Plangere 278 Cpp

R O M A N I A
TRIBUNALUL HUNEDOARA


DECIZIA PENALA NR.   204 /R/2008 DOSAR NR.01209/97/2007

SEDINTA PUBLICA DIN 22 aprilie 2008


PRESEDINTE ……………… - presedinte sectie penala       ……………… - judecator
……………… - presedinte tribunal
………………     - grefier


Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara a fost reprezentat de d-ra ………….. – prim  procuror adj.


Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra recursurilor  penale formulate de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Deva si faptuitorii G.G.M., B.L., E.E. si F.G.I.,  impotriva sentintei penale  nr.1267/2007  pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul nr.01209/97/2007 (judecator ……………..).
Se constata ca mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din  08 aprilie 2008  ,  care face parte integranta din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

 

Asupra recursurilor penale de fata:
Prin sentinta penala nr. 1267/2007, Judecatoria Deva in baza art. 278/1 al. 8  lit. b C. p. p. , a admis plangerea formulata de petenta Banca Internationala a Religiilor  Bucuresti , cu sediul in  Bucuresti , Calea Victoriei , nr. 155 , bl. B12 , sc.6, et.10 , sector 1  , prin lichidator SC  Rva Insolvency Specialists SRL  impotriva  ordonantelor nr. 418/P/2005 si nr. 39/II/2/2007 , ambele emise de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara , a desfiintat ordonantele atacate  si a trimis  cauza procurorului in  vederea redeschiderii urmaririi penale cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor , prev. si ped. de art. 246 rap la art. 248/1 cod penal , de catre invinuitii G.G.M. , B.L. , E.E. si F.G.I..
In baza art. 192 al.3 C. p. p., cheltuielile judiciare in cuantum de 30 lei RON , au ramas in sarcina statului.
A respins cererea privind acordarea cheltuielilor judiciare , formulata de  invinuita B.L. .
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin plangerea penala inregistrata la Parchetul  National Anticoruptie, sectia ll, petenta a solicitat efectuarea de cercetari fata de numitii G.G.M., B.L., E.E. si F.G., intrucat, in perioada 03.03.1999-05.04.2000, aceste persoane, au incalcat indatoririle de serviciu si nerespectand normele metodologice , ce reglementeaza activitatea de serviciu, relative la acordarea creditelor, au dispus, in calitate de angajati ai bancii, creditarea mai multor societati comerciale (v.f.2-5). Ulterior, intru respectarea  normelor de competenta materiala si teritoriala, cauza a fost declinata in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Mures (12.04.2005) si a Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara (03.06.2005).
           Dupa efectuarea de acte premergatoare in cauza, prin procesul-verbal din data de 05.04.2006, unitatea judeteana de parchet a confirmat propunerea de a se incepe urmarirea penala fata de cei patru invinuiti sus-mentionati, sub aspectul savarsirii  infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma calificata, prev. si ped. de art.246 Cod penal, raportat la art.248 indice 1 si art. 258 Cod penal (v.f.1).
             In cauza au fost administrate mai multe probe, dupa care , prin referatul nr.43926/2005, intocmind in dosarul nr.418/P/2005, lucratori de politie din cadrul  Biroului de Cercetari Penale al IPJ Hunedoara, au propus scoaterea de sub urmarire penala a celor patru invinuiti, pentru infractiunea prev. si ped. de art.246 Cod penal, raportat la art. 248 indice 1 Cod penal, cu aplicarea art.258 Cod penal. Temeiul solutiei de scoatere de sub urmarire penala a fost circumscris art.10 lit. b C.pr. pen., (fapta nu e prevazuta de legea penala), pentru toti invinuitii (v.f.416-419).
             Procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul  Hunedoara si-a insusit propunerile facute de organul de cercetare penala, astfel incat, prin ordonanta nr.418/P/2005, din data de 11.12.2006, a dispus scoaterea sub urmarire penala a invinuitilor, in ceea ce priveste  savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor personale, in forma calificata, considerand ca faptele  acestora nu sunt prevazute de legea penala. In drept, au fost invocate dispozitiile art.249 al.1 Cod pr.penala, raportat la art.11 pct. 1 lit. b si art. 10 lit. b Cod pr.pen.
             S-a retinut in considerentele ordonantei , urmatoarea stare de fapt:
             La data de 1 martie 1999 intre BIR si Casa Centrala a Cooperativelor de Credit Concordia Romana a fost incheiata o conventie ce urma sa constituie baza colaborarii dintre cele doua unitati.
             Astfel, Cooperativa de credit din reteaua Concordia Romana urma sa functioneze cu preponderenta in mediu rural, iar BIR urma sa asigure acestora prin unitatile sale teritoriale utilizari din deschideri de credite permanente (linii de creditare) cu dobanda negociabila, la nivelul costului BIR.
             De asemenea, pe masura ce cooperativele de credit deveneau functionale din punct de vedere juridic, acestea puteau primi de la BIR imputernicirea de a efectua operatiuni bancare in mandat pe baza de norme comune stabilite de parti.
             Pe baza conventiei amintite, BIR a emis in anul 1999 mai multe circulare care completau Normele de creditare si Normele Metodologice nr.1/1994 BNR privind activitatea de creditare in lei, cu stricta aplicabilitate creditelor acordate Cooperativei de Credit Concordia Romana.
            Astfel,  conform art.3 din Circulara nr.17/9.03.1999  BIR acordarea creditelor catre cooperativele de credit se va efectua numai dupa ce acestea vor fi asigurate de catre cooperativa de credit respectiva la Societatea de Asigurare si Reasigurare  Provitas SA, aspecte preluate si in Circulara comuna nr.24/26.03.1999, semnata de BIR Provitas si Casa Centrala  Concordia Romana.
           In aceasta ultima circulara s-a mai precizat ca in cazul acordarii unor credite cooperativelor peste nivelul capitalului social varsat al acestora, creditele respective sa fie garantate cu bunuri imobiliare ale conducerii executive – presedinte si contabil sef, bunuri ce vor fi asigurate de catre Provitas SA.
           Din plangerea penala, formulata de catre lichidator, rezulta ca patru credite acordate in anul 1999 de catre Sucursala BIR Deva Cooperativei de Credit Concordia Romana din judetul Hunedoara, nu au avut la baza, la data acordarii, garantiilor imobiliare stabilite prin circulara comuna din 26.03.1999.
            In concret sunt in discutie creditele acordate:
-3.03.1999 – Casei Judetene de Credit Concordia Romana Hunedoara-Deva
-1.04.1999 – Cooperativa de Credit Concordia Romana Brad
-26.03.1999 – Cooperativa de Credit Concordia Romana Deva
-10.06.1999 – Cooperativa de Credit  Concordia Romana Hunedoara
            Dupa cum se observa trei credite au fost acordate pana la data de 1.04.1999, doua chiar inainte de emiterea circularei comune din 26.03.1999, un singur credit fiind acordat ulterior, respectiv cel din 10.06.1999, fara sa rezulte din  corespondenta cu lichidatorul judiciar – data inregistrarii circularei respective la filiala BIR Hunedoara Deva.
            In aceste imprejurari exista incertitudine cu privire la incalcarea de catre  salariatii BIR Hunedoara Deva a normelor de creditare invocate, care sa atraga raspunderea penala a acestora.
            Din informatiile detinute rezulta ca pe langa BIR si Cooperativele de credit din sistemul Concordia Romana se afla in stare de dizolvare si faliment, conform procedurii reglementate de Legea nr.64/1995 (actual 85/2006).
