Ucidere din culpa

Constata faptul ca, prin rechizitoriul P.J.A., emis la data de 16.07.2008 in dosarul de urmarire penala nr. xxx/P/2008, inregistrat la aceasta instanta sub nr. xxx din data de 29.07.2008, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului D.A., fara antecedente penale, pentru savarsirea infractiuni de ucidere din culpa, prev. si ped. de art. 178 alin. 1, 2 si  3 C.pen.
In cursul urmaririi penale s-au administrat in cauza urmatoarele mijloace de proba : proces verbal de cercetare la fata locului (f.8), proces-verbal de examinare auto (f. 12), buletin de analiza toxicologica-alcoolemie (f.148), raport de expertiza tehnica auto (f.93,95,123) declaratii martori: C.C., C.A., F.R., B.D., N.I., declaratiile invinuitului – prin care acesta recunoaste partial savarsirea faptei retinute in sarcina sa (f. 83).
Inculpatul s-a prezentat la judecata si a fost audiat in sedinta publica din data de 16.09.2008 (f. 184) si respectiv cea din data de 18.11.2008 (f.255).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt urmatoarele :
In data de 27.09.2007 in jurul amiezii (orele 12-1400), inculpatul a consumat un pahar de rachiu de 50 ml si o sticla de bere cu alcool la cabana …, insotit fiind de martorii C.C. si C.A., rude cu sotia sa si care la acea data lucrau in perioada de proba la Vila …., aflata in apropierea celei anterior mentionata, pentru firma pe care o administra inculpatul, cei din urma consumand mult mai mult decat inculpatul bauturi alcoolice.
Seara, inculpatul a condus autoturismul marca Renault Laguna, proprietatea lui J.D.N. (autoturism care la acea data nu era asigurat civil obligatoriu, motiv pentru care in cauza a fost introdus in cauza in calitate de garant al obligatiei de despagubiri Fondul de Protectie a Victimelor Strazii la solicitarea reprezentantei partilor civile), plecand de la Vila … impreuna cu cei doi martori si a ajuns in localitatea C, respectiv la locuinta martorului F.R. in jurul orelor 2100, toti fiind sub influenta bauturilor alcoolice (f. 133), chiar in stare avansata de ebrietate apreciaza martorul in declaratia data sub juramant la data de 01.02.2008.
Toti cei trei au consumat vin la martor, inculpatul circa doua pahare iar dupa  ce au luat mancare de la martor au plecat catre vila de unde au venit in jurul orelor 2200, cu toate ca sotia martorului vazandu-i in ce stare sunt a insistat sa nu plece, astfel ca la circa o jumatate de ora de la plecare martorul a fost sunat de catre inculpat spunandu-i ca a intrat cu masina in sant, ora care se coroboreaza si cu depozitia martorului P.I. (f. 136, 269).
Asa cum rezulta din declaratia inculpatului (f. 255), dupa ce au plecat de la preot (martorul F.R.) a mai trecut in urcare catre vila pana la iesirea din localitate, pe la un bar unde a discutat cu proprietarul acestuia circa 5 minute dupa care a plecat efectiv catre vila ….
Probele administrate releva faptul ca, inculpatul a condus autoturismul spre cabana unde au fost cazati, afara fiind intuneric bezna (f. 269) intr-un moment in care circulatia era foarte slaba (avand in vedere si perioada anului la care s-a produs accidentul) si, cu exceptia zgomotelor masinii conduse de el nu se mai auzeau afara alte zgomote (era liniste perfecta spune martorul P.).
Avand in vedere depozitia martorului P.I. (f.136,269) rezulta ca, in timp ce statea in pat si se uita la televizor a auzit un zgomot de masina si scartait de roti de la o masina ce venea dinspre sat in dreptul curbei la stanga ce se afla la prima poarta a cantonului silvic unde locuieste cu sotia sa, curba aflata la circa 100 metri de locul unde se afla el si in care au avut loc mai multe accidente.
