revendicare imobiliara

ROMANIA
     DOSAR NR. ...
     
     JUDEC?TORIA SECTORULUI 4 BUCURE?TI
      SEC?IA CIVIL?
     SENTIN?A CIVIL? NR. 6858
     ?edin?a public? de la 05.10.2011
     Instan?a constituit? din:
     Pre?edinte –
     Grefier –
     
     Pe rol pronun?area asupra cererii de chemare in judecat? formulate de reclamanta ... in contradictoriu cu paratii ..., avand ca obiect revendicare imobiliar?.
     Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in ?edin?a public? din 21.09.2011, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta,  avand nevoie de timp pentru a delibera ?i pentru a da p?r?ilor posibilitatea s? depun? concluzii scrise, a amanat pronun?area pentru data de 28.09.2011, iar apoi pentru data de astazi, 05.10.2011, cand, in aceeasi compunere, a hotarat urmatoarele.
     
     INSTAN?A
     
     Deliberand asupra cauzei civile de fa??, re?ine urm?toarele:
     Prin cererea inregistrat? pe rolul acestei instan?e la data de 10.11.2010 sub nr. unic de dosar ..., reclamanta ... i-a chemat in judecat? pe para?ii ..., solicitand instan?ei ca prin hot?rarea ce o va pronun?a s? oblige paratii s?-i lase in deplin? proprietate ?i lini?tit? posesie apartamentul nr. ... situat in imobilul din Bucuresti, Sos. ..., ..., compus din trei camere si dependinte, in suprafa?? util? de 53,34 m.p. si terenul aferent acestui apartament, in suprafata de 15,52 mp.
     In motivarea cererii, reclamanta a ar?tat c? intregul imobil din care face parte bunul revendicat a apartinut defunctului sau bunic, ...), terenul in suprafata de cca. 1100 mp fiind dobandit prin cumparare de la ..., in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov, sectia Notariat sub nr. ...si transcris sub nr. ..., iar cladirea a fost dobandita prin construire, astfel cum rezulta din autorizatia de constructie nr. ... si procesul verbal incheiat in data de 3.06.1942 intocmit de „Comisiunea pentru infiintarea cartilor funciare in Bucuresti”; intregul imobil a fost nationalizat in anul 1950, figurand la pozitia ...din Anexa Decretului nr. 92/1950, la acel moment avand nr. postal ..., iar in prezent figureaza cu nr. postal ....
     Reclamanta a mai aratat ca, unicul mostenitor al bunicului sau (decedat la data de 08.10.1957) a fost defunctul sau tata, , astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. ... emis de BNP ..., reclamanta fiind unica mostenitoare a tatalui sau (decedat la data de 08.09.1...9), conform aceluiasi certificat de mostenitor.
     Reclamanta a mai aratat ca, dupa aparitia Legii nr. 1.../1995, a solicitat ..., prin cererea inregistrata la aceasta instituitie sub nr. 2357/17.06.1996, sa-i comunice situatia juridica a imobilului situat in Bucuresti, Sos. ..., iar prin raspunsul din data de 25.06.1996 i s-a comunicat faptul ca intregul imobil a fost nationalizat in baza Decretului nr. 92/1950 de la autorul sau, ..., si ca apartamentele de la etaj sunt ocupate de chiriasi care au contracte de inchiriere, iar la parter functioneaza vulcanizare si tapiterie; dupa primire acestui raspuns, reclamanta a depus prin intermediul fratelui sau o cerere de retrocedare, inregistrata la Consiliul Local ..., Comisia Locala sub nr. ..., cerere la care nu a primit nici un raspuns.
     Reclamanta a mai sustinut ca, desi apartamentul era notificat, fiind astfel blocata instrainarea acestuia, la data de 30.09.19..., paratii au incheiat cu Primaria Municipiului Bucuresti, prin ..., contractul de vanzare-cumparare nr. ..., prin care paratii au dobandit ap. nr. ... din imobilul proprietatea reclamantei, desi, la acea data, exista Hotararea nr. 117/1996 emisa de Comisia Municipiului Bucuresti de Aplicare a Legii nr. 1.../1995, care, prin art. 3, interzicea vanzarea locuintelor ce faceau obiectul dosarelor aflate in curs de solutionare la Comisiile Locale sau municipale, pana la clarificarea situatiei juridice a acestora; cu toate ca buna sau reaua-credinta a fostilor chiriasi nu are relevanta in procesul de revendicare, totusi, faptul ca titlul paratilor este unl viciat, desi termenul de introducere a unei cereri privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare a expirat, instanta, in momentul compararii titlurilor de proprietate exhibate de parti, va avea in vedere si acest aspect; instanta va compara un titlu care emana de la adevaratul proprietar, o persoana care nu a pierdut dreptul de proprietate niciodata, cu un titlu care emana de la un non dominus (statul roman neputand transmite in mod valabil dreptul de proprietate), titlu care este si viciat, incheiat tocmai in scopul imoral de a-l opune adevaratului proprietar.
