietate al reclamantului il reprezinta nu numai sentinta nr. 26/6.02.2001 a Tribunalului Bacau, ci si contractul de vanzare-cumparare nr. ****/466/1971, intrucat potrivit considerentelor acestei sentinte reclamantului i-a fost retrocedat tot terenul expropriat, diferenta de la 200 mp la 191,32 mp datorandu-se de fapt metodelor diferite de masuratoare folosite de-a lungul timpului.
      Sustinerile paratilor potrivit carora titlul reclamantului nu este preferabil intrucat fam. M. a vandut mai mult teren decat cumparase initial de la fam. N., respectiv 200 mp in loc de 165 mp, nu au fost primite atata timp cat contractul nr. ***/466/1971 nu a fost desfiintat, el producand efecte si in prezent pentru suprafata inscrisa in cuprinsul lui.
      In final, instanta a observat ca in considerentele deciziei nr. 1564/30.10.2003 a Curtii de Apel Bacau, s-a retinut ca suprafata in litigiu a apartinut reclamantului inainte de expropriere, pe acest teren aflandu-se inca fundatia casei ce i-a fost demolata, aspect confirmat si raportul topo Custura efectuat in cauza..
      In aceste conditii, instanta a apreciat titlul reclamantului ca fiind preferabil si prin urmare, prezenta actiune considerata intemeiata. in consecinta, a admis actiunea si a obligat paratii sa lase reclamantului in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 16,5 mp teren situat in Str. G. B. nr. 62 B, individualizat in anexa raportului de expertiza Custura dupa coordonatele A-D-C-B-A .
      In baza art. 584 c. civ., avand in vedere si concluziile raportului de expertiza Custura, a stabilit linie de hotar pe aliniamentul D-C-B, conform anexei aceluiasi raportului de expertiza .
      Impotriva acestei hotarari au declarat apel paratii, cauza inregistrandu-se pe rolul Tribunalului Bacau sub nr. 106/180/2007.
      Prin decizia civila nr. 322/A/9.12.2009 aceasta instanta a respins ca nefondat apelul retinandu-se ca :
      In ceea ce priveste criticile aduse sentintei sub aspectul respingerii autoritatii de lucru judecat, au fost apreciate ca neintemeiate deoarece:
      Raportat la sentinta penala nr. 3176/04.10.2008 (fila 33 dosar fond) a Judecatoriei Bacau, astfel cum a aratat si instanta de fond, nu se poate retine ca, solutionand latura civila atasata laturii penale ce a avut ca obiect infractiunea de tulburare in posesie, instanta penala a rezolvat cu autoritate de lucru judecat revendicarea suprafetei in litigiu, dispozitiile art .22 C.p.p. fiind de stricta interpretare.
      Cat priveste sentinta civila nr. 545/04.02.2003 a Judecatoriei Bacau pronuntata in dosarul nr. 4272/2002 al Judecatorie Bacau dosar atasat , tribunalul a retinut ca aceasta sentinta a fost modificata in tot prin decizia civila nr. 1464/30.10.2003 a Curtii de Apel Bacau, decizie prin care actiunea in revendicare si granituire formulata de apelantii in cauza a fost respinsa ca nefondata.
      Avand in vedere ca, ulterior pronuntarii acestei sentinte s-a emis autorizatia de construire a gardului, avand in vedere sentinta civila nr. 20/04.01.2006 a Judecatoriei Bacau si ca ulterior au fost intocmite si procesul verbal de executare (filele 31 si 32 dosar fond) in temeiul sentintei penale nr. 3176/2001 si respectiv sentintei civile nr. 20/04.01.2006, tribunalul a retinut ca situatia de fapt a fost alta decat la momentul pronuntarii irevocabile a deciziei civile nr. 1464/30.10.2003 a Curtii de Apel Bacau, neexistand identitate de cauza.
      De altfel si martorii vorbesc de o situatie noua, alta decat cea de la data pronuntarii deciziei nr. 1464/2003, situatie data de edificarea unui gard nou si expertiza de asemenea face referire la situatii noi ulterioare proceselor verbale de executare.
      Considerentele sentintei prin care se invoca refuzul partilor de a depune schita anexa la contractul nr. ***/1966 sunt intr-adevar inexacte deoarece la dosarul de fond exista aceasta schita, pe care expertul a si avut-o in vedere la efectuarea raportului.
      Avand in vedere si considerentele deciziei civile nr. 1464/2003 a Curtii de Apel Bacau in care se arata ca suprafata a fost expropriata prin Decretul nr. 98/1980 de la intimat si cum in raportul de expertiza Custura (f. 361 dosar fond) se arata ca respectivul gard despartitor nu respecta vechiul amplasament, tribunalul a retinut ca apelul este nefondat.
      Impotriva deciziei a formulat recurs, in termen, legal timbrat cu timbru judiciar de 0,15 Iei si taxa timbru de 357 Iei ( conf. art. 2 Iit."d" din Legea 146/1996 modif. ) si motivat, apelantii parati, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 106/180/2007.
