CONCEDIERE PENTRU MOTIVE CARE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI. CONDITII.

CONCEDIERE PENTRU MOTIVE CARE NU  TIN DE PERSOANA SALARIATULUI. CONDITII.

                                                       -art. 60 din Codul muncii
                                                       -art.65 alin.1din Codul Muncii Este  legala concedierea dispusa in baza art. 65 din Codul muncii in cazul in care atributiile persoanei concediate sunt externalizate, in vederea asigurarii unei mai bune desfasurari  a  activitatii de resurse umane, prin  incheierea unui contract de colaborare cu o firma specializata in acest domeniu, ceea ce a condus la desfiintarea postului ocupat de contestatoare.
Concedierea nu poate fi dispusa pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere. Sarcina probei ca angajatorul cunostea starea de graviditate a salariatei anterior emiterii deciziei de concediere,  apartine salariatei .
(Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale
- decizia civila nr.1065/25 mai 2010 Prin contestatia inregistrata pe rolul tribunalului  contestatoarea N. I. a solicitat in contradictoriu cu intimata SC "M" SA Brasov, anularea deciziei 483/20.03.2009 prin care i s-a desfacut contractul de munca in temeiul art. 65 alin. 1  din Codul muncii si plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat anterior concedierii.
In motivarea cererii reclamanta a  aratat ca este angajata ca inspector  resurse umane la 3 firme ce apartin aceluiasi patron, printre care si societatea intimata si pentru ca a ramas insarcinata  a considerat  ca este corect  sa anunte  firmele respective, astfel incat la data de 23.03.2009 a instiintat in scris conducerea societatii asupra situatiei sale de graviditate.
Contestatoarea a mentionat ca din ziua urmatoare nu a mai fost primita in incinta societatii  si cu mare greutate  a discutat cu conducerea, moment in care a fost instiintata ca i s-a desfacut contractul de munca si i s-a comunicat sa nu se mai prezinte la munca nici pe perioada preavizului.
Contestatoarea a mai aratat ca motivul real al concedierii sale nu-l reprezinta desfiintarea postului sau, iar decizia este ilegala pentru ca ii incalca drepturile  prin manifestarea unei  discriminari evidente, adevaratul motiv al concedierii fiind acela ca este insarcinata.
De asemenea, contestatoarea a mai mentionat ca decizia de concediere a fost antedatata, mentionandu-se fals data de 20.03.2009 pentru ca daca la data de 23.03.2009 cand a  anuntat ca este insarcinata  angajatorul ar fi emis decizia de concediere,  ar fi trebuit sa i-o aduca  la cunostinta atunci si nu ulterior.
Contestatoarea a depus la dosar inscrisuri, respectiv  decizia contestata.
Intimata  a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata, pentru ca motivarea in fapt  nu are legatura cu situatia care a condus la  desfacerea  contractului de munca al  contestatoarei, considerentele care au determinat  societatea sa ia  o astfel de masura au fost de natura economica,  tinand  de organizarea societatii in situatia  de criza care exista in prezent.
Prin decizia administratorului societatii s-a hotarat externalizarea  serviciilor Resurse umane,  sens in care s-a incheiat  contractul de prestari servicii nr. 0303SE/01.03.2009 cu SC B E SRL, obiectul contractul fiind reprezentat de  servicii de asistenta in domeniul resurse umane  conform art.1 din actul  sus amintit si pe care societatea respectiva  trebuia sa le asigure in cadrul intimatei.
Intimata a aratat ca postul detinut de contestatoare s-a desfiintat si nu a putut oferi acesteia un alt post in societate, iar contestatoarea nu a instiintat societatea  despre starea sa medicala decat ulterior emiterii deciziei in asa fel incat la data actului contestat nu exista nici un impediment legal pentru ca acesta sa-si produca efecte cu privire la  persoana contestatoarei.
Contestatoarei i-a fost platit integral salariul si pentru perioada  preavizului.
Intimata a depus la dosar  inscrisuri respectiv  decizia prin care a fost modificata organigrama societatii prin desfiintarea compartimentului de resurse umane, cererea contestatoarei privind eliberarea a doua adeverinte, contract de prestari servicii nr. 0303 SE/01.03.2009.
In cauza au fost audiati martori si a fost luat interogatoriu  contestatoarei de catre societatea intimata.