De asemenea, ca din camera unde se afla vedea foarte bine drumul si a vazut pe geam luminile masinii care mergea si ca de la primul zgomot de scartait al rotilor din dreptul primei porti si apoi la o bubuitura infundata  din dreptul celei de-a doua porti, distanta fiind de circa 100-120 metri, a trecut un interval de ordinul secundelor, precum si faptul ca in acel moment nu a mai trecut nici o masina din sens contrar pentru ca ar fi vazut-o.
Pornind de la aceasta depozitie, coroborata cu datele rezultate din cercetarea la fata locului (f. 11 existenta fragmentului de tesut osos si par uman provenind de la victima pe partea superioara mijloc a barei de protectie fata si pete de culoare brun roscata pe aripa stanga fata, bara de protectie fata, capota fata si farul stang al autoturismului), plansa foto (f. 37) si cu declaratiile inculpatului, respectiv ale celor doi martori care il insoteau, celelalte depozitii ale martorilor audiati la urmarire penala dar si in timpul judecatii si rapoartele de expertiza tehnica auto intocmite in cauza (cel al expertului numit si suplimentul f. 95,123, respectiv cel al expertului consultant, f. 100), care vor fi cenzurate de catre instanta in ce priveste existenta unui alt autovehicul ce ar fi circulat din contrasens dar si din raportul de autopsie si raportul de constatare tehnico-stiintifica privind verificarea comportamentului simulat, instanta va avea in vedere urmatoarea stare de fapt.
Inculpatul conducea autoturismul in jurul orelor 2300 fiind in stare de ebrietate, avand cel mai probabil o valoare apropiata de 2,00 g/l 0/00 alcool in sange la momentul producerii accidentului, raportandu-ne la imbibatia alcoolica de alcool pur in sange pe care o avea de 1,65 g/l 0/00  la ora 0200 si respectiv de 1,45 g/l 0/00  la ora 0300, cu mult dupa producerea accidentului (f. 148) fiind deci in curba descendenta, stiut fiind faptul ca, in principiu, alcoolemia creste/scade cu 0,20 g/l 0/00 pe ora, insotit fiind de cei doi martori CC (f. 154, alcoolemie de 0,75 g/l 0/00 la ora 0351), aflat pe scaunul dreapta fata si respectiv C.A. (f. 151, alcoolemie de 1,25 g/l 0/00 la ora 0345), aflat pe bancheta din spate.
Inculpatul nu a putut fi testat privind valoarea de alcool pur in aerul expirat de catre echipa de cercetare sosita la fata locului la ora 0045 datorita starii psiho-fizice (f.9), neexplicata  in procesul-verbal dar din probele administrate a rezultat faptul ca inculpatului i s-a facut rau, el sustinand ca este suferind de inima dar fara a prezenta nici un document la dosar in acest sens.
In timp ce urca spre cabana unde erau cazati a taiat curba la stanga (f. 15 supliment) ce incepe la prima poarta a cantonului silvic si datorita starii in care se afla, neatentiei combinate cu existenta unei lumini de la cantonul silvic, nu a observat pe partea carosabila si pe celalalt sens de mers pe pietonul P.M. in varsta de 49 ani, imbracat cu haine de culoare inchisa, probabil intr-o pozitie catre aplecat si acesta la randul sau in stare de ebrietate (f. 69, alcoolemie de 3,10 g/l 0/00, asa cum rezulta din raportul de autopsie), acrosandu-l cu partea stanga si astfel calcandu-l cu  autoturismul. Astfel ca, datorita comprimarii intre roata autoturismului si sol, cu posibila rostogolire si lovire de proeminentele neregulate ale autovehiculului/solului cu consecinta unor multiple fracturi costale bilaterale pe mai multe planuri, sternala, de coloana vertebrala, rupturi la nivelul plamanului si inima etc., a rezultat decesul pietonului.
Dupa impactul cu pietonul, autoturismul condus de inculpat si-a continuat deplasarea, oprindu-se in final in santul din partea dreapta a sensului sau de mers.