     Reclamanta a mai sustinut ca, dupa aparitia Legii nr. 10/2001, a depus notificare, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest imobil; prin deciziile nr. 9039 si ... din data de 07.11.2007, Primaria Municipiului Bucuresti i-a admis reclamantei cererea de retrocedare pentru apartamentele din imobil pentru care nu se incheiasera contracte de vanzare-cumparare, dar a respins cererea pentru care se incheiasera-in dispretul legii- contracte de vanzare-cumparare, invocandu-se prevederile Legii nr. 1.../1995; desi prin dispozitia nr. ... se propune „acordarea de masuri reparatorii prin echivalent”, reclamantei nu i-a fost facuta nici pana la aceasta data o oferta concreta de catre autoritatile competente, astfel incat despagubirile mentionate sunt doar iluzorii, reclamanta fiind lipsita in continuare de proprietate; in consecinta, reclamanta solicita sa se aiba in vedere faptul ca detine un bun in sensul CEDO.
     In drept au fost invocate dispozitiile art. 480 si art. 481 C.civ., art. 44 din Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
     Ac?iunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in teemeiul art. 15 lit. r din Legea nr. 146/19....
     In dovedirea actiunii au fost depuse la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, urmatoarele inscrisuri: adresa Directia Generala a Arhivelor Statului, contract de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat sub nr. ..., autorizatie de constructie din data de ..., proces verbal din data de 306.1942, dispozitie nr. ... eliberata de Primaria Municipiului Bucuresti, anexa la dispozitia nr. ..., dispozitie nr. .../07.11.2007 eliberata de Primaria Municipiului Bucuresti, anexa la dispozitia nr. .../07.11.2007, certificat de mostenitor nr. ... eliberat de BNP ..., anexa la decretul nr. 92/1950 (respectiv pozitia nr. ...), contract de vanzare-cumparare cu plata in rate nr. .../30.09.19..., schita imobil, expertiza tehnica, adresa ... nr. ..., cerere restituire imobil nr. ..., adresa ... nr. .../01.11.2002, contract de vanzare-cumparare nr. .../19.01.2005, istoric de rol fiscal, adresa Serviciul Nomenclatura Urbana privind istoricul de nume si de numar al strazii.
     Paratii nu au formulat intampinare si nici nu s-au prezentat in fata instantei pentru a se apara.
     Din oficiu, instanta a dispus efectuarea unor adrese catre BCF ... pentru a se comunica relatiile detinute cu privire la imobilul in litigiu, catre Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 pentru a se comunica notificarea formulata cu privire la imobil, catre Comisia de Aplicare a Legii nr. 1.../1995 pentru a se comunica actele care au stat la baza notificarii formulate cu privire la imobil, catre Primaria Municipiului Bucuresti pentru a se comunica daca dispozitia nr. .../07.11.2007 a fost atacata si modul de solutionare al acestei contestatii.
     Instanta a incuviintat pentru reclamanta proba cu inscrisuri solicitata, considerand-o pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei.
     In cadrul probei cu inscrisuri, reclamanta a mai depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, decizia civila nr. 391A/23.06.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a III-a Civila si pentru cauze cu minori si de familie in dosar nr. 11409/3/2008, contestatie, sentinta civila nr. 1420/27.11.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a IV-a Civila in dosar nr. 11409/3/2008.
     La termenul de judecata din data de 21.09.2011, instanta a revenit asupra adreselor efectuate catre Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 pentru a se comunica notificarea formulata cu privire la imobil, catre Comisia de Aplicare a Legii nr. 1.../1995 pentru a se comunica actele care au stat la baza notificarii formulate cu privire la imobil si catre Primaria Municipiului Bucuresti pentru a se comunica daca dispozitia nr. .../07.11.2007 a fost atacata si modul de solutionare al acestei contestatii, considerand ca nu mai sunt utile solutionarii cauzei, fata de inscrisurile depuse la dosarul cauzei de catre reclamanta.
     Analizand actele dosarului, instan?a re?ine urm?toarea situa?ie de fapt:
     1) Asupra admisibilit??ii ac?iunii:
     Potrivit art. 21 alin.1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicat?, imobilele - terenuri ?i construc?ii - preluate in mod abuziv, indiferent de destina?ie, care sunt de?inute la data intr?rii in vigoare a prezentei legi de o regie autonom?, o societate sau companie na?ional?, o societate comercial? la care statul sau o autoritate a administra?iei publice centrale sau locale este ac?ionar ori asociat majoritar, de o organiza?ie cooperatist? sau de orice alt? persoan? juridic? de drept public, vor fi restituite persoanei indrept??ite, in natur?, prin decizie sau, dup? caz, prin dispozi?ie motivat? a organelor de conducere ale unit??ii de?in?toare. Potrivit art. 22 alin.1 din aceea?i lege, persoana indrept??it? va notifica in termen de 18 luni de la data intr?rii in vigoare a legii persoana juridic? de?in?toare, solicitand restituirea in natur? a imobilului.