  Prin sentinta nr. 63 pronuntata la data de  21 ianuarie 2010,  tribunalul a admis contestatia  si a anulat  decizia  nr.483/20.03.2009, emisa  de intimata, a repus  partile in situatia  anterioara emiterii  acesteia in sensul reincadrarii contestatoarei  pe  postul detinut  anterior - inspector resurse  umane. De asemenea, instanta de fond a obligat  pe  intimata  sa-i  plateasca  contestatoarei drepturile  salariale  ce  i se  cuvin acesteia  reprezentand o despagubire  egala cu  salariile  indexate, majorate, alte  drepturi  reactualizate in raport  cu  coeficientul de  inflatie calculate de  la data  de 16.04.2009 si pana la data platii  efective, luand act  ca  nu  s-au  solicitat  cheltuieli de  judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca N.I., contestatoarea din prezenta cauza a fost  angajata societatii intimate ca inspector  resurse umane pana la data de 16.04.2009, cand prin decizia nr. 483/20.03.2009 a incetat contractul sau de munca, conform art. 65 alin. 1  din Codul muncii.
De asemenea, instanta de fond a mai retinut ca in decizia  emisa de intimata  se mentioneaza ca a avut loc desfiintarea postului contestatoarei ca urmare a reorganizarii activitatii determinata de  preluarea activitatii de resurse umane de o firma specializata.
Tribunalul a apreciat din  depozitia martorei F. M. a rezultat ca  reclamanta exercita atributii de personal si carti de munca iar la jumatatea lunii martie 2009  contestatoarea  a anuntat verbal si in scris ca este insarcinata, dupa care a doua zi a fost anuntata ca i s-a desfacut contractul de munca.
Instanta de fond a mai retinut ca martora care a avut  functia de secretara in cadrul societarii intimate, a aratat ca din ziua in care a  inregistrat instiintarea contestatoarei ca  este insarcinata, i-au  fost luate mapele pe care le detinea si i s-a interzis  sa inregistreze orice document.
De asemenea, se mai arata in cuprinsul sentintei instantei de fond si faptul ca  N. I. a  anuntat societatea  intimata, in scris la data de 23.03.2009 ca este  insarcinata,
Prima instanta a constatat  ca la data de  01.03.2009,  societatea intimata a incheiat cu SC  B E SRL Bucuresti  un contract de prestari servicii constand in servicii de asistenta in domeniul resurselor umane, materializate prin administrarea personala pentru posturile din organigrama beneficiarului, motiv pentru care intimata  a  dispus concedierea contestatoarei potrivit art.65 alin.1  din Codul muncii.
Dispozitiile art.65 alin.1  din Codul muncii, prevad concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului, concediere care reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat  din unul sau mai multe motive fara  legatura cu persoana acestuia.
Desfiintarea  locului de munca trebuie sa  fie  efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, conform art. 65 alin.2  din Codul muncii. Potrivit textului de lege mentionat, motivul concedierii nu este inerent persoanei salariatului, ci exterior acestuia pentru ca nu este  vorba de  abateri disciplinare ci de desfiintarea locului de munca care nu poate fi imputabila salariatului.Conditia de legalitate  impusa de lege este ca desfiintarea locului de munca sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.Desfiintarea este efectiva cand locul de munca este suprimat din  structura  angajatorului, cand nu se mai regaseste in organigrama acestuia , ori  in statul de functii, masura  care se intemeiaza pe o situatie concreta ce trebuie dovedita.
Tribunalul a apreciat  ca desfiintarea nu este efectiva daca este urmata de reinfiintarea dupa scurt timp  a aceluiasi loc de munca iar caracterul  efectiv real si serios  al desfiintarii locului de munca ocupat de salariat rezulta din programul de restructurare si reorganizare a  societatii, organigramele si statele de functii ale societatii.
Reducerea activitatii nu poate fi doar  un pretext pentru indepartarea unui  salariat si  desfacerea contractului unei persoane, nu poate fi urmata  de  incadrarea alteia, sau in cauza de fata de incheierea unui contract de prestari servicii cu o alta societate care sa  prevada in  obiectul de activitate  desfasurarea unor activitati similare cu atributiile ce reveneau  contestatoarei, pentru ca  intr-o asemenea situatie reorganizarea nu este reala.
Tribunalul a concluzionat ca, in cauza de fata,  incetarea contractului de munca al contestatoarei  a avut loc la data de 16.04.2009, urmare a deciziei nr.483/20.03.2009, decizie ce a fost inregistrata la ITM Brasov la data de 24.03.2009, adica la o zi dupa ce contestatoare a anuntat  in scris conducerea societatii intimate despre faptul ca este insarcinata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata, sustinand ca sentinta recurata este in contradictie  cu dispozitiile legale incidente, ceea ce atrage nulitatea prev. de art.304 pct.9 Cod pr.civila.
