IMPOZITE SI TAXE. SCUTIRE ACORDATA FUNCTIONARILOR PUBLICI SAU PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIVE LOCALE. LIMITE.

IMPOZITE SI TAXE. SCUTIRE ACORDATA
FUNCTIONARILOR PUBLICI SAU PERSONALULUI
CONTRACTUAL DIN CADRUL AUTORITATILOR
ADMINISTRATIVE LOCALE. LIMITE. - art. 36 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 215/2001 a administratiei
publice locale,
- art. 16 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale,
- art. 284 Cod fiscal.
         
         
         Este adevarat ca potrivit art. 36 alin. 4 lit. c) din Legea nr.
215/2001, consiliile locale au atributia sa aprobe impozitele si taxele locale, numai
ca pronuntarea asupra acestora se face in conditiile legii, avand dreptul, potrivit art.16
din Legea nr. 273/2006, sa stabileasca nivelul acestor obligatii fiscale.
         In ceea ce priveste scutirile, ele sunt prevazute tot de lege si cerintele
recunoasterii acestor facilitati sunt expres prevazute de Codul fiscal (art. 284) si de
alte legi speciale.
         In nici unul din aceste acte normative nu s-a recunoscut in beneficiul
personalului contractual sau functionarilor publici din cadrul autoritatilor
administrative locale, dreptul de a beneficia toata viata de scutire de impozite pentru
ca au detinut la un moment dat o astfel de calitate.
         
         
         (Curtea de Apel Pitesti - s.c.c.a.f., decizia nr. 560/R-C/30 mai
2008          Prin sentinta civila nr. 133/CA/2008, Tribunalul Arges a
admis actiunea si a anulat hotararea nr.39 din 18 iulie 2007a C.L. B., 
retinand in esenta ca autoritatea deliberativa locala poate stabili si aproba
impozite si taxe locale dar numai in conditiile legii, ceea ce nu echivaleaza
cu dreptul de a acorda scutiri de aceste obligatii fiscale dincolo de cele
reglementate de actele normative aplicabile.
         Impotriva acestei hotarari a formulat recurs paratul invocand
dispozitiile art. 3041 din Codul de procedura civila, in sustinerea caruia a
aratat ca scutirea acordata priveste numai impozite si taxe aprobate de
consiliul local si nu cele prevazute de lege, asa cum rezulta din anexa
hotararii.
         Instanta nu a coroborat probele administrate si nu a retinut
expunerea de motive de la fila 20, in care s-a aratat ce taxe pot face
obiectul scutirii cu precizarea ca nu si cele stabilite in baza Codului fiscal
care urmeaza sa fie platite.
         Examinand criticile formulate, se constata ca ele sunt
nefondate pentru cele ce se vor arata mai jos.
         O prima observatie care se impune este aceea ca actul
administrativ pe care il adopta autoritatea deliberativa locala nu este
expunerea de motive, ci hotararea in cauza de la fila 4, in care s-a aratat
in mod expres fara nici o distinctie ca "se aproba scutirea de plata taxelor
locale a salariatilor primariei, a consilierilor locali, a primarului si
viceprimarului comunei B., judetul Arges" si ca "scutirea va fi cu drept
viager".
         Este lipsit de relevanta asadar, ce s-a scris in expunerea de
motive, de vreme ce nu numai ca s-a hotarat scutirea de toate taxele
locale pentru categorii de persoane pentru care legea nu recunoaste un
asemenea drept, dar mai mult, scutirea produce efecte pentru toata viata,
indiferent de mentinerea sau nu a calitatii avute in vedere la 18 iulie 2007.
         Este adevarat ca potrivit art. 36 alin. 4 lit. c) din Legea nr.
215/2001, consiliile locale au atributia sa aprobe impozitele si taxele
locale, numai ca pronuntarea asupra acestora se face "in conditiile legii".
Or, tot in conditiile legii, potrivit art. 16 din Legea nr. 273/2006 au
dreptul sa stabileasca nivelul acestor obligatii fiscale.
         In ceea ce priveste scutirile, ele sunt prevazute tot de lege si
cerintele recunoasterii acestor facilitati sunt expres prevazute de Codul
fiscal (art. 284) si de alte legi speciale.
         In nici unul din aceste acte normative nu s-a recunoscut in
beneficiul personalului contractual sau functionarilor publici din cadrul
autoritatilor administrative locale, dreptul de a beneficia toata viata de
scutire de impozite pentru ca au detinut la un moment dat o astfel de
calitate.
         Faptul ca poti stabili nivelul unor impozite locale sau chiar
initia astfel de taxe, nu da dreptul consiliului local sa adauge la categoriile
de cetateni care pot fi exclusi obligatiilor de plata. Legiuitorul a prevazut
in mod expres aceste categorii, iar autonomia locala nu echivaleaza cu un
comportament in afara legii.
         In concluzie, se apreciaza ca solutia pronuntata de Tribunalul
Arges este legala si temeinica, iar autoritatea deliberativa a comunei B.,
prin hotararea adoptata a incalcat dispozitii legale imperative, situatie fata
de care in mod corect a fost admisa actiunea in anulare formulata de
Institutia Prefectului.
         Pentru aceste considerente, urmeaza ca in baza art. 312 alin. 1
din Codul de procedura civila, sa fie respins recursul ca nefondat.