     Rezult? din aceste dispozi?ii legale c? legea a instituit o procedur? administrativ? special? avand ca obiect restituirea in natur? a imobilelor de?inute, la data intr?rii in vigoare a legii, de stat, unit??ile administrativ teritoriale ori de c?tre alte persoane juridice constituite de stat ori la care acesta este asociat ori ac?ionar majoritar.
     Statul ?i-a exercitat prerogativa dispozi?iei cu privire la imobilele preluate in perioada 1945-1989, stabilind pe cale legislativ? c? toate prelu?rile din aceast? perioad?, indiferent dac? au avut loc cu titlu valabil sau f?r?, au caracter abuziv ?i, pe cale de consecin??, in m?sura in care respectivele imobile se mai aflau inc? in patrimoniul persoanelor amintite in alineatul precedent, a decis restituirea acestora in natur? persoanelor indrept??ite.
     Procedura administrativ? a fost conceput? ca o rezolvare global? ?i accelerat? a tuturor cererilor de restituire in natur? a imobilelor aflate inc? in patrimoniul statului, motiv pentru care, in temeiul art. 6 alin.2 din Legea nr. 213/1998 ?i art. 109 alin.2 C.pr.civ., cu referire la art. 21 ?i urm. din Legea nr. 10/2001, s-a apreciat in doctrin? ?i in practica judiciar? c? o cerere in revendicarea imobilului de la stat ori de la alt? persoan? juridic? de?inut? de acesta, intemeiat? pe dreptul comun, nu mai este admisibil? dup? intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001.
     In prezenta cauz?, imobilul situat in Bucure?ti, Sos...., nu mai este de?inut de stat ?i nu mai poate face obiectul procedurii administrative de restituire in natur?, fiind vandut para?ilor persoane fizice.
     Este evident c? statul nu mai poate dispune restituirea imobilelor vandute fo?tilor chiria?i, intrucat ar insemna, prin reducere la absurd, s? dispun? de drepturile unor persoane fizice ori juridice de drept privat in beneficiul altora. In consecin??, procedura special? administrativ? de restituire in natur? nu este aplicabil? acestor imobile, numai justi?ia fiind competent?, potrivit plenitudinii de jurisdic?ie recunoscute de art. 21 din Constitu?ie, s? se pronun?e asupra cererilor care se refer? la acest gen de situa?ii.
     Cu toate c? Legea nr. 10/2001 se refer? in mod expres ?i la situa?ia in care imobilele au fost instr?inate unor ter?i, ac?iunile in revendicare, intemeiate pe dispozi?iile art. 480 C.civ., de c?tre persoanele indrept??ite care se pretind proprietari, in contradictoriu cu ter?ii dobanditori de la statul pretins neproprietar, nu pot fi considerate inadmisibile, aplicarea legii speciale raporturilor juridice ce intr? sub inciden?a ei reprezentand o chestiune de fond.
     2) Asupra fondului cauzei:
     Imobilul situat in Bucure?ti, Sos. ..., ..., a trecut in proprietatea statului in baza Decretului nr. 92/1950 – pozi?ia ..., pe numele numitului ..., astfel cum rezult? din Anexa la Decretul nr. 92/1950 si adresa nr. ... emis? de ....
     Conform certificatului de mostenitor nr. .../06.08.2011 emis de B.N.P. „...”, reclamanta este unica mo?tenitoare a defunctului ..., decedat la data de 08.09.1...9, care la randul sau a fost unicul mostenitor al defunctului ..., decedat la data de 08.10.1957; reclamantei, in calitate de mostenitor legal, i-a revenit intreaga masa succesorala.
     Prim?ria Municipiului Bucure?ti, reprezentat? de ...., a vandut imobilul apartament nr. ... situat in Bucure?ti, Sos. ... numitilor ..., prin contractul de vanzare-cump?rare nr. .../30.09.19..., compus din: trei camere, buc?t?rie, vestibul, culoar, wc in comun, in suprafa?? util? de 53,34 m.p.; odat? cu locuin?a s-a vandut ?i suprafa?a de teren de 15,32 m.p. situat? sub construc?ie, conform art. 33 din H.G. nr. 20/1996.
     Prin Dispozi?ia Primarului General al Municipiului Bucure?ti nr. ..., in baza Legii nr. 10/2001, reclamantei ... i-a fost restituit in natur? imobillul situat in Bucure?ti, Sos. ..., ..., cu excep?ia apartamentelor vandute in baza Legii nr. 1.../1995, respectiv: ap. ..., vandut conform contractului de vanzare-cump?rare nr. .../19..., ap. ..., vandut conform contractului de vanzare-cumparare nr. .../19..., ap. nr. ..., vandut conform contractului de vanzare-cumparare nr. .../19..., ap. ...vandut conform contractului de vanzare-cumparare nr. 1...8/19... si ap. nr. ..., et. ... vandut conform contractului de vanzare-cump?rare nr. .../19..., impreun? cu cotele de teren aferente.