      Criticile formulate, incadrabile in cazul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct 9 C.pr.civ., au vizat, in esenta, modul defectuos de solutionare a exceptiei autoritatii lucrului judecat de catre ambele instante, iar pe fond, aprecierea gresita a preferabilitatii titlului reclamantului fata de titlul lor.
      La primirea cauzei, din oficiu, in temeiul dispozitiilor art. 97 din Regulament, s- a dispus a se solicita Camerei Notarilor Publici Bacau evaluarea unui m.p. teren situat in Bacau, str. G. B., nr. 62 la data de 8.01.2007 (data sesizarii instantei de fond cu prezenta actiune ), pentru a se verifica cuantumul timbrajului datorat.
      Cu adresa nr. 936/28.04.2010 ( fl. 16 ) aceasta institutie a inaintat o copie a raportului de evaluare pentru zona in litigiu, iar in baza acestuia, s-a stabilit valoarea terenului revendicat ca fiind 10.195, 35 lei; drept urmare, aplicandu-se dispozitiile art. 2 lit."d" din Legea 146/1997 (forma valabila pentru anul 2007) s-a constatat ca pentru fond se mai datora de catre reclamant o diferenta de taxa timbru de 364 lei si timbru judiciar de 5 lei (achitate la 16.06.2010 - fl. 33), iar pentru apel si recurs de catre parati 182 lei, respectiv 347 lei sub sanctiunea darii in debit - prima - si a anularii recursului - cea de-a doua.
      La termenul din 16.06.2010 recurentii au facut dovada achitarii diferentei de taxa timbru, aratand ca pentru apel sunt de acord cu darea in debit.
      Cum nici una din parti nu a contestat nici evaluarea astfel determinata si nici cuantumul taxelor de timbru datorate, instanta, a invocat si pus in discutie, din oficiu, un motiv nou de recurs, de ordine publica, constand in nelegala constituire a completului la Tribunalul Bacau cu doi judecatori, in loc de trei judecatori, cauza trebuind a fi calificata drept recurs si nu apel ( art. 304 pct. 1 rap. la 282/1 C.pr.civ.)
      Recurentii si-au insusit acest motiv de ordine publica ( fi. 30-32 ), in timp ce intimatul reclamant prin procurator a lasat solutia la aprecierea instantei.
      Examinand motivul de nelegalitate invocat din oficiu - prioritar fata de cele invocate de recurente conf. art. 137 alin.l C.pr.civ. - s-a constatat ca acesta este intemeiat justificat de urmatoarele:
    Fondul a fost investit cu solutionarea unei actiuni avand doua capete de cerere, respectiv revendicarea unei suprafete de teren (16.5 m.p.) si granituirea proprietatilor invecinate ale partilor litigante (vezi actiune); prima cerere are caracter principal, iar cea de-a doua accesoriu, calificare decurgand din faptul ca solutia in cazul celei de-a doua este strict conditionat de rezolvarea ce sa va da in cazul primeia (cauza celei de-a doua decurgand din prima); prin urmare, nu s-ar putea considera ca cele doua cereri au fiecare un caracter distinct si deci principal.
    Revendicarea este o actiune evaluabila caracter decurgand din interpretarea dispozitiilor Legii 146/97, republ.cu modif. (art. 3 lit."i" teza II cu ref. la art. 2), ale C.pr.civ. (art. 2 pct.l lit."b" teza I, 282/1 alin.l ); impotriva unei hotarari date de prima instanta intr-o astfel de cerere se poate declara dupa caz, functie de valoare, apel sau recurs.
      In cauza, imobilul revendicat are o valoare mai mica de 1 miliard lei ( rol) - fl. 361 d. fond, fl.16-20 d. recurs - fapt, ce determina aplicarea dispozitiilor art. 299 alin.l teza I cu ref. la art. 282/1 alin.l teza II, art. 2 pct.3 C.pr.civ., respectiv controlul judiciar al Tribunalului ca instanta de recurs.
      Potrivit dispozitiilor art. 17 C.pr.civ. cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala; aceasta regula nu este aplicabila doar judecatii in fond la prima instanta, ci si in caile de atac.
      Cum competenta materiala este reglementata prin norme imperative, deci cu caracter absolut, atat partile cat si instantele sunt obligate a o respecta.
      In atare imprejurari, retinand ca in mod gresit cauza a fost solutionata de Tribunalul Bacau ca instanta de apel, in loc de instanta de recurs, in temeiul art. 312 alin.3, 5 C.pr.civ. recursul a fost admis, decizia instantei de apel casata in tot, iar cauza trimisa spre rejudecare la Tribunalul Bacau ca instanta de recurs - cu aceasta ocazie urmand a fi analizate si toate criticile de nelegalitate invocate de recurenti.
      Instanta de rejudecare va avea in vedere si cheltuielile de judecata suportate in recurs si solicitate de ambele parti.