Elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa. Comportamentul inculpatului de a parasi locul accidentului fara sa acorde primul ajutor victimei. Legatura de cauzalitate intre aceasta conduita culpabila si decesul victimei.

Elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa. Comportamentul inculpatului de a parasi locul accidentului fara sa acorde primul ajutor victimei. Legatura de cauzalitate intre aceasta conduita culpabila si decesul victimei.
Art. 178 alineatele 1 si 2 din Codul penal
Art. 77 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002
Art.89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002

Comportamentul inculpatului, de a fi parasit locul accidentului fara sa acorde primul ajutor, desi poate fi justificat de o stare de puternica tulburare, creata ca urmare a acestui eveniment este, dincolo de orice dubiu, profund culpabil si atrage raspunderea penala a sa pentru fapta de ucidere din culpa, deoarece exista o puternica si evidenta legatura de cauzalitate intre fapta sa si decesul victimei.
In aceste conditii este neindoielnic faptul ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si ca a acceptat producerea acestuia.

 (Decizia penala nr.  496/R din 22 Mai 2012)

Prin sentinta penala nr. 2809 din 23 decembrie 2011 Judecatoria Pitesti, a schimbat incadrarea juridica, din infractiunea prev. de art. 178 alin. 1 Cod penal si art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 in infractiunea prev. de art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal si art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.
A condamnat pe inculpat  pentru comiterea infractiunii prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, la pedeapsa inchisorii de 3 ani.
In baza art. 81 Cod penal si art. 71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendata conditionat executarea pedepsei, iar in baza art. 82 Cod penal a fost fixat termen de incercare de 5 ani.
S-a atras atentia asupra disp. art. 83 din Codul penal.
Prin aceeasi hotarare, in baza 10 lit. d) Codul de procedura penala, a achitat pe inculpat pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 178 alin. 1 si 2 Codul penal.
A obligat pe inculpat in solidar cu asiguratorul la plata sumei de 10.000 de lei, cu titlu de daune  materiale, in favoarea partilor civile G.V. si G.C. - M. si a contravalorii in lei a sumei de cate 25.000 euro, la cursul B.N.R. din ziua platii efective pentru fiecare parte civila G.V., G.C.- M., G. R. - M.si G.A.- M., cu titlu de daune morale.
A obligat pe inculpat si la plata in favoarea partii civile G. C. - M., pana la incetarea starii de nevoie si in favoarea partilor civile minore G. R.- M. si G.A.- M., pana la implinirea varstei de 18 ani,  a sumei de 186 lei, reprezentand diferenta dintre salariu si pensia de urmas.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in esenta, ca in ziua de 31.07.2009, in jurul orelor 00:30-01:00, autoturismul Toyota Avensis cu nr. de inmatriculare B-145668, condus de catre inculpatul P.T.G.- C., se deplasa pe raza localitatii Smeura in com. Mosoaia, jud. Arges, in directia de mers spre Dragasani, apropiindu-se de o curba la dreapta in zona km 187+900 m.
In aceleasi momente, dinspre Dragasani se apropia de aceeasi zona, intr-o curba stransa la stanga, victima G.I. - V., circuland pe bicicleta si fiind sub influenta avansata a alcoolului. Avea o alcoolemie de 1,35 g% alcool in sange si se deplasa la Spitalul Judetean Arges, intrucat sotia sa nascuse in aceeasi zi.
In momentul in care autoturismul iesea din curba stransa la dreapta pe sectorul de drum in aliniament si se repozitiona pe sensul sau de mers, victima venea din sensul opus, pe o traiectorie de mers inclinata sub un unghi de circa 17 - 18 de grade spre contrasensul de mers, posibil cu intentia de a taia curba.
Aceasta pozitie poate fi explicata si datorita starii fiziologice in care se afla, fiind sub influenta alcoolului, cu vizibilitate afectata si ingustarea campului vizual la circa 17 - 19 m in plan longitudinal, in raport de capatul podetului de la intrarea in locuinta numitului O. I.
Partea vatamata se afla cel mai posibil in zona axului drumului, in plan transversal, unde posibil a avut loc impactul dintre autoturism si victima. Surprins de aparitia victimei pe bicicleta pe traiectoria sa de mers, impactul dintre cele doua parti a fost violent, pe o traiectorie inclinata.
Roata fata a bicicletei a intrat in farul stang, a lovit in continuare coltul aripii stanga fata a autoturismului, in zona de imbinare a acestuia cu farul stang, spre muchia stanga a capotei fata, iar dupa producerea coliziunii dintre bicicleta si autoturism s-a produs separarea bicicletei de victima care, fiind in faza de zbor, a intrat in coliziune cu geamul parbriz, pe care il loveste cu corpul, iar cu mana a lovit oglinda exterioara stanga.
