RETINEREA DE IMPOZITE SI CONTRIBUTII DIN VENITURILE OBTINUTE DE INVENTATOR IN URMA CESIONARII DREPTULUI LA OBTINEREA BREVETULUI DE INVENTIE.

     11. RETINEREA DE IMPOZITE SI CONTRIBUTII DIN VENITURILE OBTINUTE DE INVENTATOR IN URMA CESIONARII DREPTULUI LA OBTINEREA BREVETULUI DE INVENTIE.

      LEGEA NR. 371/2003 , H.G. 44/2004 , privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, LE GEA NR 64/2001, pivind brevetele de inventie.
     Dispozitiile art 47 din Legea nr. 47/2003 si ale pct 35 din Normele Metodologice, care prevad scutirea de impozitul pe venit pentru inventatorii ce au cesionat dreptul la brevetul de inventie nu opereaza in cazul in care contractul de cesiune priveste dreptul la depunerea cererii de brevet si la eliberarea brevetului de inventie.
     Curtea de Apel Bacau - Sectia Comerciala si Contencios Administrativ Decizia nr. 593/18. 09. 2008.
     
     Prin sentinta pronuntata de Tribunalul Neamt - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, s-a admis actiunea precizata a reclamantilor F. I. si F. S. in sensul ca a fost obligata parata S.C A T P. S.A sa plateasca fiecarui reclamant suma de 3982 lei, cu titlu de impozit si contributii aferente veniturilor obtinute ca urmare a transmiterii prin cesiune a dreptului la brevetul de inventie, retinute ne legal.
    A fost obligata parata si la plata dobanzii la aceste sume.
     Totodata, s-a admis cererea de chemare in garantie formulata de parata, in sensul ca a fost obligata chemata in garantie - ANAF. Bucuresti sa restituie paratei sumele mentionate mai sus, incasate nelegal, precum si dobanda aferenta.
     Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele considerente:
       
