Incredintare minor. Criterii de apreciere. Optiunea minorului

Conform dispozitiilor Legii nr. 272/2004 principiul de baza la luarea deciziilor privind autoritatea parentala si dreptul la vizita trebuie sa fie interesul superior al copilului.

                            Decizia civila nr. 309/R din 02.09.2010 a Curtii de Apel Galati
                                                                  
Rezulta ca instanta are obligatia legala de a hotari cu privire la incredintarea copiilor minori, tinand seama exclusiv de interesele acestora, apreciate nu numai in legatura cu posibilitatile materiale ale parintilor, cu conditiile de dezvoltare fizica si intelectuala pe care le pot gasi la unul dintre parinti ci si cu varsta, sexul copiilor, comportarea parintilor fata de acestia inainte de divort, in perioada despartirii in fapt, gradul de atasament si de interes pe care ei l-au manifestat, legaturile afective care s-au stabilit intre parinti si copii.
Minorul in varsta de 9 ani dupa despartirea in fapt a parintilor a ramas in grija tatalui sau, continuand sa locuiasca in acelasi imobil in care a locuit cu ambii parinti.
Audiat in instanta a declarat ca doreste sa ramana in grija tatalui sau, ceea ce denota o dorinta de stabilitate, o teama de schimbare a locului cu care s-a obisnuit si in care se simte bine.
Chiar daca mama isi doreste sa-i fie incredintat minorul nu a reusit sa-i insufle acestuia certitudinea ca langa ea, in noua locuinta, va fi in siguranta si ii va fi mai bine. (Red. GVB).