Prin decizia civila nr. nr.1065/25 mai 2010 Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul formulat de intimata, a modificat  in tot sentinta recurata si, pe fond a  respins contestatia ca neintemeiata,  retinand in esenta urmatoarele :
Prin decizia nr. 483 din data de 20.03.2009 s-a dispus incetarea contractului de munca al contestatoarei N I conform art. 65 alin. 1 din Codul muncii, motivandu-se aceasta masura prin necesitatea externalizarii activitatii de resurse umane prin colaborarea cu o firma stabilita care implementeaza prin departamente specializate managementul recrutarii si selectiei de personal,precum si datorita faptului ca organigrama societatii prevede existenta unui post de resurse umane care in conditiile actuale nu mai face fata volumului de activitate precum si obligatiei societatii de a inregistra la termen documentele la inspectoratele teritoriale de munca si pentru a nu produce prejudicii salariatilor prin inregistrarea  actelor interne, sarcina de serviciu nu mai poate fi realizata prin personalul propriu al societatii.
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca, determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia . Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa .
Desfiintarea locului de munca are o cauza reala si serioasa cand se intemeiaza pe imprejurari obiective precum dificultati economice, transformari tehnologice sau reorganizarea activitatii .
In cauza este  legala concedierea dispusa in baza art. 65 din Codul muncii in cazul in care atributiile persoanei concediate sunt externalizate, in vederea asigurarii unei mai bune desfasurari  a  activitatii de resurse umane, prin  incheierea unui contract de colaborare cu o firma specializata in acest domeniu, ceea ce a condus la desfiintarea postului ocupat de contestatoare.
Astfel, la data de 01.03.2009 administratorul societatii a decis ca incepand cu 1.03.2009 sa modifice organigrama societatii, iar activitatea de resurse umane sa fie preluata de o firma  de resurse umane, prin externalizarea serviciului, firma de resurse umane  care va presta si alte atributii de resurse umane ce  vor fi stabilite in contract si care la acea data nu intrau in practica societatii din lipsa posturilor si a personalului calificat care sa aplice managementul resurselor  umane .
In acest sens a fost incheiat contractul de prestari servicii nr. 0302SE/01.03.2009 cu firma SC B. E. SRL.
Instanta de recurs a apreciat  ca in mod neintemeiat tribunalul  a retinut reducerea activitatii unitatii drept pretext pentru indepartarea unui salariat si desfacerea contractului sau de urmata de incadrarea altuia sau de incheierea unui contract de prestari servicii cu o alta societate intrucat in cauza dedusa judecatii  nu a avut loc reducerea activitatii unitatii ci reorganizarea acesteia prin  externalizarea  unui serviciu tocmai pentru a se face fata volumului mare de lucrari inregistrat la compartimentul personal. Prin reorganizarea activitatii in sensul art. 65 din Codul muncii nu se intelege doar reorganizarea persoanei juridice ci orice modificare a structurii interne a angajatorului, precum si orice masura de ordin organizatoric vizand cresterea performantelor in activitate  .
In egala masura Curtea a mai retinul ca potrivit dispozitiilor art. 60 din Codul muncii concedierea salariatilor nu poate fi dispusa pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere.
Sarcina probei ca angajatorul cunostea starea de graviditate a salariatei anterior emiterii deciziei de concediere apartine salariatei .
Din  declaratia  martorei D. L. G. Curtea a retinut  ca  intimata-contestatoare a indeplinit functia de referent resurse umane la toate cele trei firme pe care administratorul societatii M. SA le avea, iar in luna martie 2009, cand a aflat ca este insarcinata a formulat si instiintari in scris privind starea de graviditate pe care le-a inregistrat in registrul societatii.
Cum decizia de concediere a fost emisa la data de 20.03.2009, iar instiintarea societatii despre starea de graviditate s-a facut de intimata-contestatoare la data de 27.03.2009, data inregistrarii la societate, Curtea constata ca decizia de concediere a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale, chiar si in ipoteza datei de 23.03.2009 la care contestatoarea afirma ca ar fi instiintat societatea despre starea sa de graviditate, si aceasta fiind ulterioara datei la care s-a emis decizia de concediere.