Zona de spargere a geamului parbriz, ca urmare a impactului cu victima, pleaca de la rama stanga a parbrizului si se intinde pana dincolo de zona centrala a acestuia, devenind opac, moment in care inculpatul pierde campul vizual din fata autoturismului sau, nestiind practic pe unde mai circula.
Asa s-a apropiat de acostamentul din stanga al drumului, in raport cu sensul sau de mers spre Dragasani si, datorita mobilitatii ghidonului bicicletei, aceasta s-a rotit in zbor, spre acostament, partea stanga a bicicletei a lovit cu furca, iar spatele bicicletei - bandoul stang al barei fata al autoturismului.
In momentele imediat urmatoare, inculpatul a luat un viraj la dreapta, iar victima a fost proiectata mai intai pe acostament, in zona petei de sange gasite la cercetarea la fata locului, la o distanta de 5,1 m. de capatul podetului de intrare in curtea locuintei lui O. I.
Autoturismul condus de inculpat si-a continuat deplasarea si nu a oprit la locul producerii accidentului, desi era obligat sa faca acest lucru, fiind identificat ulterior de catre organele de politie.
Victima a fost gasita in santul betonat de langa acostament, decedata, in dimineata acelei zile, in jurul orelor 06:30.
Instanta de fond a constatat ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazute de art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal, sub aspectul laturii subiective, lipsind culpa, ca forma a vinovatiei in producerea accidentului rutier.
Desi, prin rechizitoriu, inculpatul a fost acuzat ca, prin nerespectarea dispozitiilor legale prevazute de art. 77 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, a produs un accident de circulatie in urma caruia a rezultat decesul victimei G. I.V., dispozitiile art. 77 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 prevad obligatia unui conducator auto implicat intr-un accident rutier in urma caruia a survenit moartea sau vatamarea integritatii corporale a unei persoane, sa ia masurile de anuntate imediata a politiei, sa nu modifice sau sa sustraga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei.
Or, aceste dispozitii legale incalcate de inculpat nu au fost considerate determinante sub nicio forma in producerea accidentului rutier, intrucat efectele incalcari s-au produs ulterior mortii victimei, prin intrunirea elementelor constitutive ale celei de-a doua infractiunii de care este acuzat inculpatul, cea de parasire a locului de accidentului.
In cauza, stabilirea locului producerii accidentului rutier, adica existenta acestuia pe banda de coborare a victimei sau pe cea de urcare a inculpatului, a fost vitala in retinerea sau nu a culpei inculpatului.
Expertiza tehnica auto a stabilit in concluziile sale ca locul producerii accidentului in plan longitudinal a fost situat la o distanta de circa 15 m inspre Pitesti, in raport de pozitia de deces a victimei, insa nu acelasi lucru l-a realizat in stabilirea acestui loc in plan transversal, in sensul stabilirii directiei de mers in care a avut loc accidentul rutier, daca pe sensul de mers al victimei sau pe sensul de mers al inculpatului.
Acest dubiu nu a putut fi inlaturat nici cu ajutorul mijloacelor de proba stranse la cercetarea locului faptei si nici de declaratia de la urmarire penala data de inculpat, expertul tehnic precizand ca, "cel mai posibil", impactul in plan transversal a avut loc in zona centrala a drumului, cand autoturismul inculpatului iesise din curba la dreapta, in raport cu sensul sau de mers spre Dragasani, fiind in situatia de a se repozitiona spre sensul sau de mers spre Pitesti, iar victima, pe bicicleta, se apropia de curba stransa la stanga, in raport cu sensul sau de mers spre Pitesti, sub un unghi de circa 17-18 grade, aflandu-se in situatia probabila de a patrunde pe contrasens, cu intentia de a taia curba.
In aceasta situatie faptica, existenta dubiului profita inculpatului, fiind pronuntata achitarea in baza art. 10 lit. d) Cod procedura penala, pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal.
   Cat priveste infractiunea prevazuta de art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr.  195/2002, s-au constatat intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni de pericol, probele demonstrand ca, ulterior producerii accidentului rutier, inculpatul si-a continuat deplasarea la volanul autoturismului sau, parasind locul accidentului fara drept, desi avea reprezentarea faptului ca autoturismul condus de el lovise o persoana.
     Actiunile ulterioare ale inculpatului, de a-si ascunde in garaj masina, imediat ce a ajuns acasa, au aratat intentia precisa a acestuia de a-si ascunde fapta si, implicit, identitatea.
Faptul ca a doua zi acesta a fost cuprins de o stare de negare a faptei, ce a culminat cu o incercare de suicid care a condus la internarea sa la o unitate spitaliceasca de profil nu a avut niciun efect asupra vinovatiei cu care a fost comisa infractiunea de parasire a locului accidentului. Acest fapt ar fi putut constitui cel mult o circumstanta judiciara atenuanta, pe care insa instanta nu a retinut-o.