     De asemenea, prin Dispozitia Primarului General al Municipiului Bucure?ti nr. .../07.11.2007, s-a respins cererea reclamantei ... privind restituirea in natura a imobilelor vandute in temeiul Legii nr. 1.../1995, propunandu-se acordarea de masurii reparatorii in echivalent.
     A?adar, reclamanta a recurs la procedura administrativ? prev?zut? de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul instr?inat, in conformitate cu art. 26 alin. 1 din acest act normativ  fiind emis? dispozi?ia nr. .../07.11.2007, prin care s-a propus acordarea de desp?gubiri.
     Pe de alt? parte, instan?a constat? c? reclamanta nu a atacat aceast? dispozi?ie, in condi?iile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, care prevede c? ”Decizia sau, dup? caz, dispozi?ia motivat? de respingere a notific?rii sau a cererii de restituire in natur? poate fi atacat? de persoana care se pretinde indrept??it? la sec?ia civil? a tribunalului in a c?rui circumscrip?ie se afl? sediul unit??ii de?in?toare sau, dup? caz, al entit??ii investite cu solu?ionarea notific?rii, in termen de 30 de zile de la comunicare”.
     Totodat?, reclamanta nu a solicitat constatarea nulit??ii absolute a contractului ce constituie titlul de proprietate al paratilor.
     Titlul de proprietate al autorului reclamantei se bucur? de prezum?ia de valabilitate ?i autenticitate aplicabil? inscrisurilor autentice, fiind transcris in anul 1940 pentru opozabilitate fa?? de ter?i, iar dobandirea dreptului de proprietate de c?tre autorul reclamantei, ..., nu poate fi contestat?.
      In aceste condi?ii, se impune a se stabili dac? imobilul revendicat a fost preluat de stat cu sau f?r? titlu valabil (A).
     Totodat?, se impune verificarea inciden?ei dispozi?iilor speciale ale Legii nr. 10/2001 asupra regulilor de drept comun privitoare la ac?iunea in revendicare (B).
     A) Potrivit art. 6 alin. 1 ?i 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public? ?i regimul juridic al acesteia, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unit??ilor administrativ-teritoriale ?i bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dac? au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitu?iei, a tratatelor interna?ionale la care Romania era parte ?i a legilor in vigoare la data prelu?rii lor de c?tre stat. Instan?ele judec?tore?ti sunt competente s? stabileasc? valabilitatea titlului.
     Definirea titlului valabil al statului prin raportare la criteriile prev?zute de art. 6 alin.1 din Legea nr. 213/1998 este confirmat? de legiuitor ?i prin art. 2 alin.1 lit. h din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
     Instan?a apreciaz? c? Decretul nr. 92/1950 nu constituie un titlu valabil de preluare a imobilului in proprietate a statului, fiind in intregime neconstitu?ional de la data adopt?rii sale.
     Astfel, potrivit art. 8 din Constitu?ia din 13 aprilie 1948, proprietatea particular? ?i dreptul de mo?tenire sunt recunoscute ?i garantate prin lege. Proprietatea particular?, agonisit? prin munc? ?i economisire, se bucur? de o protec?ie special?.
     Prin derogare de la principiul general al protec?iei propriet??ii private, recunoscut explicit de prima constitu?ie adoptat? de regimul comunist, legea fundamental? instituia dou? modalit??i de privare a particularilor de dreptul lor de proprietate privat?:
     1) Potrivit art. 10 din Constitu?ie, puteau fi f?cute exproprieri pentru cauz? de utilitate public? pe baza unei legi ?i cu o dreapt? desp?gubire stabilit? de justi?ie.
     2) Art. 11 dispunea c? atunci cand interesul general cere, mijloacele de produc?ie, b?ncile ?i societ??ile de asigurare, care sunt proprietate particular? a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adic? bun al poporului, in condi?iunile prev?zute de lege.
     Spre deosebire de expropriere, na?ionalizarea nu presupunea acordarea vreunei desp?gubiri, ins? domeniul de aplicare a acestei m?suri a fost limitat explicit prin legea fundamental? la „mijloacele de produc?ie, b?ncile ?i societ??ile de asigurare, care sunt proprietate particular? a persoanelor fizice sau juridice”.
     Chiar intr-o interpretare extensiv? a no?iunii de mijloace de produc?ie, in sensul c? aceasta nu se limiteaz? numai la intreprinderile industriale, ci include ?i orice fond de comer?, este evident c? nu puteau fi na?ionalizate decat bunurile afectate unor activit??i comerciale, nicidecum locuin?ele unor persoane particulare. Limitarea no?iunii la sfera bunurilor afectate unor astfel de activit??i rezult? ?i din interpretarea sistematic? a textului, care mai face referire la b?nci ?i societ??i de asigurare.