      Prin contractul de cesiune nr. 1 din 23.05.2001 reclamantii au cesionat paratei, pentru o perioada de 20 de ani, dreptul la depunerea cererii de brevet de inventie la acordarea si eliberarea brevetului de inventie si dreptul la invocarea prioritatii conventionale. In baza susmentionatului contract (Cap. VIII art. 9) societatea a achitat reclamantilor drepturile de autor pentru inventii retinand din sumele cuvenite pentru anii 2C05 si 2006 impozitul de 16%.
      Legea nr. 571/2003, cu modificarile ulterioare, privind Codul fiscal referindu-se la veniturile care nu sunt impozabile, enumera la art. 47 (1) lit. b veniturile obtinute de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
      In aplicarea Legii nr. 571/20C3 privind Codul Fiscal au fost emise Norme metodologice aprobate prin H.G nr. 44/2004, cu modificarile ulterioare, norme ce prevad la punctul 35 ca „Venitul obtinut de catre persoana fizica avand calitatea de inventator conform prevederilor art, 3 din Legea nr. 64/1991 republicata, cu modificarile ulterioare, ca urmare a transmiterii prin cesiune a dreptului la brevetul de inventie este in intregime neimpozabil".
      Astfel cum rezulta din brevetul de inventie nr. 117862 CI eliberat la 28.03.2003 (fila 6 dosar 2351/C/2006) reclamantii au calitatea de inventatori, iar impreuna cu alti inventatori, in baza contractului de cesiune nr. 1/23.05.2001, au cesionat paratei dreptul la depunerea cererii de brevet de inventie, la acordarea si eliberarea brevetului de inventie si dreptul la invocarea prioritatii conventionale.
      In aceste conditii, tribunalul a apreciat ca retinerea impozitului din platile efectuate reclamantilor cu titlu de drepturi patrimoniale provenite din drepturi de autori de inventie s-au facut cu incalcarea legislatiei in materie, respectiv art. 47 din Legea nr. 571/2003 si pct. 35 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, aceste venituri obtinute de reclamanti fiind considerate de legiuitor ca neimpozabile. Asadar, in mod gresit au fost incadrate in venituri salariale din alte surse la care se calculeaza impozitul impozit si alte contributii aferente.
      Pentru aceste considerente tribunalul a admis actiunea asa cum a fost precizata  la  data  de   19.12.2007,  obligand  parata  SC A.   T.  P.  sa  restituie reclamantilor sumele retinute nelegal cu titlu de impozit pentru veniturile obtinute din drepturi de inventator pentru anii 2005 si 2006.
      Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata S.G A. T. P. S.A., care a invocat prin motivele de recurs gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor legale incidente, aratand urmatoarele :
      - societatea a procedat legal la retinerea impozitului din sumele platite reclamantilor, in temeiul dispozitiilor art. 52, coroborat cu art. 42 Cod fiscal, iar art.35 din Normele de aplicare a Codului fiscal nu era incident in cauza;
      - sentinta instantei de fond nu este motivata, in sensul ca tribunalul a retinut incidenta in speta a art. 47 Cod fiscal si art. 35 din Norme, fara a indica motivele pentru care au fost inlaturate argumentele contrare ale paratei;
     Pentru aceste motive, recurenta - parata a solicitat modificarea sentintei recurate, in sensul respingerii actiunii ca nefondata.
      Intimatii - reclamanti F. S. si F. I. au depus la dosar intampinare fata de recursul paratei , solicitand respingerea recursului, intrucat interpretarea data de recurenta textelor de lege aplicabile in speta este eronata.
      Analizand sentinta recurata, sub aspectul criticilor formulate si in raport de dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedura civila, curtea a retinut urmatoarele:
      Prin contractul de cesiune nr. 1/23 mai 2001, reclamantii F. I. si F. F. au cesionat paratei, pe o perioada de 20 de ani, dreptul la depunerea cererii de brevet de inventie, la acordarea si eliberarea brevetului de inventie .
      Instanta de fond a apreciat ca reclamantii se incadreaza in situatia prevazuta de art. 47 din Legea 571/2003 si art. 35 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal si in calitatea lor de inventatori ce au cesionat dreptul la brevetul de inventie, sunt scutiti de plata impozitului pe venit.
      Potrivit art. 47 din Legea 57/2003, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile obtinute prin aplicarea efectiva a unei inventii brevetate, de catre titular sau licentiatii acestuia (lit. a), precum si veniturile obtinute de titularul brevetului, prin cesionarea acestuia (lit. b).
      Pentru a stabili sfera persoanelor care pot beneficia de veniturile neimpozabile prevazute de textul mentionat, este necesar sa ne raportam la prevederile Legii 64/1991.
     Acest act normativ, defineste - la art. 2 - urmatorii termeni:
     - inventator- persoana care a creat inventia:
      -  succesor in drepturi - orice persoana fizica sau juridica careia i s-a transmis fie dreptul la acordarea brevetului de inventie, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de inventie eliberat;
      - titularul brevetului - persoana fizica sau juridica careia ii apartine dreptul conferit prin brevet.
      Art. 3 din Legea 64/1991 prevede ca dreptul la brevet de inventie apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi, iar art. 45 face distinctie intre "dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului si drepturile care decurg din brevet".
      Interpretand contractul de cesiune dintre reclamanti si parata prin prisma acestor dispozitii legale, concluzia ce se impune este aceea ca societatea parata are calitatea de succesor in drepturi a inventatorilor care i-au cesionat dreptul la depunerea cererii de brevet, la acordarea si eliberarea brevetului.
      Reclamantii, in calitate de inventatori, nu au transmis prin cesiune dreptul la brevetul de inventie, pentru a le fi aplicabile dispozitiile pct. 35 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
      Dreptul la brevetul de inventie s-a nascut direct in patrimoniul societatii parate, ca succesor in drepturi al inventatorilor, in sensul prevederilor art. 2 lit. (m) din Legea 64/1991.
      Norma juridica citata vizeaza veniturile obtinute de titularul de brevet (care are in acelasi timp si calitatea de inventator) din cesiunea brevetului si nu din cesiunea dreptului de a depune cererea pentru eliberarea brevetului de inventie.
     Fata de considerentele expuse, curtea constata ca prima instanta a interpretat gresit dispozitiile legale ce au incidenta in cauza, criticile recurentei fiind intemeiate, pe acest aspect.
     Ca urmare, in temeiul dispozitiilor an. 312 al. 1 Cod procedura civila, raportat la an. 3C4 pct. 9 Cod procedura civila, cunea a admis recursul si a modificat in tot sentinta recurata, in sensul ca a respins actiunea reclamantilor, ca nefondata.