Fapta care prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Inselaciune in forma continuata. Incadrare juridica.

Prezinta  pericolul  social al unei infractiuni fapta de inducere  in eroare, prin telefon, a doua parti vatamate cu privire la castigarea unor sume de bani, conditionate de achitarea unor asa zise taxe fiscale, inculpatul urmarind  obtinerea de avantaje materiale si prejudicind victimele cu suma3.600 lei.
Nici atitudinea inculpatului, care dupa comiterea faptei a parasit teritoriul tarii, sustragandu-se urmaririi penale si neprezentandu-se in fata instantei de fond si nici a celei de recurs, si nici conduita anterioara a  acestuia, care a mai fost sanctionat administrativ in minorat pentru comiterea unei fapte de furt calificat, nu conduce la concluzia ca fapta acestuia nu ar prezenta  pericolul  social al unei infractiuni.
In situatia in care prima instanta, in considerentele hotararii, nu a aratat ca fapta inculpatului nu prezenta  pericolul  social al unei infractiuni ci ca aceasta prezinta un pericol social redus nu se putea dispune achitarea inculpatului si aplicarea unei sanctiuni administrative ci condamnarea acestuia in raport de imprejurarile comiterii faptelor, gradul de pericol social al infractiunii si circumstantele sale personale.
Intrucat, din actele dosarului nu rezulta ca intre inculpat si partile vatamate ar fi existat vreun contract  si ca inducerea in eroare s-ar fi comis cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, retinerea alineatului 3 al articolului 215 Cod penal in incadrarea juridica este eronata.

                                                       Decizia penala nr. 899/07.06.2013 a  Curtii  de Apel Galati

Prin sentinta penala nr.59/05.03.2013 a  Judecatoriei  Panciu a fost achitat inculpatul  C.V.N. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev. de art.215 alin.1, 3 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.
In baza art.181 alin.3 cod penal si art.91 lit.c cod penal, s-a aplicat inculpatului sanctiunea administrativa a amenzii in cuantum de 500 lei.
S-a luat act ca prejudiciile cauzate partilor civile P.C.L. si C.F. au fost reparate prin restituire.
In motivarea sentintei s-a aratat ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Panciu a fost trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul C.V.N., pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev. de art. 215 alin.1,3 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
S-a retinut prin actul de sesizare al instantei ca, la data de 29.05.2012 inculpatul a contactat-o telefonic pe mobil pe partea vatamata P.C.L. din orasul P., relatandu-i  ca este castigatoarea sumei de 12.000 euro si i-a solicitat sa trimita la G. suma de 1.520 lei, reprezentand taxe fiscale. Partea vatamata i-a trimis inculpatului banii intr-un cont deschis la Raiffeisen Bank Galati si in aceeasi zi au fost ridicati de inculpat.
Partea vatamata, C.F., a depus plangere la organele de politie aratand ca la data de 05.06.2012 a fost contactata de o persoana din G., care a anuntat-o ca este castigatoarea unui premiu in valoare de 12.000 lei si i-a cerut sa depuna suma de 2100 lei pentru taxe la finante pe numele lui P.E.C. Partea vatamata a remis suma in doua transe, prin serviciul Western Union.
In urma cercetarilor s-a stabilit ca numitul P.E.C. nu a cunoscut imprejurarea in care sumele au fost trimise pe numele sau, declarand ca a fost rugat de inculpat sa ridice aceste sume, ca fiind trimise de o ruda a sa.
Inculpatul nu a fost audiat intrucat s-a sustras de la urmarire penala, fiind plecat din tara.
Din cursul urmaririi penale, organele de urmarire au luat legatura cu bunica inculpatului care le-a relatat ca nepotul sau recunoaste savarsirea faptelor si ca va trimite bani pentru a recupera prejudiciul cauzat partilor vatamate.
In cauza s-a constatat ca fapta savarsita de inculpat intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, fapta prev. de art.215 alin.1, 3 cod penal.
Infractiunea a fost probata prin plangerile partilor vatamate, declaratiile partilor vatamate, formulare de trimitere prin Western Union, declaratii martori.
In cursul cercetarii judecatoresti, partile vatamate s-au constituit parti civile astfel: P.C.L. cu suma de 1520 lei, iar C.F. s-a constituit parte civila cu suma de 2100 lei.
Inculpatul nu s-a prezentat  la niciun termen, fiind plecat din tara. In sala de judecata  s-a prezentat bunica inculpatului, M.G. care a precizat ca nepotul sau este plecat din tara, unde munceste pentru a trimite bani in vederea recuperarii prejudiciului cauzat partilor vatamate.
La termenul din 29.01.2013, partea civila C.F. a primit suma de 1500 lei, iar la termenul din 05.03.2013 diferenta de 600 lei, iar partea civila P.C.L. suma de 1500 lei.
Astfel, prejudiciul cauzat partilor civile a fost recuperat in totalitate.