In aceste conditii instanta apreciaza ca, la producerea accidentului actiunea initiala a inculpatului (consumul de alcool ce a dus la lipsa reactiilor normale si a unei aprecieri efective a situatiei reale) a fost generatoarea factorului de pericol concretizat in final cu decesul lui P.M. dar ca, la acest rezultat a contribuit si defunctul care se deplasa pe partea stanga dar nu pe acostament si nici mai aproape de marginea din partea stanga in sensul sau de mers, asa cum prevad dispozitiile art. 72 din OUG nr.195/2002, ci pe carosabil si el la randul sau fiind sub influenta alcoolului, asa cum a fost stabilit la autopsie.
Astfel ca, intre actiunea intentionata a inculpatului (consumul de alcool si conducerea unui autovehicul pe drumul public in aceasta stare), de nerespectare a normelor de conduita impuse de lege si rezultatul socialmente periculos al faptei sale pe care nu l-a prevazut, desi trebuia si putea sa-l prevada, (culpa simpla, neglijenta) exista legatura de cauzalitate directa, fapt ce va atrage retinerea vinovatiei acestuia l-a producerea rezultatului vatamator cu efecte complexe prevazut de catre legea penala in proportie de 90% si care se va reflecta atat in pedeapsa stabilita, cat si cuantumul despagubirilor fata de partile civile.
Inculpatul a avut o atitudine oscilanta, in sensul ca, la urmarire penala a declarat faptul ca nu a consumat alcool in timpul vizitei la preotul cu care era in relatii de prietenie (f. 84), desi acest aspect a rezultat fara nici un dubiu din depozitiile celor doi martori din masina si respectiv a preotului insusi, pentru ca apoi in timpul judecatii sa recunoasca ca a consumat un pahar cu vin (f. 255), fiind astfel evident din probele administrate ca nu acesta este adevarul in raport cu alcoolemia rezultata.
De asemenea, prin pozitia sa a incercat sa minimalizeze sau chiar sa excluda culpa sa in producerea accidentului pentru ca ar fi patruns o masina pe sensul sau cu circa 20 cm. peste axul drumului si astfel luminile acesteia l-au orbit, fapt ce l-a determinat sa vireze dreapta brusc si apoi stanga moment in care a simtit ca a trecut peste ceva asemanator unui bustean si nu a vazut ce era deoarece se afla pe celalalt sens de mers, apoi a intrat in derapaj, in realitate el a intrat pe contrasens in modalitatea retinuta de catre instanta.
Dupa cum se observa, cu toate ca era sub influenta alcoolului si cu o alcoolemie destul de mare acesta face aprecieri foarte precise privitor la o asa zisa masina ce venea din contrasens, chiar ca era rosie cu numere de Bucuresti (f. 270) acelasi aspect sustinand si martorii C., mai mult martorul C.A. (f. 130) in declaratia de mana sustinand ca era un Logan, aspecte pe care instanta avand in vedere starea de ebrietate in care se aflau acestia, relatiile de rudenie dintre martori si sotia inculpatului, faptul ca la acea data se aflau la munca in cadrul societatii pe care inculpatul o avea, le va inlatura ca nesincere la inculpat si respectiv partinitoare la martori (aspect confirmat si de raportul privind verificarea comportamentului simulat f. 18 supliment).
Este important de retinut si faptul ca, desi recunoaste ca a trecut peste ceva asemanator unui bustean inculpatul, dupa ce a iesit din masina in loc sa verifice peste ce anume a trecut si sa anunte organele de politie asa cum prevad dispozitiile legale, a sunat pe martorul F.R..
De altfel, nici ulterior  dupa ce martorul a venit la fata locului si a incercat sa scoata masina din sant dar nereusind s-a intors in sat si a venit cu seful de post, inculpatului nu   i-a pasat peste ce anume a trecut. Si dupa ce a venit seful de post, inculpatul nu dorea decat sa scoata masina, astfel ca politistul observand stare de ebrietate in care se aflau cei trei a verificat zona identificand pe decedat si aducandu-le la cunostinta acest fapt, inculpatului i s-a facut rau (f. 271).