     Solu?ia legal? pentru preluarea in proprietatea statului comunist a imobilelor cu destina?ia de locuin??, indiferent dac? acestea erau ocupate de proprietari ori inchiriate (neputand fi asimilate nici in acest caz unor „mijloace de produc?ie”, intrucat inchirierea unor imobile spre a fi locuite nu constituie un act de comer? in sensul art.3 C.com.) era exclusiv exproprierea, cu acordarea unei juste desp?gubiri stabilite de justi?ie.
     Ca atare, locuin?ele nu puteau fi in nici un fel asimilate mijloacelor de produc?ie in sensul art. 11 din Constitu?ie, acestea fiind bunuri neavute in vedere de textul constitu?ional. Ca atare, orice act legislativ care prevedea na?ionalizarea locuin?elor, adoptat in timpul in care Constitu?ia din anul 1948 a fost in vigoare, este neconstitu?ional, sfera de aplicare a m?surii na?ionaliz?rii fiind dep??it?.
     Printr-un abuz ?i un exces de putere specific perioadei in care a fost adoptat, Decretul nr. 92/1950 a na?ionalizat imobilele cu destina?ia de locuin??, in preambulul actului ar?tandu-se c? legea a fost adoptat? „pentru a lua din mana exploatatorilor un important mijloc de exploatare”.
Locuin?ele nu puteau fi ins? in nici un fel asimilate mijloacelor de produc?ie in sensul art. 11 din Constitu?ie, iar faptul c? printr-un artificiu de tehnic? legislativ?, redactorii Decretului nr. 92/1950 au incercat s? dea impresia c? na?ionalizarea se refer? la „mijloace de exploatare”, nu poate schimba imprejurarea c? au fost na?ionalizate bunuri neavute in vedere de textul constitu?ional, sfera de aplicare a m?surii na?ionaliz?rii fiind dep??it?.
In consecin??, Decretul nr. 92/1950 este, in integralitatea sa, contrar dispozi?iilor art. 8, 10 ?i 11 din Constitu?ia in vigoare la data adopt?rii sale, astfel incat nu poate constitui un titlu valabil de preluare a imobilului revendicat in proprietatea statului.
In raport de aceast? imprejurare, este f?r? relevan?? dac? na?ionalizarea a avut sau nu loc cu respectarea dispozi?iilor decretului.
Rezult? c? dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucure?ti, Sos. ..., nu a ie?it niciodat? din patrimoniul autorului reclamantei ?i deci al reclamantei insa?i, aceasta fiind in prezent proprietarii imobilului revendicat.
Dimpotriv?, avand in vedere c? statul nu a devenit niciodat? proprietar, rezult? c? prin contractul de vanzare-cump?rare nr. .../19..., Prim?ria Municipiului Bucure?ti a vandut para?ilor ...,  un bun care nu ii apar?inea (vanzarea bunului altuia).
     Compararea titlurilor de proprietate, potrivit regulilor de drept comun aplicabile ac?iunii in revendicare, ar duce la concluzia c? titlul reclamantei este preferabil, intrucat aceasta nu putea fi lipsit? de dreptul s?u de proprietate prin singurul efect al contractului de vanzare-cump?rare incheiat intre statul neproprietar ?i parati.
     Cu alte cuvinte, vanzarea lucrului altuia este un act care nu poate s?-l priveze pe adev?ratul proprietar in nici un fel de dreptul s?u, iar ca proprietar al bunului, acesta poate s?-l revendice de la cump?r?torul care a contractat cu vanz?torul neproprietar, intrucat actul de vanzare, fa?? de care este ter?, nu il poate obliga la vreo presta?ie (in acest sens, C.S.J., s.civ., dec. nr. 132/1994, in „Buletinul jurispruden?ei. Culegere de decizii pe anul 1994”, pag. 39).
     Consecin?a acestei abord?ri, impus? de aplicarea consecvent? a principiilor ?i regulilor de drept comun din materia vanz?rii bunului altuia, ar fi admiterea ac?iunii in revendicare, astfel cum a fost formulat?.
     B) Spre deosebire de Legea nr. 1.../1995, care a reglementat exclusiv situa?ia imobilelor preluate cu titlu valabil (chiar dac?, in fapt, a fost aplicat? ?i unor imobile preluate f?r? titlu valabil, ceea ce a generat numeroase litigii precum cauza de fa??; pentru detalii asupra evolu?iei adesea contradictorii a practicii administrative ?i judiciare relevante, a se vedea Hot?rarea pronun?at? de Curtea European? a Drepturilor Omului in cauza P?duraru c. Romaniei), Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 reglementeaz? situa?ia atat a imobilelor preluate cu titlu valabil, cat ?i a imobilelor preluate f?r? titlu valabil (considerand, pe drept cuvant, c? ?i acestea au fost preluate intr-o manier? abuziv? de statul comunist, de aceast? dat? termenul avand o conota?ie preponderent politic? ?i moral?).