            Analizand clauzele conventiei incheiate la data de 1.03.1999 intre BIR si Casa Centrala a Cooperativelor de Credit Concordia Romana s-a apreciat ca litigiile dintre parti se solutioneaza de instanta competenta potrivit dreptului civil, imprejurari in care in baza  raportului administratorului sau lichidatorului judiciar poate fi atrasa si raspunderea patrimoniala a organelor de conducere ale societatilor debitoare sau a oricarei alte persoane care a contribuit la starea de insolventa a acesteia.
           Nemultumita de solutie, aceasta a fost atacata la prim-procuror, conform art.278 Cod pr.pen, care prin  ordonanta nr.39/ll/2/2007, din data de 02.02.2007, pe  baza acelorasi motive retinute in partea expozitiva a ordonantei initiale, a respins ca neintemeiata plangerea petentei.
          In baza art.278 indice 1 C.pr.pen., solutiile cuprinse in  ambele ordonante, au fost atacate de catre petenta in contradictoriul judecatoresc.
           Din analiza laturii obiective, parte a continutului constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 Cod penal), rezulta ca se pedepseste de legea penala, fapta unui functionar public, care, aflandu-se in exercitiul atributiilor sale de serviciu, nu indeplineste un act, ori il indeplineste in mod defectuos, iar prin aceasta cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane. Pe plan subiectiv, functionarul public sau functionarul (art.258 Cod penal), trebuie sa actioneze, cu stiinta, in ceea ce priveste neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a actului ce intra in sfera competentei  sale de serviciu si produce vatamari unei alte persoane.
Sintagma „cu stiinta”, folosita de legiuitor presupune ca,  faptuitorul sa urmareasca sau sa  accepte posibilitatea , eventualitatea producerii urmarii socialmente periculoase.
           Potrivit art.62 Cod pr. penala, in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala este obligat sa  lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe.
In faza de urmarire penala, sarcina administrarii  probelor revine organului de urmarire penala (art.65 al.1 Cod pr.penala). Chiar si in partea speciala a codului de procedura penala , se consacra, in mod expres, rolul activ al organului de urmarire penala, in cuprinsul art.202 al.1, acesta fiind obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea  cauzei, sub toate aspectele, in vederea  justei solutionari a acesteia. Sarcina probatiunii nu trebuie confundata cu institutia propunerii de probe (art.67 al.1 Cod pr.penala), care consta in posibilitatea partilor de a propune probe, in vederea  solutionarii cauzei. Chiar si in cazul in care partile nu  dovedesc sau nu stiu sa administreze probe, sarcina probatiunii revine organului de urmarire penala, in faza de urmarire penala.
            Ca fundament faptic, in ceea ce priveste  temeiul solutiei de scoatere de sub urmarire penala, in partea  expozitiva a ordonantei  atacate, se arata de catre procuror : „ in aceste imprejurari exista incertitudine cu privire la incalcarea de  catre salariatii BIR Hunedoara Deva a normelor de  creditare  invocate, care sa atraga raspunderea penala a acestora”.
             Asadar, ab initio, se  recunoaste de catre procuror, insuficienta materialului probator din dosar, pentru a lamuri cauza sub toate aspectele , in vederea aflarii adevarului si, cu toate acestea, a adoptat o solutie finala de netrimiterea in judecata, incalcand astfel dispozitiile art.62, 65 al.1 si 202 al.1 Cod pr.penala.
             Pe de alta parte, se arata in motivele ordonantei ca trei credite au fost acordate, pana la data de 1.04.1999 (doua dintre ele chiar inainte de emiterea unei circulare comune din data de 26.03.1999), un singur credit fiind acordat ulterior, cel din data de 10.06.1999. De asemenea , se indica ca nu rezulta  din  corespondenta cu lichidatorul judiciar, data inregistrarii circularei respective la filiala BIR Hunedoara-Deva.