In drept, fapta inculpatului, dovedita prin mijloacele de proba indicate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii complexe de ucidere din culpa, prev. si ped. de art. 178 alin. 1,2 si 3 C.pen., (o singura infractiune cu efecte complexe, retinand un concurs de texte si nu de infractiuni prin aceasta incadrare juridica), retinandu-se si circumstantele atenuante prevazute de art. 74 alin.1 lit. a si c C.pen. coroborat cu art. 76 alin.1 lit. b C.pen., motiv pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.
 In baza art. 71 alin. 2 C.pen., va interzice inculpatului drepturile prevazute in art. 64 lit. a teza II si b C.pen., ca pedeapsa accesorie.
La stabilirea pedepsei accesorii, instanta a avut in vedere acele drepturi care in mod firesc nu pot fi exercitate de catre inculpat in raport cu natura si gravitatea faptei savarsite precum si persoana acestuia.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta a avut in vedere, conform art. 72 C.pen., gradul de pericol social concret al infractiunii supuse judecatii, atitudinea inculpatului pe timpul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, persoana acestuia, prevederile art. 52 alin. 1 C.pen., teza ultima, circumstantele concrete in care aceasta a fost comisa, faptul ca acesta nu are antecedente penale si ca s-a prezentat la instanta.
Sanctiunea penala, conform art. 52 C.pen. trebuie sa asigure indreptarea conduitei inculpatului si formarea unei atitudini corecte fata de valorile sociale ocrotite de lege. Scopul sanctiunii penale este, conform art. 52 alin. 1 C.pen., prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca, fata de inculpat scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia in regim de inchisoare, ca acesta a inteles gravitatea deosebita a infractiunii savarsite, precum si ca executarea pedepsei in modalitatea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere a acesteia reprezinta un serios avertisment si totodata un beneficiu acordat acestuia pentru ca pe viitor sa nu mai comita o noua infractiune dar si posibilitatea de a achita despagubirile civile ce vor fi stabilite.
Fiind indeplinite si celelalte conditii prev. de art. 861 C.pen., se va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.
Totodata, in baza art. 862 C.pen., instanta va stabili termen de incercare pentru inculpatul D.A. de 6 ani, care se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate de 3 ani si 6 luni la care se adauga un interval de 2 ani si 6 luni.
In baza art. 863 C.pen. si a prevederilor art. 11 din O.G. nr. 92/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, va obliga inculpatul D.A. sa se supuna, pe toata durata termenului de incercare de 6 ani, urmatoarelor masuri de supraveghere :
a. Sa se prezinte in a doua zi lucratoare a lunii la S.P.T.S., precum si la orice solicitare a acestei institutii;
b. Sa anunte, in prealabil, S.P.T.S., despre orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 (opt) zile, precum si intoarcerea;
c. Sa comunice si sa justifice S.P.T.S. orice schimbare a locului de munca (atunci cand va exista aceasta situatie).
d. Sa comunice S.P.T.S. informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 359 C.pr.pen. va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiile art. 864 C.pen.  privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 71 alin. 5 C.pen., va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.
Constatand faptul ca, intre fapta inculpatului si rezultatul complex produs, exista legatura de cauzalitate, fiind indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale (existenta unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si a vinovatiei), conditii cumulative prevazute de art. 998 C.civ., instanta va statua si asupra pretentiilor civile.
Astfel ca, urmare a actiunii neglijente in conducerea autoturismului de catre inculpat a rezultat decesul numitului P.M., care era casatorit (f.224) si avea o fetita in intretinere, P.F. (f.223).
Din actele medicale de la dosar rezulta ca minora, la data de 14.11.2007 a fost incadrata in gradul mediu de handicap (f. 178) si urmare a internarii in perioada 25.02.2008-07.08.2008, a rezultat faptul ca a fost diagnosticata la varsta de 2 ani cu hemipareza stanga congenitala neglijata pana la varsta de 9 ani.