     Potrivit art. 1 alin.1 ?i 2, coroborat cu art. 2 alin.1 (indeosebi literele g ?i h) din Legea nr. 10/2001, aceast? lege are ca obiect restituirea tuturor imobilelor preluate in mod abuziv, indiferent dac? aceast? preluar? s-a f?cut cu titlu valabil, ori f?r? un astfel de titlu.
     Art. 2 alin.2 din lege dispune totodat? c? persoanele ale c?ror imobile au fost preluate f?r? titlu valabil i?i p?streaz? calitatea de proprietar, avut? la data prelu?rii, pe care o exercit? (doar) dup? primirea deciziei sau hot?rarii judec?tore?ti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
     Art. 18 din lege dispune c? m?surile reparatorii se stabilesc numai in echivalent ?i in cazul in care imobilul a fost instr?inat cu respectarea dispozi?iilor legale, iar art. 45 din lege instituie un termen de prescrip?ie de 18 luni pentru dreptul la ac?iune in nulitatea actelor de instr?inare, indiferent de cauza acesteia.
     Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie s-a pronun?at in Sec?ii Unite asupra acestei chestiuni, printr-o decizie in interesul legii din data de 9 iunie 2008,   statuand, cu privire la ac?iunile intemeiate pe dispozi?iile dreptului comun, avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, formulate dup? intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001,  in sensul urm?tor:
     a) concursul dintre legea special? ?i legea general? se rezolv? in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dac? acesta nu este prev?zut expres in legea special?;
      b) In cazul in care sunt sesizate neconcordan?e intre legea special? (Legea nr. 10/2001) ?i Conven?ia European? a Drepturilor Omului, conven?ia are prioritate. Aceast? prioritate poate fi dat? in cadrul unei ac?iuni in revendicare, intemeiat? pe dreptul comun, in m?sura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securit??ii raporturilor juridice;
     Interpretarea primei teze a dispozitivului deciziei in discu?ie impune a?adar concluzia c? dispozi?iile de drept material din Legea nr. 10/2001, fiind speciale ?i derogatorii fa?? de dreptul comun privitor la ac?iunea in revendicare imobiliar?, trebuie aplicate cu prioritate, neexistand un drept de op?iune al reclamantului intre aceste norme, ?i cele care reprezint? dreptul comun.
     Aceast? interpretare duce la concluzia potrivit cu care ac?iunile in revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, formulate dup? intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, formulate impotriva ter?elor persoane care au cump?rat imobilele, cu bun?-credin??, de la statul neproprietar sunt neintemeiate; aceasta nu intrucat buna-credin?? ar valora in aceast? materie titlu de proprietate, dup? cum s-a re?inut in mod eronat intr-o parte a jurispruden?ei ?i a doctrinei, ci pentru c? legiuitorul a instituit alt? solu?ie de drept material in aceast? ipotez?, decat restituirea propriet??ii imobilare inse?i, ?i a optat pentru plata de desp?gubiri prin echivalent, prin raportare la valoarea imobilului.
     Pentru a verifica aplicabilitatea acestei solu?ii in cauz?, se impune ?i analiza tezei a doua a dispozitivului deciziei pronun?ate de Curtea de Casa?ie: „In cazul in care sunt sesizate neconcordan?e intre legea special? ?i Conven?ia European? a Drepturilor Omului, conven?ia are prioritate. Aceast? prioritate poate fi dat? in cadrul unei ac?iuni in revendicare, intemeiat? pe dreptul comun, in m?sura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securit??ii raporturilor juridice.”
     In prima parte a dispozi?iei enun?ate, instan?a suprem? face aplicarea art. 20 alin.2 din Constitu?ie, ar?tand c?, in ipoteza in care exist? neconcordan?e intre Legea nr. 10/2001 (legea intern?) ?i Conven?ia European? a Drepturilor Omului, aceasta are prioritate, avand for?? supralegislativ?.
     Cu toate acestea, arat? in continuare Curtea de Casa?ie, prin aplicarea cu prioritate a conven?iei nu trebuie s? se aduc? atingere unui alt drept de proprietate ori securit??ii raporturilor juridice.
     Din interpretarea coroborat? a deciziei Cur?ii de Casa?ie rezult? urm?toarele:
     a)  aplicarea prioritar? a Legii nr. 10/2001 fa?? de dreptul comun, ceea ce constituie o aplicare a principiului potrivit c?ruia legea special? derog? de la legea general?;
     b) cu toate acestea, legea special? poate fi inl?turat?, urmand a se face aplicarea direct? a CEDO privind dreptul de acces la justi?ie, atunci cand ac?iunea in revendicare, intemeiat? pe dreptul comun, se indreapt? impotriva statului, ori a unei unit??i de?in?toare, in sensul Legii nr. 10/2001. Admisibilitatea  ac?iunii in revendicare in aceast? ipotez? rezult? din imprejurarea c? nu se aduce atingere unui „drept de proprietate”, in sensul art.1 din Protocolul adi?ional nr. 1 la CEDO, avand in vedere c? statul ?i entit??ile publice sunt prin defini?ie excluse din sfera subiectelor protejate de Conven?ie;
     c) inl?turarea legii speciale ?i admiterea ac?iunii in revendicare, intemeiate pe dreptul comun, nu se poate face in m?sura in care, astfel, s-ar aduce atingere „dreptului de proprietate” dobandit de un alt subiect de drept privat, in acest caz avand prioritate stabilitatea raporturilor juridice.