             In primul rand, lichidatorul judiciar ( reprezentatul petentei) a fost numit in aceasta calitate , doar dupa ce banca a intrat in faliment si, implicit, dupa ce a fost dispusa acordarea creditelor de catre cei patru invinuiti. Mai mult decat atat, fiind vorba de probe cu inscrisuri (mai precis, mentiunea datei comunicarii), petenta nu poate fi criticata pentru ca nu a raspuns la  o eventuala adresa intocmita de organul de urmarire penala, avand in vedere dispozitiile art.62,65 al.1 si 202 al.1 C.pr.pen.
De altfel, in perioada respectiva, chiar invinuitii erau cei carora, potrivit atributiilor de serviciu, le revenea obligatia de a inregistra cu data certa toate actele primite de filiala bancii, iar petenta s-a plans tocmai de  neindeplinirea sau indeplinirea , in mod defectuos a indatoririlor de serviciu de catre invinuiti. Totodata, din cuprinsul materialului de urmarire penala atasat, nu rezulta ca organul de urmarire penala ar fi adresat o solicitare expresa petentei – lichidator judiciar, in acest sens.
             In al doilea rand, in mod gresit se retine de catre  procuror ca majoritatea creditelor (3), au fost acordate inainte de  1.04.1999 si doar de la aceasta data devenea obligatorie circulara comuna emisa de centrala din Bucuresti . Astfel, obiectul contractelor incheiate intre BIR SA – Sucursala Hunedoara si cooperativele de credit nu s-a concretizat in acordarea a patru credite , ci a fost circumscris, pe baza avizelor date de toti cei patru invinuiti, deschiderii a patru linii de creditare, fiind cu totul modice sumele cuprinse in contractul – cadru, fata de cele evidentiate in actele aditionale incheiate , ulterior, in baza acestuia. Este vorba de urmatoarele suplimentari de credit : 300.000.000 lei ROL (actul aditional nr. 255/04.05.1999, la contractul de credit nr. 191/01.04.1999), 300.000.000 lei ROL (actul aditional nr. 271/07.06.1999, la acelasi contract), 700.000.000 lei ROL ( actul aditional nr.306/28.06.1999, la acelasi contract), 700.000.000 lei ROL (actul aditional nr.323/26.07.1999, la acelasi contract), 1.000.000.000 lei ROL (actul aditional nr.17/03.03.2000, la acelasi contract). Pe de alta parte, fiind vorba de mai multe linii de credit, circularele si normele metodologice emise de Centrala BIR si Banca Nationala a Romaniei, trebuiau respectate de toti angajatii bancii, inclusiv, invinuitii , chiar daca, prin ipoteza, ele nu erau emise, inregistrate la sucursala sau in vigoare la data perfectarii celor patru contracte, dar, ulterior, la data incheierii actelor aditionale, acestea erau in vigoare.
            Este necesar a se verifica, care anume dispozitii din ansamblul normelor, obligatorii pentru persoanele din conducerea sucursalei BIR SA-Hunedoara, nu au  fost respectate, cu ocazia perfectarii fiecarui act aditional, aceasta imprejurare nefiind lamurita pana in prezent. Tot cu aceasta ocazie, se va ajunge la o individualizare precisa a prejudiciului produs, in  dauna bancii si la o stabilire cu exactitate a  fiecarei indatoriri de serviciu, nerespectata de catre fiecare din invinuiti, in momentul avizarii creditelor.
             Totodata, instanta de fond a apreciat  ca se impune a se aduce o solutie, in ceea ce priveste intregul ansamblu infractional, din  perspectiva identificarii  tuturor formelor de participatie penala la savarsirea faptei de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si a savarsirii altor  fapte, in conditiile in care , contractul de garantie mobiliara , purtand numarul 1426/04.06.2001 (Anexa nr.17), a fost incheiat intre sucursala BIR – Hunedoara si Cooperativa de Credit Brad, cand la conducerea cooperativei, in calitate de presedinte, se afla  invinuitul G.G.M., care, anterior , in  perioada 16.03.1998-20.03.2001, indeplinise functia de director al sucursalei bancii, in virtutea careia a avizat acordarea  creditelor catre Cooperativa de  Credit Brad.