Tinand cont de aceste aspecte, precum si in baza art. 14 si 346 C.pr.pen., raportat la art. 998 C.civ., instanta va admite in parte, actiunea civila formulata de partea civila P.E., in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorei P.F., impotriva inculpatului D.A. si-l va obliga la plata catre partile civile a urmatoarelor sume, reduse ca urmare a retinerii culpei comune in producerea accidentului de circulatie in proportie de 90% in ce il priveste pe inculpat astfel:
- 22.500 lei, cu titlu de daune morale, catre partea civila P.E.;
- 31.500 lei, cu titlu de daune morale, catre partea civila P.F. prin reprezentant legal P.E..
De asemenea, in temeiul art. 14, art. 17 si art. 346 C.pr.pen., coroborat cu art. 998-999 C.civ., cu aceeasi proportie a retinerii culpei, va obliga inculpatul D.A. sa plateasca, cu titlu de despagubiri periodice suma de 2.242 lei aferenta perioadei 27.09.2007-26.01.2009 si in continuare suma de 145 lei lunar pana la majorat sau alte dispozitii legale, catre partea civila P.F., prin reprezentant legal P.E..
La stabilirea acestor sume instanta a avut in vedere faptul ca, defunctul P.M. la data decesului era angajat la O.S.A. (f.218) si avea un venit mediu de 997 lei pe luna, foarte apropiat de venitul mediu net anual pe anul 2007 asa cum este prezentat de catre Institutul National de Statistica, respectiv de 1.042,916 lei pentru anul decesului si de 1.158,16 lei pe anul 2008, astfel ca instanta a avut in vedere aceste repere, precum si orientativ dispozitiile art. 94 alin. 3 din Codul familiei, care prevad criteriile si respectiv modalitatea de calcul a contributiei de intretinere datorata de catre debitorul intretinerii din castigul realizat prin munca.
De asemenea, s-a tinut cont de faptul ca minora, incepand cu data de 27.09.2007 beneficiaza de pensie de urmas in suma de 116 lei (f.180), astfel ca instanta l-a obligat pe inculpat pentru diferenta dintre suma care i s-ar fi cuvenit daca tatal sau ar fi trait si pensia de urmas, rezultand astfel diferenta de 145 lei lunar.
Prejudiciul moral, ca si cel material trebuie probat avand in vedere prevederile art. 1169 C.civ., conform caruia “cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca”, in speta partile civile anterior mentionate, cu exceptia minorei pentru care instanta trebuie sa se pronunte din oficiu.
Desi partile civile au fost asistate de catre aparator, nu au propus spre administrare probe din care sa rezulte prejudicial moral produs (incercat, suferinta cauzata de actiunea inculpatului, dezechilibrul din viata de familie), cu toate acestea instanta, avand in vedere pierderea sotului si respectiv al tatalui la o varsta la care minora constientizeaza acest lucru, apreciaza ca acestea au suferit in mod indubitabil un prejudiciu moral prin trauma psihica ce au incercat-o, cat si din punct de vedere afectiv mai ales la minora, ulterior decesului, astfel ca daunele morale acordate in cuantumul anterior mentionat, reprezinta o alinare a acestor suferinte oricum de nereparat prin mijloace pecuniare.
Pentru aceste motive, se vor respinge restul pretentiilor civile formulate de partile civile: P.E. in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorei P.F., ca nefondate.
Instanta urmeaza a constata si faptul ca, inculpatul D.A. a achitat partii civile P.E., la data de 29.09.2007 suma de 2.500 lei, cu titlu de cheltuieli de inmormantare (f.239).
Avand in vedere dispozitiile art.54 alin. 2 si art. 61 alin. 8 din Legea nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania cu modificarile si completarile ulterioare, Decizia in interesul legii nr. 1/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, art. 11 din Ordinul nr. 113.127 din 16 august 2006 pentru punerea in aplicare a normelor privind fondul de protectie a victimelor strazii, in vigoare  la data producerii accidentului, precum si cele ale art. 3 si 11 din Ordinul nr. 1 din 4 martie 2008 pentru punerea in aplicare a normelor privind fondul de protectie a victimelor strazii publicat in M.O. nr. 287 din 14 aprilie 2008, in prezent in vigoare, instanta va constata faptul ca, Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, are calitatea de garant al obligatiei de despagubiri in cauza.