     Aplicand aceste concluzii la cauza de fa??, rezult? c?, potrivit deciziei Cur?ii de Casa?ie, ac?iunea in revendicare trebuie respins? ca neintemeiat?, intrucat pentru situa?ia dedus? judec??ii, legea special? prevede alt? solu?ie decat restituirea imobilului in natur?, respectiv restituirea prin echivalent. Dac? s-ar proceda in alt mod, s-ar aduce atingere „dreptului de proprietate” al paratei, ?i implicit stabilit??ii raporturilor juridice privitoare la imobilul revendicat.
     
     Se constat? c? decizia instan?ei supreme respect?, ea ins??i, exigen?ele art.1 din Protocolul adi?ional nr. 1 la CEDO, prin aplicarea acestei decizii fiind respectate ?i dispozi?iile art. 20 alin.2 din Constitu?ia Romaniei.
     Din jurispruden?a relevant? a organelor Conven?iei (fosta Comisie a Drepturilor Omului ?i Curtea European? a Drepturilor Omului) rezult? c? no?iunea de „bun” –  care nu trebuie restrans? la proprietatea propriu-zis?, aceasta fiind doar nucleul no?iunii –  include ansamblul intereselor ce deriv? din raporturile juridice patrimoniale, pe care o persoan? le-a dobandit in mod efectiv ?i licit, respectiv orice drept privat ce constituie o valoare patrimonial? (defini?ie ce relev? inten?ia de a acorda o protec?ie minim? drepturilor cu caracter economic, in contextul istoric al adopt?rii Conven?iei de la Roma). Nu este protejat dreptul la proprietate, respectiv la dobandirea unei propriet??i.
     Potrivit jurispruden?ei organelor Conven?iei, obiectul protec?iei articolului 1 il formeaz? a?adar patrimoniul persoanei de drept privat, respectiv fiecare component? a patrimoniului care:
     a) are o valoare economic? real? (in sensul c? nu este neglijabil?, derizorie);
     b) reprezint? un bun ce face parte intr-o manier? actual? ?i incontestabil? din sfera juridic? a persoanei interesate;
     c) se raporteaz? la un obiect (corporal sau incorporal) determinat ?i indentificabil.
     In prezenta cauz? prezint? interes cea de-a doua condi?ie (lit.b), ce a fost dezvoltat? de Curte printr-o hot?rare cu valoare de principiu, (Kopecky c. Slovaciei – Marea Camer?, hot?rarea din data de 28.09.2004):
     a) Art.1 nu recunoa?te dreptul la proprietate; privarea de proprietate, ori de un alt drept real, constituie in principiu un act instantaneu ?i nu creaz? o situa?ie continu? de “privare de drept”. In consecin??, priv?rile de proprietate anterioare ratific?rii Conven?iei nu intr? in campul de aplicare a acesteia rationae temporis  (Malhous c. Republicii Cehe);
     b) Reclamantul nu poate sus?ine existen?a unei inc?lc?ri a art. 1 decat in m?sura in care dispozi?ia ori m?sura contestat? se raporteaz? la un „bun” in sensul Conven?iei;  no?iunea de bun poate include fie „bunuri actuale”, fie valori patrimoniale, inclusiv crean?e, in virtutea c?rora reclamantul poate pretinde c? are cel pu?in o speran?? legitim? de a ob?ine exerci?iul efectiv al unui drept de proprietate. Dimpotriv?, speran?a de recunoa?tere a unui drept de proprietate a c?rui exercitare efectiv? este imposibil? nu este un „bun” in sensul art.1; aceea?i este situa?ia crean?elor condi?ionale, stinse ca urmare a nerealiz?rii condi?iei (Prin?ul Hans-Adam II de Liechtenstein c. Germaniei,, Gratzinger et Gratzingerova c. Republicii Cehe, Dr?cule? c. Romaniei, 6.....2007).