Impotriva acestei sentinte, Parchetul de pe langa Judecatoria Deva ti invinuitii G.G.M., B.L., E.E. si F.G.I. au formulat recurs in termen, motivat, sustinandu-se ca hotararea instantei de fond este nelegala, in cauza impunandu-se respingerea plangerii petentei ca nefondata, din probele administrate neconstatandu-se incalcarea de catre cei patru invinuiti a vreunei atributii de serviciu cu prilejul acordarii creditelor si nerezultand ca acestia au actionat cu intentia de a aduce vreun prejudiciu BIR Bucuresti-Sucursala Deva.
Examinand sentinta atacata in baza motivelor invocate precum si din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 385/6 al. 3 Cod proc. penala, se constata urmatoarele:
Pentru derularea activitatii de creditare a celor 3 cooperative de credit s-a avut in vedere existenta conventiei incheiate la data de 01 martie 1999 intre Banca Internationala a Religiilor si Casa Centrala a Cooperativelor de Credit Concordia Romana conventie ce a cuprins in continutul sau, clauze respectate de institutia bancara prin reprezentantii sai, operatiunile de creditare inclusiv cele convenite prin actele aditionale fiind aduse la cunostinta organelor centrale de la Bucuresti care au supravegheat si supervizat activitatea desfasurata in teritoriu.
In vederea respectarii clauzelor din conventia incheiata la data de 01 martie 1999 creditele au fost asigurate la o societate de asigurare si reasigurare, respectiv la SC Provitas SA Bucuresti. Acest aspect rezulta din probele administrate in cauza, pe care instanta de fond, in mod gresit nu le-a luat in considerare, impunand organelor de cercetare penala efectuarea de verificari si constatari cu privire la modul de acordare a creditelor si de incheiere a actelor aditionale deja efectuate si pe care organul de urmarire penala le-a valorificat si carora le.-a dat eficienta ceruta de lege concluzionand ca deficientele constatate in derularea operatiunilor de creditare nu imbraca aspect legal care sa justifice interventia legii penale.
In raportul de control incheiat in luna februarie 2000 de catre personalul Bancii Nationale, cu ocazia inspectiei efectuate asupra activitatii de creditare desfasurata in anul 1999 de catre Sucursala Deva a BIR, s-a constatat ca nu au fost respectate reglementarile circularei 24-P 194/26 martie 1999 privitoare la garantarea creditelor cu bunuri imobiliare ale conducerii executive, dar in acelasi timp s-a concluzionat ca:
au fost constituite garantii asiguratorii indestulatoare, respectiv cesiuni de creanta si asigurarea creditelor privind riscul pentru pierderile financiare;
-nu este necesara constituie de provizioane specifice de risc.
In situatia in care personalul Sucursalei Deva a BIR nu si-ar fi desfasurat activitatea in mod corespunzator (neajustarea unor garantii, neasigurarea garantiilor, lipsa garantiilor), controlul Bancii Nationale a Romaniei ar fi stabilit ca trebuiau constituie provizioane specifice de risc.
Pe de alta parte, intrucat nu s-a considerat necesar a se efectua ajustarea garantiilor constituite in cazul creditelor acordate cooperativelor de credit din reteaua „Concordia Romana” personalul Bancii Nationale a Romaniei nu a ignorat si a tinut seama de prevederile circularei C/179/01 februarie 2000.
Totodata, in cazul in care s-ar fi constatat nerespectarea de catre Sucursala Deva a BIR a cerintelor prudentiale reglementate in Legea nr. 58/1998 legea bancara, precum si in Normele proprii de creditare, personalul Bancii Nationale a Romaniei ar fi procedat fie la aplicarea de sanctiuni administrative, fie la sesizarea organelor in drept a efectua cercetari cu privire la incalcarea reglementarilor legale, fapt care nu s-a intamplat.
Anterior operatiunilor de reesalonare a creditelor prin Conventiile incheiate in luna iunie 2001 in cazul cooperativelor de credit din reteaua Concordia Romana, lichidatorul BIR a procedat la analiza intregii documentatii de credit, pentru fiecare caz in parte, deci inclusiv a documentatiei privitoare la garantiile asiguratorii.