In baza art. 193 alin. 1 si 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul D.A., sa plateasca suma de 1.000 lei catre partea civila P.E., cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorar avocat (f. 217).
Dispunand condamnarea inculpatului, instanta in baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen, il va obliga si la plata cheltuielilor judiciare catre stat, in suma de 1.410 lei, reprezentand cheltuielile determinate de catre acesta in cursul urmaririi penale si al judecatii (autopsie 960 lei, 350 lei urmarire penala si 100 lei la instanta).
Pentru aceste motive,

IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

In baza art. 178 alin. 1,2 si 3 C.pen., cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a si c C.pen. coroborat cu art. 76 alin.1 lit. b C.pen. condamna inculpatul D.A., fara antecedente penale, la pedeapsa de:
- 3 ani si 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
In baza art. 71 alin. 2  C.pen. interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II si b C.pen., ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 861 C.pen. dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 862 C.pen. stabileste termen de incercare pentru inculpatul D.A. de 6 ani, care se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate de 3 ani si 6 luni la care se adauga un interval de 2 ani si 6 luni.
In baza art. 863 C.pen. si a prevederilor art. 11 din O.G. nr. 92/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, obliga inculpatul D.A. sa se supuna, pe toata durata termenului de incercare de 6 ani, urmatoarelor masuri de supraveghere :
a. Sa se prezinte in a doua zi lucratoare a lunii la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu, precum si la orice solicitare a acestei institutii;
b. Sa anunte, in prealabil, S.P.T.S., despre orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 (opt) zile, precum si intoarcerea;
c. Sa comunice si sa justifice S.P.T.S. orice schimbare a locului de munca (atunci cand va exista aceasta situatie).
d. Sa comunice S.P.T.S. informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 359 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiile art. 864 C.pen.  privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 71 alin. 5 C.pen., suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art. 14 si 346 C.pr.pen., raportat la art. 998 C.civ. admite in parte, actiunea civila formulata de partea civila P.E., in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorei P.F., cu acelasi domiciliu, impotriva inculpatului D.A. si il obliga pe acesta la plata catre partile civile a urmatoarelor sume, reduse ca urmare a retinerii culpei comune in producerea accidentului de circulatie in proportie de 90% in ce il priveste pe inculpat:
- 22.500 lei, cu titlu de daune morale, catre partea civila P.E.;
- 31.500 lei, cu titlu de daune morale, catre partea civila P.F. prin reprezentant legal P.E.;
In temeiul art. 14, art. 17 si art. 346 C.pr.pen., coroborat cu art. 998-999 C.civ., obliga inculpatul D.A. sa plateasca, cu titlu de despagubiri periodice suma de 2.242 lei aferenta perioadei 26.09.2007-26.01.2009 si in continuare suma de 145 lei lunar pana la majorat sau alte dispozitii legale, catre partea civila P.F., prin reprezentant legal P.E.;
Respinge restul pretentiilor civile formulate de partile civile: P.E. in nume propriu si in calitate de reprezentanta legala a minorei P.F..
Constata faptul ca, inculpatul D.A. a achitat partii civile P.E., la data de 29.09.2007 suma de 2.500 lei, cu titlu de cheltuieli de inmormantare.
Constata faptul ca, Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, are calitatea de garant al obligatiei de despagubiri in cauza.
In baza art. 193 alin. 1 si 2 C.pr.pen. obliga inculpatul D.A., sa plateasca suma de 1.000 lei catre partea civila P.E., cu titlu de cheltuieli de judecata.
In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen, obliga inculpatul D.A. la plata cheltuielilor judiciare catre stat, in suma de 1.410 lei.
Cu drept de apel in 10 zile de la pronuntare cu inculpatul si partile civile si respectiv de la comunicare cu garantul.
Pronuntata in sedinta publica, azi 26.01.2009.