     c) Art.1 nu impune statelor contractante nicio obliga?ie privind restituirea bunurilor dobandite anterior ratific?rii Conven?iei; statele sunt libere s? determine domeniul de aplicare a legisla?iei privind restituirea bunurilor, precum ?i condi?iile restituirii (a se vedea ?i P?duraru c. Romaniei);
     d) Dac? ins? statele, dup? ratificarea Conven?iei ?i a Protocolului nr. 1, adopt? o legisla?ie privind restituirea total? ori par?ial? a bunurilor preluate intr-un regim anterior, o astfel de legisla?ie d? na?tere unui nou drept de proprietate protejat de art. 1, in m?sura in care sunt indeplinite condi?iile prev?zute pentru restituire (Broniowski c. Poloniei);
     e) no?iunea de „speran?? legitim?”: trebuie distins intre o simpl? speran?? – oricat de legitim? moral – ?i speran?a legitim?, care trebuie s? aib? o natur? concret? ?i s? se intemeieze pe o dispozi?ie legal?, ori pe un act juridic, cum ar fi o hot?rare judiciar?; dac? existen?a unui drept este controversat? in dreptul intern, argumentele reclamantului fiind respinse in mod definitiv de instan?e, nu exist? o speran?? legitim? (Jantner c. Slovaciei).
     f) un interes patrimonial (crean??) nu poate fi considerat o ” valoare patrimonial?” susceptibil? de a constitui un „bun” in sensul art.1 decat dac? ea are o baz? legal? suficient? in dreptul intern, spre exemplu, dac? este confirmat? de o jurispruden?? bine stabilit? a instan?elor judec?tore?ti; o contesta?ie real?, ori caracter serios al preten?iilor afirmate nu sunt suficiente pentru existen?a unei speran?e legitime.
     Aplicand principiile enun?ate de Curte (lit.a) la prezenta cauz?, se constat? c? reclamanta nu are un „bun”, intrucat privarea de proprietate a constituit un act instantaneu ?i nu a creat o situa?ie continu? de “privare de drept” (spre deosebire de situa?ia din cauza Vasilescu c. Romaniei, preluarea nu a avut un caracter pur faptic, existand o hot?rare judec?toreasc?, intemeiat? pe un act normativ existent la acea dat?).
     Pe de alt? parte (lit.d – f), din adoptarea legisla?iei de restituire, ulterioar? ader?rii Romaniei la Conven?ie,  nu rezult? niciun „bun” ?i nici m?car o speran?? legitim? de restituire a imobilului in natur?, intrucat exact in ipoteza existent? in cauz?, Legea nr. 10/2001 prevede doar restituirea prin echivalent a imobilului vandut unui ter?, sub rezerva anul?rii titlului acestuia, printr-o ac?iune formulat? in interiorul termenului de prescrip?ie special, prev?zut de lege. Titlul paratilor, reprezentat de contractul de vanzare cump?rare incheiat in baza legii nr. 1.../1995, nu a fost desfiin?at astfel c? este valabil, cump?r?torii fiind de bun? credin??. Reclamanta a avut la dispozi?ie mijloacele legale necesare pentru a anula titlul de proprietate al paratilor dar nu le-a folosit, in interiorul termenului de prescrip?ie special?, asumandu-?i astfel riscul de a nu mai putea desfiin?a pe viitor titlul de proprietate ce li se opune ?i de a nu mai putea ob?ine restituirea in natur? a bunului (art. 45 alin. 5 ?i art. 18 lit. c din Legea nr. 10/2001).
     Ca atare, nu sunt indeplinite condi?iile prev?zute de legea intern? pentru restituirea in natur? a imobilului, motiv pentru care reclamanta – in lumina principiilor de aplicare rationae temporis a Conven?iei, la care Romania a aderat in anul 1994 – nu are un „bun” in sensul art.1 din Protocolul adi?ional nr. 1 la Conven?ie.
     Dimpotriv?, paratii, de?i nu ar putea fi considerati proprietari dac? s-ar fi aplicat exclusiv regulile de drept comun, au un titlu de proprietate consolidat prin reglementarea legal? special? anterior men?ionat? ?i beneficiaz? cel pu?in de o „speran?? legitim?” de a p?stra bunul, in raport de solu?ia de drept material a legii speciale (restituirea prin echivalent). Ca atare, paratii beneficiaz? de un „bun” in sensul Conven?iei, iar admiterea ac?iunii in revendicare ar constitui o inc?lcare a art.1 din Protocolul adi?ional nr. 1 la Conven?ie, in ce ii prive?te.
     Din considerentele expuse rezult? netemeinicia ac?iunii in revendicare formulate, care va fi respins?, ca neintemeiata, in raport de reglementarea special? a Legii nr. 10/2001 ?i de Decizia adoptat? de Curtea de Casa?ie in Sec?ii Unite, obligatorie pentru instan?ele judec?tore?ti, potrivit art. 329 alin. 3 C.pr.civ.
     PENTRU ACESTE MOTIVE
     IN NUMELE LEGII
     HOT?R??TE
     Respinge ac?iunea formulat? de reclamanta ..., cu domiciliul in Bucuresti, Str. ..., sector 2, in contradictoriu cu paratii ..., ambii cu domiciliul in Bucure?ti, Sos. ..., ca neintemeiat?.
     Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
     Pronun?at? in ?edin?? public?, ast?zi, 05.10.2011.
           PRE?EDINTE,                                                                 GREFIER,