    Pentru proportionalizarea pedepsei, s-a tinut cont de gradul de pericol social al infractiunii si de imprejurarile in care a fost comisa fapta.
   Inculpatul a avut o buna conduita inainte de savarsirea infractiunii, s-a prezentat in fata organelor judiciare avand o comportare sincera in cursul procesului.
A fost suspendata conditionat executarea pedepsei, in baza art. 81 din Codul penal si a fost fixat termen de incercare de 5 ani.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta a tinut cont la solutionarea acesteia de contextul faptic al cauzei, in sensul ca exista un dubiu in stabilirea cu certitudine a locului faptei, care din punct de vedere al vinovatiei civile nu impieteaza asupra retinerii acesteia.
Acest fapt nu se datoreaza partilor civile sau succesorilor victimei, iar respingerea actiunilor civile ale acestora, ca urmare a existentei acestui fapt ar fi fost inechitabila.
Instanta a apreciat ca raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu exista, iar prejudiciul a constat in cheltuielile de inmormantare, inclusiv cele funerare, precum si in efectuarea ritualelor religioase, cheltuieli cu transportarea cadavrului, inclusiv cele cu imbalsamarea. Aceste cheltuieli au fost justificate prin inscrisuri si martori, dovezi produse de partile civile si de reprezentantii legali ai succesorilor victimei .
De asemenea, instanta a apreciat ca au fost afectate drepturile nepatrimoniale ale partilor civile si ale succesorilor victimei, intrucat lipsa victimei de acum inainte din cadrul familial le afecteaza pe partile civile si, in mod special, pe copiii victimei.
Potrivit art. 998 si art. 999 din Codul civil, art. 3 - 4; 8 - 9; art. 43; art. 53 si art. 54 din Legea 136/1995 si Ordinului nr. 2007/11.2008 al Presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, alaturi de inculpat este raspunzator civil, in solidar, si asiguratorul, intrucat la data producerii accidentului rutier inculpatul avea incheiata o asigurare de raspundere civila cu acesta, valabila.
Prin inscrisuri, partea civila GCM, care este si reprezentanta legala a minorelor G.R. - M. si  G. A.- M., a facut dovada diferentei lunare a sumei de 186 lei dintre salariul pe care il avea victima, conform cartii de munca la data decesului, si pensiile de urmas stabilite in favoarea acestora, conform cuponului de pensie. Aceste inscrisuri au aratat diferenta de bani care trebuie acoperita lunar de inculpat, pana la implinirea varstei de 18 ani de catre cele doua  minore si pana la incetarea starii de nevoie, in ceea ce o priveste pe partea civila G.C. - M..
Prin decizia penala nr.496/R din 22  mai 2012, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti si partile civile G. R. - M. si G. A. - M., prin reprezentant legal  G. C. - M., G. V. si G. C.- M. in temeiul art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal, cu consecinta condamnarii inculpatului si executarea pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare in conditiile art. 861 Cod penal.
A respins ca nefondate recursurile declarate de inculpatul P.- T. G. C. si de asigurator.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea a retinut urmatoarele:
Uciderea din culpa, asa cum este incriminata de art. 178 alineatele 1 si 2 din Codul penal, prevede ca uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoarea, iar uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati este o forma agravata a infractiunii, acest text de lege fiind aplicabil in speta, intrucat inculpatul avea calitatea de conducator al unui autovehicul si se afla, la data de 31.07.2009, in momentul lovirii victimei, la volanul autoturismului.
Dupa producerea accidentului, victima a fost lasata in stare grava de catre inculpat, in santul in care cazuse ca urmare a proiectarii sale de pe parbrizul autoturismului si ca nu i-a fost acordat, asa cum se impunea, primul ajutor, fiind lasata sa moara in locul in care a fost gasita a doua zi de dimineata de catre trecatori, asa cum au evidentiat plansele fotografice aflate la dosar.
Comportamentul inculpatului, de a fi parasit locul accidentului fara sa acorde primul ajutor, desi poate fi justificat de o stare de puternica tulburare, creata ca urmare a acestui eveniment este, dincolo de orice dubiu, profund culpabil si atrage raspunderea penala a sa pentru fapta de ucidere din culpa, deoarece exista o puternica si evidenta legatura de cauzalitate intre fapta sa si decesul victimei.
In aceste conditii este neindoielnic faptul ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si ca a acceptat producerea acestuia.
De aceea, acceptand varianta culpei cu previziune, curtea va pronunta o solutie de condamnare a inculpatului pentru fapta prevazuta de art. 178 alineatele 1 si 2 din Codul penal.