S-a retinut, cu privire la existenta faptei si incadrarea juridica a faptei, ca rezulta din ansamblul materialului probator ca fapta a fost savarsita de inculpat cu intentia evidenta de a induce in eroare partile vatamate cu scopul ca acestea sa-i trimita diferite sume de bani, sub pretextul achitarii taxelor catre administratia financiara. Astfel, a fost realizat elementul material al infractiunii de inselaciune, fapta care a fost savarsita cu intentie, in conditiile art.19 alin.1 cod penal avand reprezentarea faptelor si urmarind producerea rezultatului.
S-a aratat ca, la individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, instanta  are in vedere persoana inculpatului, modul de savarsire al faptei si imprejurarile  in care a fost savarsita fapta.
Astfel, inculpatul este tanar si nu este cunoscut cu antecedente penale, si  a incercat  ca prin inducere in eroare a partilor vatamate sa obtina un castig nejustificat, profitand de naivitatea acestora. Modul sau de operare a fost unul facil, care nu a implicat o activitate infractionala complexa si atent pregatita.
S-a  apreciat ca atitudinea inculpatul care, desi nu s-a prezentat in fata instantei, a facut toate demersurile pentru a recupera prejudiciul cauzat partilor vatamate. Din relatarile bunicii, nepotul sau s-a speriat de repercusiunile faptei sale si a plecat la munca in Italia pentru a reusi sa achite prejudiciul cauzat. Tot din relatarile bunicii inculpatului a rezultat ca inculpatul regreta faptele savarsite.
S-a mentionat ca  este necesar sa existe echilibru intre scopul pedepsei si individualizarea pedepsei pentru ca numai in aceste conditii o pedeapsa aplicata va fi justa si corespunzatoare scopului pentru care a fost aplicata.
S-a aratat ca faptele savarsite de inculpat au un grad redus de pericol social, in conditiile in care, fata de modul in care acesta a actionat, ar fi fost greu sa insele mai multe persoane sa trimita sume de bani  prin servicii bancare, reprezentand impozite pentru un castig pe care nu l-au  preconizat si nici nu se inscrisesera la concursuri cu premii.
S-a precizat ca inculpatul este tanar, iar aplicarea unei pedepse mai aspre poate avea repercusiuni majore in evolutia sa sociala. Mai mult, prin atitudinea sa de a incerca sa repare integral prejudiciul cauzat partilor vatamate, se intelege ca inculpatul a inteles gravitatea si urmarile faptelor sale incercand  sa inlature rezultatul infractiunii.
S-a retinut, transpunand in practica criteriile instituite de disp.art.18 1 alin.2 cod penal, ca, desi faptele nu sunt lipsite de periculozitate, acestea au un grad redus de periculozitate,  pagubele  materiale au fost inlaturate, fara sa puna in pericol in orice mod viata, integritatea corporala sau psihica a unor persoane.
Instanta a apreciat ca in cauza sunt aplicabile prevederile art.181 cod penal si ca aceasta solutie este cea mai potrivita in raport de datele concrete ale cauzei, astfel ca a  dispus achitarea inculpatului in temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b 1  Cod proc. penala si, conform disp. art.18 1 alin.3 cod penal si art.91 lit.c cod penal, a aplicat inculpatului  o sanctiune cu caracter administrativ.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Panciu aratand ca fapta comisa de inculpat prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, solicitand condamnarea acestuia la o pedeapsa cu inchisoarea, cu suspendarea conditionata a executarii acesteia. A mai aratat ca fapta se incadreaza doar in  alineatul 1 al articolului 215 Cod penal.
Recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Panciu este fondat.
Examinand cauza prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu  sub toate aspectele de fapt si de drept,  conform art.  3856 al.3  C.pr.pen., Curtea  constata ca hotararea recurata este nelegala si netemeinica cu privire la incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului si solutia de achitare si aplicare a unei sanctiuni administrative.
Situatia de fapt a fost corect retinuta de catre prima instanta, din probele administrate in cauza, respectiv: declaratiile partilor vatamate, ale martorului P.C.E., formulare de trimitere/primire a banilor prin Western Union, actele aflate la dosar, rezultand ca la data de 29.05.2012 inculpatul C.V.N. a contactat-o telefonic pe partea vatamata P.C.L. spunandu-i  ca este castigatoarea sumei de 12.000 euro, fapt ce nu era real, si  solicitandu-i sa-i trimita la G. suma de 1.520 lei, reprezentand taxe fiscale. Partea vatamata s-a conformat si i-a trimis inculpatului banii intr-un cont deschis la Raiffeisen Bank G, de unde, in aceeasi zi, au fost ridicati de inculpat.