Urmare analizei efectuate, lichidatorul BIR  incheiat, in luna iunie 2001, conventii de reesalonare, prin care acesta a procedat, in fapt, la creditarea cooperativelor de credit in conditii similare celor existente la data acordarii initiale a creditelor, inclusiv in ceea ce priveste garantiile asiguratorii.
Cu ocazia efectuarii acestei analize pentru fiecare caz in parte, lichidatorul BIR nu a stabilit eventuale deficiente sau nereguli in activitatea desfasurata de personalul Sucursalei Deva a BIR.
Aceste presupuse eventuale deficiente au fost invocate de catre lichidator de abia in cursul anului 2002, deci ulterior incheierii Conventiei de reesalonare.
In situatia in care ar fi existat deficiente in cazul documentatiilor de credit analizate, lichidatorul BIR ar fi avut posibilitatea inca din luna iunie 2001, sa procedeze la sistarea creditarii si la recuperarea creditelor, inclusiv pe calea executarii silite, fapt care nu s-a intamplat.
Anterior incheierii conventiei de reesalonare din luna iunie 2001, cooperativele de credit din reteaua Concordia Romana aveau achitate integral dobanzile aferente creditelor angajate. Astfel, prin conventiile incheiate de catre lichidatorul BIR au fost reesalonate doar creditele (principalul) aflate in derulare la data reesalonarii.
In concluzie, dobanzile invocate de catre lichidatorul BIR in plangerea penala formulata sunt de fapt dobanzi generate de conventiile de reesalonare incheiate in luna iunie 2001, deci dobanzi aferente creditelor acordate de catre acesta.
Astfel, raportat la circumstantele concrete ale derularii activitatii  in perioada ce a format obiectul cercetarii penale, nu rezulta ca invinuitii sa fi actionat cu intentia de a aduce vreun prejudiciu BIR Sucursala Deva, in speta nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal.
Cum in speta exista posibilitatea antrenarii  unei eventuale raspunderi materiale in mod corect solutia adoptata de procuror a fost una de scoatere de sub urmarire penala a celor patru invinuiti in baza prevederilor art. 249 Cod proc. penala rap. la art. 11 pct. 1 lit. b si art. 10 lit. b Cod proc. penala.
Asa fiind, se vor  ca fondate recursurile introduse de Parchetul de pe langa Judecatoria Deva si faptuitorii si invinuitii G.G.M., B.L., E.E. si F.G.I. impotriva sentintei penale nr. 1267/2007 pronuntata de Judecatoria Deva, judetul Hunedoara, pentru temeiul prev.de art. 385/15 pct.2 lit.d C.p.p. se va casa sentinta atacata si in consecinta:
In baza art.278/1 al.8 lit.a C.p.p.se va respinge plangerea formulata de petenta BIR Bucuresti prin lichidator SC RVA Insolvency Specialists SPRL Bucuresti impotriva ordonantelor nr. 418/P/2005 si nr. 39/II/2/2007 ale Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara si se vor mentine  ordonantele atacate.
Vazand si dispozitiile art. 192 al. 2 Cod proc. penala,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite ca fondate recursurile introduse de Parchetul de pe langa Judecatoria Deva si faptuitorii si invinuitii G.G.M., B.L., E.E. si F.G.I. impotriva sentintei penale nr. 1267/2007 pronuntata de Judecatoria Deva, judetul Hunedoara, pentru temeiul prev.de art. 385/15 pct.2 lit.d C.p.p. caseaza sentinta atacata si in consecinta:
In baza art.278/1 al.8 lit.a C.p.p.respinge plangerea formulata de petenta BIR Bucuresti prin lichidator SC RVA Insolvency Specialists SPRL Bucuresti impotriva ordonantelor nr. 418/P/2005 si nr. 39/II/2/2007 ale Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara si mentine ordonantele atacate.
Obliga petenta la 30 lei cheltuieli judiciare catre stat in prima instanta.
Cheltuielile judiciare catre stat in recurs in suma de 30 lei raman in sarcina statului.
DEFINITIVA.
Data si pronuntata in sedinta publica din 22.04.2008.




PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,



 


GREFIER,

GC/CC/2 ex.
jud. fond
12.05.2008