La data de 05.06.2012,  partea vatamata C.F. a fost contactata de inculpat, care a anuntat-o ca este castigatoarea unui premiu in valoare de 12.000 lei, fapt ce nu era adevarat, cerandu-i sa depuna suma de 2.100 lei pentru taxe la finante pe numele martorului P.C.E. Partea vatamata a remis suma in doua transe, prin serviciul Western Union, aceasta fiind ridicata de martor si inmanata inculpatului C.V.N.
Prin faptele inculpatului, cele doua parti vatamate au suferit un prejudiciu material in valoare de 1.520 lei, P.C.L., si  2.100 lei, C.F.
Inculpatul a actionat cu intentie directa, acesta urmarind prin inducerea in eroare a partilor vatamate si obtinerea unui folos material injust.
Totodata, acesta a comis cele doua fapte de inselaciune la un interval scurt de timp, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul operand identic in ambele cazuri.
Din actele dosarului nu rezulta ca intre inculpat si partile vatamate ar fi existat vreun contract  si ca inducerea in eroare s-ar fi comis cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, astfel ca retinerea alineatului 3 al articolului 215 Cod penal in incadrarea juridica este eronata.
In consecinta, faptele inculpatului C.V.N., prezentate mai sus, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in forma continuata prev. de art.215 al.1 C.pen. cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., urmand sa se dispuna schimbarea incadrarii juridice din infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea acestuia in judecata.
In cauza  nu se poate retine  ca  fapta inculpatului este lipsita in mod vadit de importanta si ca nu ar prezenta pericolul  social al unei infractiuni.
Din contra, din imprejurarile si modalitatile de comitere a  infractiunii, respectiv prin inducerea in eroare a partilor vatamate cu privire la castigarea unor sume de bani conditionate de achitarea unor asa zise taxe fiscale, scopul urmarit, acela de obtine avantaje materiale si de a prejudicia victimele, valoarea relativ ridicata a prejudiciului, de circa 3.600 lei, forma continuata a infractiunii, rezulta ca  fapta comisa de inculpatul C.V.N.  prezinta   gradul de pericol   social  al unei infractiuni.
Nici atitudinea inculpatului, care dupa comiterea faptei a parasit teritoriul tarii, sustragandu-se urmaririi penale si neprezentandu-se in fata instantei de fond si nici a celei de recurs, si nici conduita anterioara a  acestuia, care a mai fost sanctionat administrativ in minorat pentru comiterea unei fapte de furt calificat (fila 95 dosar urmarire penala), nu conduce la concluzia ca fapta acestuia nu ar prezenta  pericolul  social al unei infractiuni.
De altfel, nici prima instanta, in considerentele hotararii recurate, nu a aratat ca fapta inculpatului nu prezinta  pericolul  social al unei infractiuni ci ca aceasta prezinta un pericol social redus, situatie in care nu se putea dispune achitarea inculpatului si aplicarea unei sanctiuni administrative, ci condamnarea acestuia in raport de imprejurarile comiterii faptelor, gradul de pericol social al infractiunii si circumstantele sale personale.
Imprejurarea ca inculpatul, prin bunica sa, a achitat pretentiile civile ale partilor vatamate constituie circumstanta atenuanta prev. de art.74 lit.b C.pen., cu consecinta reducerii pedepsei sub minimul special, conform art.76 lit.e C.pen..
Fata de cele aratate, in baza disp. art.  385 15  al. 1 pct. 2 lit. d C.pr.pen., a fost admis recursul  declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Panciu si a fost casata sentinta penala recurata.
In rejudecare, in baza art.334 Cod procedura penala s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei dedusa judecatii din infractiunea de inselaciune prevazuta de art.215 alin.1, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal in infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
In noua incadrare juridica a fost condamnat  inculpatul C.V.N.  la o pedeapsa de 4 (patru) luni inchisoare, retinand si prevederile art.74 lit.b in referire la art.76 lit.e Cod penal, apreciind ca astfel se va atinge scopul educativ-preventiv al pedepsei.
Avand in vedere natura si gravitatea faptei comise, Curtea a apreciat ca inculpatul este nedemn sa exercite drepturile prevazute de art. 64 al. 1 lit.a tz. II si lit.b Cod penal, respectiv: dreptul de  a fi ales  in  autoritatile publice sau in functii  elective  publice si dreptul  de  a ocupa o functie ce implica  exercitiul  autoritatii  de stat,  astfel ca,  in baza disp. art. 71 Cod penal, i-au fost  interzise aceste drepturi, ca pedeapsa accesorie.
Intrucat inculpatul este o persoana tanara si nu a mai fost sanctionat penal, Curtea a apreciat ca acesta se poate indrepta si scopul al pedepsei poate fi atins si fara executarea pedepsei, iar, in baza  art. 81, art.82 si art.71 alin.5 Cod penal, a suspendat conditionat executarea pedepsei principale precum si a pedepsei accesorii pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 4 luni.
Pe latura civila s-a constatat ca prejudiciile cauzate partilor civile P.C.L. si C.F. au fost acoperite prin restituire.